AVIZUL BĂNCII CENTRALE EUROPENE

din 28 mai 2013

cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului

(CON/2013/37)

2013/C 179/03

Introducere și temei juridic

La 5 februarie 2013, Banca Centrală Europeană (BCE) a primit din partea Comisiei Europene o solicitare de emitere a unui aviz cu privire la o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Decizie-cadru 2000/383/JAI a Consiliului (1) (denumită în continuare „directiva propusă”). La 20 februarie și 2 aprilie 2013, BCE a primit din partea Consiliului Uniunii Europene și, respectiv, a Parlamentului European solicitări de emitere a unui aviz cu privire la aceeași directivă propusă.

Competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 127 alineatul (4) și pe articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care prevăd că BCE este consultată cu privire la toate actele Uniunii propuse în domeniile care țin de competențele sale. În plus, competența BCE de a adopta un aviz se întemeiază pe articolul 128 alineatul (1) din Tratat și pe articolul 16 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene, deoarece directiva propusă cuprinde dispoziții care au implicații pentru anumite misiuni ale Sistemului European al Băncilor Centrale. În conformitate cu articolul 17.5 prima teză din Regulamentul de procedură al Băncii Centrale Europene, Consiliul guvernatorilor adoptă prezentul aviz.

1.    Scopul și conținutul directivei propuse

Directiva propusă va înlocui Decizia-cadru 2000/383/JAI a Consiliului privind consolidarea, prin sancțiuni penale și de altă natură, a protecției împotriva falsificării, cu ocazia introducerii monedei euro (2) pentru statele membre care participă la adoptarea acesteia. Aceasta păstrează cele mai multe din dispozițiile Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului, cu modificări minore, luând în considerare Tratatul de la Lisabona. În plus, directiva propusă completează Decizia-cadru 2000/383/JAI a Consiliului, prin introducerea unei pedepse minime privative de libertate de șase luni pentru producerea și distribuirea de monedă falsă și o pedeapsă maximă privativă de libertate de cel puțin opt ani pentru distribuirea de monedă falsă. De asemenea, aceasta introduce dispoziții noi care impun statelor membre: (a) să prevadă posibilitatea utilizării anumitor instrumente de anchetă; și (b) să se asigure că centrele naționale de analiză (CNA) și centrele naționale de analiză a monedelor (CNAM) au permisiunea de a examina monedele euro suspectate a fi falsificate pentru analiza, identificarea și detectarea altor falsuri, inclusiv în cadrul procedurilor judiciare în curs de desfășurare.

2.    Observații generale

BCE apreciază directiva propusă, al cărei scop este de a completa dispozițiile și de a facilita aplicarea Convenției internaționale privind stoparea falsificării de monedă, semnată la Geneva la 20 aprilie 1929, și a protocolului la aceasta (3) (denumită în continuare „Convenția de la Geneva”) de către statele membre (4). De asemenea, BCE apreciază faptul că directiva propusă ia în considerare opinia BCE conform căreia cadrul de drept penal ar trebui consolidat prin întărirea și armonizarea regimului sancționator, inclusiv prin stabilirea unor standarde privind sancțiunile minime. Totodată, BCE constată că directiva propusă păstrează în general dispozițiile Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului, ceea ce va asigura securitatea juridică în urma tranziției la noul regim de protecție instituit în cadrul directivei propuse.

BCE înțelege că dispoziția privind recunoașterea reciprocă a condamnărilor în scopul recunoașterii recidivelor în temeiul articolului 9a din Decizia-cadru 2000/383/JAI a Consiliului nu ar fi afectată în urma adoptării directivei propuse, în ceea ce privește statele membre care au transpus deja această dispoziție în legislația internă. În ceea ce privește statele membre care încă nu au transpus-o, obligația acestora de a stabili norme naționale privind această recunoaștere reciprocă a condamnărilor în temeiul articolului 9a pare să persiste în conformitate cu articolul 12 din directiva propusă. Cu toate acestea, pentru a clarifica acest lucru, BCE sugerează inserarea conținutului articolului 9a din Decizia-cadru 2000/383/JAI a Consiliului în directiva propusă.

În conformitate cu considerentele 28, 29 și 30 din directiva propusă, BCE constată că, deși Danemarca nu ia parte la adoptarea directivei propuse, Regatul Unit și Irlanda pot decide dacă să ia parte sau nu la adoptarea și aplicarea acesteia. BCE înțelege că, în cazul în care Danemarca, Regatul Unit și Irlanda nu participă la adoptarea și aplicarea directivei propuse, acestea vor continua să facă obiectul obligațiilor privind termenul de transpunere a Deciziei-cadru 2000/383/JAI a Consiliului, în conformitate cu articolul 12 din directiva propusă. În consecință, Danemarca, Regatul Unit și Irlanda nu ar face obiectul noilor reguli în temeiul directivei propuse. Prin urmare, ar fi benefic ca autoritățile competente din Danemarca, Regatul Unit și Irlanda (dacă acestea două din urmă nu participă la adoptarea directivei propuse) să fie invitate să se angajeze să aplice standardele minime și maxime pentru sancțiuni, să asigure disponibilitatea unor instrumente eficiente de anchetă și să asigure transmiterea bancnotelor și monedelor falsificate către CNA și CNAM de către autoritățile judiciare, în conformitate cu articolele 5, 9 și, respectiv, 10 din directiva propusă. Altfel, cooperarea transfrontalieră și atenuarea riscului de căutare a instanței celei mai favorabile, menționat în considerentul 18 din directiva propusă, ar fi subminate.

