Anul pe scurt

Anul 2022 a reprezentat un moment de cotitură pentru politica monetară a BCE. Perspectivele inflației s-au modificat brusc, în condițiile în care economia a fost afectată simultan de două tipuri de șocuri. În primul rând, zona euro a fost supusă unei serii fără precedent de șocuri negative la nivelul ofertei, cauzate de perturbările provocate de pandemie în lanțurile de aprovizionare, de invadarea nejustificată a Ucrainei de către Rusia și de criza energetică ce a urmat. Aceste evoluții au condus la creșterea semnificativă a costurilor de producție în toate sectoarele economiei. În al doilea rând, redeschiderea economiei după pandemie a generat un șoc pozitiv la nivelul cererii, ceea ce a permis firmelor să transmită majorarea costurilor în prețuri într-un ritm mult mai rapid și mai robust decât în trecut.

La sfârșitul anului 2021, anunțaserăm deja că vom reduce treptat achizițiile nete de active în cadrul programului nostru de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și că le vom sista pe cele din cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) la sfârșitul lunii martie 2022. Totuși, orientarea generală a politicii noastre monetare era încă deosebit de acomodativă, fiind adaptată la contextul caracterizat de rate foarte scăzute ale inflației din ultimul deceniu și la riscurile deflaționiste manifestate la începutul pandemiei. Prin urmare, am luat o serie de măsuri pentru a normaliza această orientare și pentru a răspunde cu celeritate provocării reprezentate de inflația emergentă.

În luna martie, am accelerat reducerea achizițiilor nete în cadrul APP, iar în aprilie am anunțat că preconizăm încetarea acestora în trimestrul III. În luna iulie, am majorat ratele dobânzilor reprezentative ale BCE pentru prima dată după 11 ani și am continuat cu o serie de alte creșteri ample în cadrul următoarelor ședințe de politică monetară. Ritmul acestei ajustări a fost un semnal important pentru public referitor la hotărârea noastră de a reduce inflația, ceea ce a contribuit la ancorarea anticipațiilor inflaționiste chiar și în condițiile accelerării inflației.

În paralel, am luat măsuri pentru a ne asigura că, în contextul normalizării politicii monetare, orientarea acesteia va continua să fie transmisă fără sincope prin intermediul piețelor financiare la nivelul întregii zone euro. Acest obiectiv a fost atins prin două măsuri principale. În primul rând, am decis să aplicăm o abordare flexibilă cu privire la reinvestirea titlurilor ajunse la scadență în cadrul portofoliului PEPP, pentru contracararea riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare. În al doilea rând, am lansat un nou instrument de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument).

Cu toate acestea, evoluția perspectivelor inflației a evidențiat faptul că o orientare a politicii monetare, în linii mari, neutră nu ar fi suficientă în sine. Inflația era proiectată să se situeze, pe o perioadă prea îndelungată, la niveluri net superioare țintei noastre de 2% pe termen mediu și am observat indicii potrivit cărora aceasta devenea mai persistentă, în condițiile generalizării presiunilor asupra prețurilor și ale consolidării inflației de bază. În acest context, a trebuit să stabilim ratele dobânzilor la niveluri restrictive și să frânăm cererea.

Așadar, în luna decembrie, după ultima noastră ședință de politică monetară din anul respectiv, am anunțat că ratele dobânzilor vor trebui încă să crească semnificativ, într-un ritm constant, până la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei noastre. În același timp, am menționat că, deși ratele dobânzilor reprezentative ale BCE constituie principalul instrument de definire a orientării politicii monetare, din luna martie 2023 vom începe reducerea, într-un ritm măsurat și previzibil, a portofoliului de titluri achiziționate în cadrul APP. Această măsură a urmat, de asemenea, unei decizii din luna octombrie de recalibrare a termenilor și condițiilor celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung, eliminându-se astfel un factor de descurajare a rambursării anticipate voluntare a fondurilor împrumutate. Activele de politică monetară din bilanțul nostru s-au redus cu circa 830 de miliarde EUR în perioada cuprinsă între sfârșitul lunii iunie (când achizițiile nete de active s-au încheiat) și sfârșitul lunii decembrie, contribuind la normalizarea bilanțului nostru.

Pe lângă măsurile de combatere a inflației ridicate, am continuat să examinăm și să contracarăm amenințările mai generale la adresa mandatului nostru care decurg din schimbările climatice. În anul 2022, am adoptat noi măsuri pentru a integra considerațiile privind schimbările climatice în operațiunile noastre de politică monetară. Acest demers a inclus efectuarea unui prim exercițiu de testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice pentru mai multe expuneri financiare din bilanțul nostru și realizarea de progrese în direcția unei mai bune reflectări a impactului schimbărilor climatice în activitatea noastră de modelare macroeconomică. Începând cu luna octombrie, am început să decarbonizăm deținerile de obligațiuni corporative din portofoliile noastre de politică monetară prin orientarea acestora către emitenți cu o performanță climatică mai bună. Am decis, de asemenea, să limităm ponderea activelor emise de societăți nefinanciare cu o amprentă de carbon ridicată pe care contrapartidele le pot constitui drept garanții atunci când contractează împrumuturi de la Eurosistem.

În 2022, ne-am continuat eforturile de a rămâne în avangarda evoluțiilor tehnologice în ceea ce privește sistemele de plăți și infrastructurile pieței. În acest sens, am întreprins preparative pentru tranziția de la TARGET2 la un sistem nou, modernizat de decontare pe bază brută în timp real, precum și o serie de măsuri destinate să asigure accesibilitatea paneuropeană a furnizorilor de servicii de plată în cadrul sistemului de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS). Operațiunile de plăți instant efectuate prin intermediul TIPS au crescut de 17 ori în 2022, comparativ cu 2021.

Anul a marcat, de asemenea, cea de-a 20-a aniversare a introducerii bancnotelor și monedelor euro, moment de referință în istoria europeană și simbol tangibil al integrării europene. Până în prezent, numerarul rămâne cel mai utilizat mijloc de plată în rândul europenilor, reprezentând aproape 60% din plăți, și nu există nicio îndoială că acesta va continua să dețină un rol important în viața cetățenilor. Însă, odată cu digitalizarea din ce în ce mai extinsă a economiei, trebuie să ne asigurăm că europenii au, de asemenea, acces la metode de plată digitale sigure, eficiente și convenabile. Din acest motiv, Eurosistemul analizează posibilitatea emiterii unei monede euro digitale. Ca parte a etapei de investigare în curs, Eurosistemul a convenit, în 2022, asupra principalelor cazuri de utilizare și a mai multor decizii majore privind conceperea monedei euro digitale.

Finalul anului a adus o nouă extindere a zonei euro, Croația devenind cel mai nou membru al acesteia la 1 ianuarie 2023, ceea ce demonstrează că euro rămâne o monedă atractivă, care oferă stabilitate membrilor săi.

Niciuna dintre realizările de mai sus nu ar fi fost posibilă fără dedicarea de care au dat dovadă membrii personalului BCE și fără devotamentul lor colectiv în serviciul cetățenilor Europei.

Frankfurt pe Main, mai 2023

Christine Lagarde

Președintă

Anul în cifre

1 Inflație ridicată pe fondul intensificării incertitudinii și al încetinirii creșterii economice

Creșterea globală a consemnat o decelerare în 2022. Invadarea Ucrainei de către Rusia, inflația ridicată și condițiile financiare mai restrictive au afectat atât economiile dezvoltate, cât și economiile de piață emergente. Presiunile inflaționiste globale au crescut semnificativ, alimentate de prețurile ridicate și volatile ale materiilor prime, de blocajele la nivelul ofertei pe plan mondial și de condițiile restrictive pe piața forței de muncă. Euro s-a depreciat față de dolarul SUA, dar s-a apreciat în raport cu multe alte valute, fiind astfel mai stabil în termeni efectivi nominali.

Inflația în zona euro a crescut la 8,4% în 2022 de la 2,6% în 2021. Creșterea a reflectat în principal un salt în prețurile produselor energetice și ale alimentelor, determinat de războiul din Ucraina. Blocajele din trecut la nivelul ofertei și, într-o anumită măsură, cererea reprimată din cauza pandemiei de coronavirus (COVID-19), precum și costurile ridicate cu factorii de producție pe fondul majorării prețurilor produselor energetice au amplificat presiunile asupra prețurilor în multe sectoare ale economiei. După o evoluție robustă în prima jumătate a anului, când în special sectorul serviciilor a beneficiat de ridicarea restricțiilor impuse de contextul pandemic, creșterea economică a încetinit în zona euro, în mare parte din cauza efectelor războiului din Ucraina.