3.    Observații specifice

3.1.   Valoarea nominală potențială a bancnotelor și monedelor falsificate

În legătură cu trimiterile la valoarea nominală a bancnotelor și a monedelor falsificate în considerentul 19 și în articolul 5 din directiva propusă, BCE constată că, dintr-o perspectivă de producție, această valoare poate fi identificată numai în ceea ce privește bancnotele și monedele falsificate finalizate.

Cu toate acestea, BCE constată că acest concept de bancnote și monede falsificate nu se limitează în mod necesar doar la bancnotele și monedele falsificate finalizate, ci poate acoperi, de asemenea, bancnotele și monedele falsificate nefinalizate care sunt în curs de producție. BCE subliniază că, în contextul producerii sau alterării frauduloase a bancnotelor și monedelor exprimate în euro sau alte monede (5), autoritățile responsabile cu aplicarea legii pot descoperi bancnote falsificate nefinalizate. BCE constată că tehnica standard utilizată de poliție la confiscarea unui atelier clandestin de falsificare de monedă este de a încerca să intervină în cursul desfășurării infracțiunii. Aceasta va fi o chestiune de judecată, iar în anumite cazuri pot exista doar puține produse finalizate, dar multe în curs de fabricare. BCE constată că aceste mijloace de plată falsificate nefinalizate nu ar avea o valoare nominală, ci o valoare nominală potențială, care ar trebui luată în considerare pentru determinarea unei sancțiuni proporționale în temeiul articolului 5 din directiva propusă. Prin urmare, considerentul 19 și articolul 5 ar trebui modificate pentru a include trimiteri la valoarea nominală potențială în legătură cu mijloacele de plată falsificate nefinalizate. Valoarea nominală potențială ar trebui luată în considerare ca un criteriu suplimentar la aplicarea unei sancțiuni proporționale oricărei infracțiuni de la articolul 3 alineatul (1) literele (a)-(c) din directiva propusă.

În plus, bancnotele și monedele falsificate detectate de autoritățile naționale competente pot fi exprimate sau pot părea a fi exprimate în altă monedă decât euro. În acest caz, autoritățile judiciare competente ar trebui să poată identifica valoarea nominală sau valoarea nominală potențială relevantă a acestor bancnote și monede falsificate. Prin urmare, BCE consideră că ar fi benefică modificarea suplimentară a considerentului 19 și a articolului 5 pentru a prevedea că standardele minime și maxime pentru sancțiuni iau în considerare valoarea nominală sau valoarea nominală potențială relevantă a bancnotelor sau monedelor falsificate detectate care nu sunt bancnote sau monede euro falsificate.

3.2.   Infracțiunile privind falsificarea în legătură cu instrumentele de producție și materiile prime pentru bancnote și monede

BCE consideră că standardele pentru sancțiunile minime și maxime ar trebui să se aplice tuturor tipurilor de infracțiuni de la articolul 3 alineatul (1) din directivă. Această abordare ar spori semnificativ eficiența și efectele disuasive ale sancțiunilor. În această privință, întrucât cele mai sofisticate bancnote și monede falsificate sunt produse utilizând componente din mai multe surse, de exemplu, holograme frauduloase din țări din afara Uniunii, BCE ar sprijini includerea infracțiunilor de la articolul 3 alineatul (1) litera (d) din directiva propusă, atunci când implică circumstanțe deosebit de grave, în regimul sancționator de la articolul 5 alineatul (4) din directiva propusă.

3.3.   Obligația de a transmite bancnotele și monedele falsificate pentru analiză

BCE apreciază faptul că directiva propusă recunoaște importanța primirii de către CNA și CNAM a permisiunii autorităților judiciare de a examina bancnotele și monedele euro falsificate, pentru analiza, identificarea și detectarea altor falsuri. Cu toate acestea, BCE recomandă ca, atunci când eșantioanele din bancnotele și monedele suspectate a fi falsificate nu pot fi transmise din cauză că este necesar ca acestea să fie reținute ca dovezi, aceste bancnote și monede falsificate să fie transmise către CNA sau CNAM fără întârziere, după încheierea procedurilor relevante.

În cazul în care BCE recomandă modificarea directivei propuse, în anexă se regăsesc propuneri de redactare specifice însoțite de o explicație în acest sens.

(1)  COM(2013) 42 final.

(2)  JO L 140, 14.6.2000, p. 1.

(3)  Nr. 2623, p. 372, Liga Națiunilor – Seria Tratate, 1931.

(4)  Convenția de la Geneva a fost ratificată de toate statele membre, cu excepția, în prezent, a Maltei.

(5)  A se vedea articolul 3 alineatul (1) litera (a) din directiva propusă.