1.1 Încetinirea activității economice în economiile dezvoltate și economiile de piață emergente

Creșterea economică globală a scăzut la 3,4% în 2022 de la 6,4% în 2021, în condițiile în care războiul declanșat de Rusia în Ucraina și alți factori geopolitici au generat incertitudine, inflația a crescut, iar condițiile financiare s-au înăsprit. Decelerarea a fost generalizată la nivelul economiilor dezvoltate și al economiilor de piață emergente (Graficul 1.1, a). Aceasta a avut loc după redresarea puternică din 2021, în principal ca urmare a relaxării restricțiilor impuse de contextul pandemic și a creșterii ulterioare a cererii globale. La începutul anului 2022, războiul din Ucraina a generat un nou șoc major asupra economiei mondiale. Acesta a dus la o creștere semnificativă și o volatilitate foarte ridicată a prețurilor materiilor prime și a subminat securitatea alimentară, în special în economiile de piață emergente. Majorarea prețurilor la energie și alimente a amplificat presiunile inflaționiste la nivel mondial, reducând veniturile disponibile reale ale gospodăriilor populației și determinând băncile centrale să înăsprească rapid politica monetară. Pe fondul creșterii ratelor dobânzilor, al scăderii cotațiilor bursiere și al aversiunii sporite față de risc, condițiile financiare globale s-au înăsprit semnificativ.

Graficul 1.1

PIB mondial și schimburile comerciale internaționale

(variații procentuale anuale)

Dinamica schimburilor comerciale internaționale a scăzut în 2022, deși s-a menținut peste media istorică (Graficul 1.1, b). Această scădere s-a datorat în principal activității modeste în industria prelucrătoare. În prima jumătate a anului, schimburile comerciale internaționale au continuat să fie relativ reziliente, în condițiile în care efectele războiului declanșat de Rusia în Ucraina și ale blocajelor persistente la nivelul ofertei pe plan mondial au fost parțial compensate de redresarea serviciilor turistice și de transport pe fondul relaxării restricțiilor impuse de situația pandemică. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului, schimburile comerciale au încetinit semnificativ, reflectând în special scăderea importurilor din economiile de piață emergente. În timp ce integrarea în lanțurile globale de valoare adăugată a stagnat de la criza financiară mondială, pandemia și evoluțiile geopolitice au impulsionat firmele să revină la producția internă și să-și diversifice furnizorii, ceea ce ar putea duce în viitor la o fragmentare a lanțurilor globale de valoare adăugată.

Presiunile inflaționiste globale – reflectate atât în măsurile privind inflația totală, cât și în măsurile privind inflația exclusiv produse energetice și alimente – au crescut semnificativ în 2022 (Graficul 1.2). Presiunile inflaționiste au fost alimentate de prețurile ridicate și volatile ale materiilor prime, de blocajele la nivelul ofertei pe plan mondial, efectele prelungite generate de redeschiderea economiei în urma pandemiei, și de condițiile restrictive pe piețele forței de muncă. În țările care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), rata inflației a atins, pe ansamblu, un nivel de 10,7% în octombrie, după care a început să scadă. Inflația exclusiv produse energetice și alimente a ajuns la un nivel de 7,8% în aceeași lună. În majoritatea țărilor, creșterea semnificativă a inflației în prima jumătate a anului a reflectat în principal scumpirea materiilor prime. Creșterea inflației exclusiv produse energetice și alimente ulterior în cursul anului a indicat faptul că presiunile inflaționiste s-au generalizat tot mai mult atât în economiile dezvoltate, cât și în economiile de piață emergente. Presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază au fost, de asemenea, alimentate de amplificarea presiunilor salariale, întrucât condițiile pe piețele forței de muncă din principalele economii dezvoltate s-au menținut tensionate, în pofida încetinirii activității economice la nivel mondial.

Graficul 1.2

Ratele inflației în țările OCDE

(variații procentuale anuale; date lunare)

Prețurile produselor energetice au consemnat o creștere accentuată pe parcursul anului 2022, dar s-au diminuat într-o anumită măsură către finalul anului. Prețurile petrolului s-au majorat cu 6%, din cauza blocajelor pe lanțul de aprovizionare, în principal ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia, antrenând scumpirea puternică a petrolului în primăvara anului 2022. Blocajele pe latura ofertei au fost parțial contracarate de scăderea cererii, pe fondul încetinirii creșterii economice la nivel global și al măsurilor de izolare din China. De asemenea, invadarea Ucrainei și reducerea livrărilor de gaze în Europa au condus la majorări fără precedent ale prețurilor gazelor pe piețele europene, ulterior avansului cu peste 240% față de începutul anului consemnat de acestea imediat după declanșarea conflictului. În general, scumpirea accentuată a gazelor naturale a influențat semnificativ prețurile produselor energetice în Europa, alimentând și majorarea cotațiilor pe piețele en gros de energie electrică. Prețurile gazelor naturale au încetinit în decursul ultimului trimestru, întrucât creșterea importului de gaze naturale lichefiate (GNL) și măsurile de economisire a gazelor au determinat atingerea unor niveluri înalte ale stocurilor în UE la începutul sezonului rece, prețurile gazelor naturale fiind, la finalul anului 2022, în mare măsură similare nivelurilor anterioare invadării, dar cu 14% mai ridicate față de începutul anului.

Euro s-a depreciat cu 6% față de dolarul SUA în anul 2022, dar a consemnat un grad mai înalt de stabilitate în termeni efectivi nominali (+0,8%), în pofida unor variații considerabile în decursul anului. Dolarul SUA a cunoscut o apreciere în raport cu majoritatea celorlalte valute, în contextul în care Sistemul Rezervelor Federale a înăsprit politica monetară, iar sentimentul de risc la nivel global a fost scăzut. Moneda euro s-a aflat, de asemenea, sub presiunea prețurilor ridicate ale produselor energetice și a deteriorării perspectivelor economice din zona euro. Cu toate acestea, euro s-a apreciat față de alte monede de referință, precum lira sterlină, yenul japonez și renminbi chinezesc.

Riscurile majore la adresa perspectivelor de creștere economică la nivel global la finele anului 2022, pe fondul incertitudinilor ridicate, au cuprins repercusiuni mai puternice ale războiului din Ucraina, efecte de contagiune rezultate din decelerarea mai semnificativă a economiei Chinei și condiții financiare mai aspre ca urmare a retragerii mai rapide a stimulentelor de politică monetară în principalele economii avansate. S-a considerat că aceasta din urmă ar putea determina ieșiri de capital mai semnificative dinspre economiile emergente, generând disfuncționalități pe piețele financiare. În plus, piețele internaționale ale materiilor prime au fost în continuare sensibile la riscurile aferente lanțurilor de aprovizionare. Scumpirea materiilor prime și propagarea mai puternică la nivelul inflației măsurate prin prețurile de consum ar conduce la erodarea mai substanțială a puterii de cumpărare și ar putea afecta cererea pe plan internațional. De asemenea, noi presiuni la nivelul lanțurilor de aprovizionare globale și fragmentarea în creștere a sistemului comercial mondial ar putea frâna creșterea economică și ar putea alimenta inflația.

1.2 Creșterea economică în zona euro s-a redus substanțial în cursul anului 2022

PIB real al zonei euro a crescut cu 3,5% în 2022, după un avans de 5,3% în 2021 pe măsură ce economia s-a redresat de pe urma recesiunii provocate de pandemie (Graficul 1.3). Creșterea economică în 2022 a reflectat în principal o contribuție solidă din partea cererii interne. La sfârșitul anului, producția din zona euro s-a situat cu 2,4% peste nivelul înregistrat înainte de pandemie, respectiv cel din trimestrul IV 2019. Cu toate acestea, creșterea a variat semnificativ de la o țară la alta, reflectând structurile economice diferite și măsura în care fiecare țară a beneficiat de redeschiderea sectorului serviciilor și a fost afectată de invadarea Ucrainei de către Rusia. În condițiile în care revenirea puternică, în prima jumătate a anului, a cererii de servicii care presupun o interacțiune fizică îndelungată a consemnat ulterior o pierdere de ritm, creșterea abruptă a prețurilor produselor energetice a început să frâneze cheltuielile și producția în întreaga economie. Zona euro a resimțit, de asemenea, impactul diminuării cererii globale și al înăspririi politicii monetare în multe dintre principalele economii pe fondul unei incertitudini economice ridicate și al scăderii încrederii întreprinderilor, precum și a gospodăriilor populației.

Graficul 1.3

PIB real în zona euro

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

În 2022, sprijinul din partea politicii monetare a fost retras, în timp ce politicile fiscale s-au concentrat pe protecția împotriva majorării prețurilor produselor energetice. Deși normalizarea orientării politicii monetare a început în luna decembrie 2021, politica monetară a rămas, în general, acomodativă, în special în prima jumătate a anului. Cu toate acestea, în a doua jumătate a anului, sprijinul din partea politicii monetare a fost rapid retras cu pași mari fără precedent (a se vedea Secțiunea 2.1). Guvernele din zona euro au introdus măsuri de politică fiscală pentru a atenua impactul prețurilor ridicate ale produselor energetice. Măsurile au fost, în general, nețintite – nefiind destinate cu precădere să protejeze cea mai vulnerabilă parte a populației și firmelor. Aproximativ jumătate dintre măsuri au avut mai degrabă un impact asupra costului marginal al consumului de energie, decât să fie adaptate pentru menținerea stimulentelor de a consuma mai puțină energie. În același timp, au fost în continuare urmate politici structurale pentru a spori potențialul de creștere al zonei euro. Implementarea în curs a planurilor de investiții și de reforme structurale ale țărilor din cadrul programului „Next Generation EU” (NGEU) a contribuit semnificativ la îndeplinirea acestor obiective.

Creșterea consumului a fost rezilientă în anul 2022, în condițiile în care veniturile din muncă au rămas stabile, iar economiile au sprijinit cererea reprimată (Graficul 1.4). Dinamica pozitivă a fost susținută în principal de consumul de servicii, care a crescut puternic pe măsură ce restricțiile impuse de contextul pandemic au fost eliminate. Cu toate acestea, dinamica consumului privat a încetinit în cursul anului, datorită cheltuielilor modeste cu bunurile de uz curent pe fondul scăderii dinamicii veniturilor disponibile reale și al incertitudinii persistente. În ansamblu, cheltuielile gospodăriilor populației au crescut cu 4,3% în 2022. Cu o creștere puternică a gradului de ocupare a forței de muncă și o accelerare progresivă a dinamicii salariilor, veniturile din muncă, folosite în general pentru consum mai mult decât alte surse de venit, au fost principalul factor care a contribuit la majorarea veniturilor disponibile în 2022. Cu toate acestea, avansul inflației a frânat tot mai mult veniturile disponibile reale spre finele anului, estompând efectele favorabile ale rezilienței pieței forței de muncă și ale sprijinului fiscal.

Graficul 1.4

Consumul privat real în zona euro

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Dinamica investițiilor în alte active decât construcțiile – un indicator care estimează investițiile private în obiective nerezidențiale – a fluctuat puternic în 2022 (Graficul 1.5)^[1]. Cu excepția componentei – deosebit de volatile – de investiții în imobilizări necorporale irlandeze^[2], dinamica investițiilor în alte active decât construcțiile a încetinit pe tot parcursul anului. Aceasta a început anul în forță, stimulată de o cerere ridicată, de profituri semnificative ale companiilor și de condiții favorabile de finanțare, în contextul în care restricțiile impuse de situația pandemică au fost ridicate. Cu toate acestea, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și criza energetică generată, împreună cu reducerea stimulului monetar, au determinat creșterea costurilor firmelor cu energia și finanțarea. Pe lângă încetinirea cererii interne și globale într-un mediu marcat de un grad ridicat de incertitudine, aceasta a redus motivația companiilor de a investi. Ca volum, investițiile în alte active decât construcțiile au fost la sfârșitul anului 2022 cu mult sub nivelul înregistrat în trimestrul IV 2019, care fusese amplificat de o creștere considerabilă a investițiilor în imobilizări necorporale. Cu excepția imobilizărilor necorporale irlandeze, acestea se redresaseră deja până la sfârșitul anului 2020. În ansamblu, investițiile în alte active decât construcțiile au crescut cu 5,2% în 2022.

Graficul 1.5

Investițiile reale în zona euro

(variații procentuale trimestriale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Investițiile în locuințe au crescut într-un ritm puternic în trimestrul I 2022, dat fiind faptul că cererea de locuințe a fost susținută de condiții favorabile de finanțare, de acumularea unui stoc mare de economii și de măsurile de sprijinire a veniturilor. Cu toate acestea, în trimestrele care au urmat, aceste investiții s-au diminuat în condițiile în care cererea s-a redus pe fondul creșterii ratelor ipotecare și al incertitudinilor legate de războiul din Ucraina, în timp ce oferta a fost afectată de explozia costurilor cauzate de deficitele de materiale și de forță de muncă. La sfârșitul anului 2022, investițiile în locuințe erau cu aproximativ 3% peste nivelul înregistrat înainte de pandemie, crescând cu 1,1% în 2022 în ansamblu.

Balanța comercială cu bunuri a zonei euro a trecut pe deficit în anul 2022, în mare parte din cauza costului mai ridicat al importurilor de produse energetice și a unei evoluții modeste a exporturilor. În ceea ce privește importurile, expansiunea robustă determinată de stocarea energiei și de creșterea importurilor de bunuri intermediare a fost însoțită de o majorare semnificativă a prețurilor, în special în ceea ce privește importurile de energie. Exporturile de bunuri au fost frânate de o reintensificare a blocajelor la nivelul lanțurilor de aprovizionare în prima jumătate a anului 2022. Ulterior, exporturile de bunuri au rămas la niveluri modeste, în condițiile în care cererea globală s-a diminuat, iar problemele legate de lanțurile de aprovizionare s-au ameliorat doar treptat. În schimb, exporturile de servicii, în special de servicii turistice, au beneficiat de relaxarea și eliminarea treptată a restricțiilor impuse în contextul pandemiei. În ansamblu, contribuția schimburilor comerciale la creșterea PIB în zona euro a fost în general neutră în 2022.

Piețele forței de muncă

Piața forței de muncă și-a continuat redresarea semnificativă de pe urma pandemiei, alături de revigorarea activității economice în zona euro. În trimestrul IV 2022, numărul total al persoanelor ocupate și numărul total de ore lucrate au depășit nivelurile consemnate în trimestrul IV 2019 cu 2,3% și, respectiv, cu 0,6% (Graficul 1.6). Rata de activitate pe piața forței de muncă în grupul de vârstă 15-74 ani a crescut până la un nivel de 65,2% în trimestrul IV 2022, cu 0,5 puncte procentuale peste nivelul înregistrat în trimestrul IV 2019. În concordanță cu creșterea gradului de ocupare a forței de muncă, rata șomajului a continuat să scadă, de la un nivel deja minim istoric de 6,9% în ianuarie 2022 la 6,7% la sfârșitul anului 2022 (Graficul 1.7). S-a recurs mai puțin la schemele de menținere a locurilor de muncă, ce limitaseră disponibilizările în timpul crizei, iar persoanele incluse în aceste scheme și-au reluat în mare parte orele normale de lucru.

Graficul 1.6

Gradul de ocupare a forței de muncă, orele lucrate și rata de activitate pe piața forței de muncă

(scala din stânga: indice: T4 2019 = 100; scala din dreapta: procente din populația în vârstă de muncă)

Graficul 1.7

Șomajul și forța de muncă

(scala din stânga: variații procentuale trimestriale, contribuții exprimate în puncte procentuale; scala din dreapta: procente din forța de muncă)

Piața forței de muncă din zona euro a rămas, în general, rezilientă în 2022, în pofida războiului declanșat de Rusia în Ucraina, după cum indică, de asemenea, menținerea nivelurilor ridicate de locuri de muncă vacante spre sfârșitul anului. Cu toate acestea, evoluțiile pe piața forței de muncă și indicatorii din sondaje referitori la cererea de forță de muncă au înregistrat o temperare în a doua jumătate a anului. Caseta 1 compară evoluțiile pe piața forței de muncă din Statele Unite cu cele din zona euro pentru o mai bună înțelegere a diferențelor și a asemănărilor între factorii determinanți ai redresării de pe urma pandemiei și a perspectivelor de evoluție a gradului de ocupare a forței de muncă și a salariilor.

1.3 Măsuri de politică fiscală ca răspuns la criza costului vieții

În 2022, guvernele din zona euro s-au confruntat, pentru al treilea an consecutiv, cu noi provocări care au necesitat politici fiscale reactive. Ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro a scăzut la 3,5% din PIB în 2022 de la 5,1% în 2021 (Graficul 1.8), întrucât măsurile de susținere adoptate în contextul pandemic au expirat și au fost doar parțial compensate de noi măsuri de sprijin. Acestea din urmă au vizat contracararea scumpirii produselor energetice și a consecințelor acesteia, respectiv creșterea costului vieții pentru populație și majorarea costurilor companiilor. De asemenea, măsurile au finanțat, într-o proporție mai redusă, cheltuielile asociate războiului declanșat de Rusia în Ucraina. Evoluțiile menționate se reflectă în orientarea politicii fiscale, care a consemnat o înăsprire moderată în 2022 pentru al doilea an consecutiv^[3]. Cu toate acestea, după cum se poate observa în graficul de mai jos, doar puțin peste o treime din relaxarea orientării politicii fiscale din anul 2020 a fost inversată până în prezent.

Graficul 1.8

Soldul bugetului general consolidat și orientarea politicii fiscale în zona euro

(% în PIB)

Atunci când prețurile produselor energetice au început să crească mai puternic la sfârșitul anului 2021, guvernele din zona euro au instituit măsuri de sprijin în valoare de aproximativ 0,2% din PIB, constând în subvenții, reduceri ale impozitelor indirecte și transferuri către populație și companii. În 2022, odată cu invadarea Ucrainei de către Rusia, guvernele au extins rapid măsurile respective la circa 1,9% din PIB (Graficul 1.9), acestea incluzând și transferuri de capital către firmele producătoare de energie. De asemenea, autoritățile publice au majorat sprijinul guvernamental cu 0,2% din PIB pe seama, printre altele, a cheltuielilor militare și a celor destinate refugiaților. Măsurile pentru compensarea nivelului ridicat al prețurilor produselor energetice și al inflației au fost contrabalansate doar într-o mică proporție de noi măsuri de finanțare, precum majorarea impozitelor directe în cazul producătorilor de energie care obțin profituri excepționale substanțiale, astfel încât efectul bugetar net al acestor măsuri a fost în continuare considerabil, însumând aproximativ 1,7% din PIB. În concluzie, sprijinul reprezentat de cheltuieli discreționare brute (măsurile pentru compensarea nivelului ridicat al prețurilor produselor energetice și al inflației plus cheltuielile militare și cele destinate refugiaților) a însumat 2,1% din PIB-ul zonei euro și, excluzând măsurile noi de finanțare a bugetului, 1,9% din PIB (Graficul 1.10).

Graficul 1.9

Sprijinul bugetar acordat de guvernele din zona euro pentru compensarea nivelului ridicat al prețurilor produselor energetice și al inflației

(% în PIB, nivel pe an)

Graficul 1.10

Sprijinul bugetar acordat de guvernele din zona euro pentru compensarea nivelului ridicat al prețurilor produselor energetice, al inflației și a efectelor războiului declanșat de Rusia în Ucraina

(% în PIB aferent anului 2022, nivel pe an)

Măsurile de sprijin ar trebui să fie temporare, să țintească cele mai vulnerabile gospodării ale populației și companii și să fie adaptate în vederea menținerii stimulentelor pentru reducerea consumului de energie. Este probabil ca măsurile fiscale care nu respectă aceste principii să exacerbeze presiunile inflaționiste, ceea ce ar necesita un răspuns mai ferm din partea politicii monetare, și să afecteze finanțele publice. Având în vedere că aceste măsuri au fost țintite numai într-o mică proporție (12% din volumul total, conform proiecțiilor experților Eurosistemului din luna decembrie 2022^[4]), este important ca autoritățile guvernamentale să le ajusteze în consecință.

Pandemia, războiul declanșat de Rusia în Ucraina și cheltuielile bugetare pentru compensarea ratelor înalte ale inflației reprezintă șocuri majore consecutive la adresa finanțelor publice. Acestea au apărut într-un context marcat de ponderi deja ridicate ale datoriei publice în PIB. În timp ce pandemia a generat costuri mari pentru finanțele publice, iar războiul din Ucraina a intensificat riscurile la adresa perspectivelor de creștere economică, impactul net al șocului inflaționist asupra nivelurilor datoriei este mai puțin clar. Pe de o parte, creșterea veniturilor fiscale va avea un oarecare efect în sensul scăderii asupra ponderii datoriei publice în PIB, însă, pe de altă parte, inflația ridicată a determinat o normalizare a politicii monetare și, prin urmare, majorarea costurilor de finanțare. Totodată, cheltuielile publice tind să se alinieze în cele din urmă cu veniturile, în timp ce inflația afectează creșterea producției.

Este probabil ca presiunile asupra finanțelor publice să crească. Acestea se vor datora, printre altele, necesității de a accelera tranziția energetică și de a crește investițiile într-o economie mai ecologică și mai digitală, pe lângă majorarea costurilor fiscale ca urmare a îmbătrânirii populației. Prin urmare, este important ca vulnerabilitatea sporită a finanțelor publice din zona euro să fie abordată atât prin reforme de stimulare a creșterii, cât și prin reducerea treptată a ponderilor ridicate ale datoriei publice în PIB. Aceasta va necesita o implementare rapidă a planurilor de investiții și de reforme structurale prevăzute în cadrul programului „Next Generation EU” și politici fiscale prudente pe viitor.

1.4 O creștere accentuată a inflației în zona euro

Inflația totală în zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a fost, în medie, de 8,4% în 2022, înregistrând o creștere pronunțată de la o medie de 2,6% în 2021. Inflația a urcat rapid pe tot parcursul anului, ceea ce a determinat rate ridicate de aproximativ 10% în termeni anuali în ultimele luni. Prețurile produselor energetice au fost cea mai importantă componentă care a determinat creșterea inflației totale, iar prețurile alimentelor au consemnat, de asemenea, majorări tot mai puternice, mai ales după invadarea Ucrainei de către Rusia în luna februarie. În plus, presiunile inflaționiste au fost alimentate de blocajele persistente la nivelul ofertei de bunuri industriale, de redresarea cererii ca urmare a relaxării restricțiilor impuse de contextul pandemic, în special în sectorul serviciilor, precum și de deprecierea monedei euro (Graficul 1.11). Pe ansamblu, presiunile asupra prețurilor se propagă la nivelul tot mai multor sectoare, parțial pe seama impactului indirect al costurilor mari ale produselor energetice în întreaga economie. De asemenea, ecartul dintre ratele inflației înregistrate de țările din zona euro s-a majorat semnificativ, reflectând în principal gradele diferite de expunere la șocurile prețurilor materiilor prime și ale produselor energetice. Majoritatea măsurilor inflației de bază au înregistrat o creștere semnificativă pe parcursul anului. La sfârșitul anului 2022 se anticipa o atenuare a factorilor care au stat la baza accelerării inflației și o scădere a acesteia în 2023.

Graficul 1.11

Inflația totală și componentele sale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Evoluțiile componentei prețurilor produselor energetice au generat în mod direct aproape jumătate din creșterea inflației totale pe parcursul anului 2022. Dinamica prețurilor produselor energetice se situa deja la un nivel ridicat la începutul anului, înregistrând ulterior un nou salt puternic după invadarea Ucrainei de către Rusia, pe fondul preocupărilor legate de o posibilă perturbare a aprovizionării cu produse energetice. În luna octombrie, componenta „produse energetice” a inflației a fost de 41,5%, reflectând contribuții semnificative din partea prețurilor gazelor naturale și ale energiei electrice, în cazul cărora cotațiile pe piețele angro fuseseră decuplate de prețurile petrolului. Autoritățile guvernamentale au adoptat măsuri fiscale de amploare care au atenuat, într-o anumită măsură, impactul pe termen scurt al majorării prețurilor produselor energetice (a se vedea Secțiunea 1.3). Diferențele de magnitudine a acestor măsuri au contribuit la diferențele între țările din zona euro în ceea ce privește dinamica prețurilor produselor energetice, cele mai ridicate valori fiind înregistrate de statele baltice. Majorarea accentuată a costurilor produselor energetice a exercitat, de asemenea, presiuni semnificative în sensul creșterii asupra prețurilor alimentelor, transmise în acestea din urmă cu diverse decalaje. Războiul din Ucraina a avut, de asemenea, un impact mai direct asupra prețurilor alimentelor, deoarece atât Rusia, cât și Ucraina sunt exportatori importanți de cereale și de minerale utilizate în producția de îngrășăminte^[5]. Contribuția dinamicii prețurilor alimentelor la inflația IAPC totală a atins 2,9 puncte procentuale în luna decembrie 2022, semnificativ peste nivelul din 2021, reflectând o creștere atât a componentei alimentelor neprocesate, cât și a componentei alimentelor procesate.

Indicatorii inflației de bază au înregistrat o creștere substanțială pe parcursul anului 2022, prezentând totuși semne de aplatizare către finele anului. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente se situa deja la începutul anului la un nivel superior țintei de inflație a BCE, respectiv la 2,3%, și a urcat apoi până la 5,2% în luna decembrie. Rata inflației măsurată prin prețurile produselor industriale non-energetice s-a majorat, în medie, la 4,6% în 2022, în timp ce inflația măsurată prin prețurile serviciilor a ajuns la 3,5%. Presiunea asupra prețurilor a fost generată, în mare măsură, de aceiași factori: creșteri foarte puternice ale costurilor de producție, legate parțial de majorarea prețurilor materiilor prime energetice, precum și factori asociați pandemiei, cum ar fi blocajele la nivelul ofertei pe plan mondial și efectele redeschiderii economiei. Deprecierea monedei euro în cea mai mare parte a anului a alimentat, de asemenea, presiunile inflaționiste. Pe măsură ce perturbările la nivelul lanțurilor de aprovizionare s-au atenuat treptat în a doua jumătate a anului 2022, iar prețurile materiilor prime au consemnat o scădere, presiunile din etapele inițiale ale procesului de stabilire a prețurilor s-au temperat după perioada de vară. Totuși, efectele de propagare întârziată au menținut inflația la un nivel ridicat. Manifestarea unei cereri reprimate după ridicarea restricțiilor asociate contextului pandemic a contribuit la crearea unui mediu favorabil firmelor în ceea ce privește stabilirea prețurilor, în special în cazul serviciilor care presupun un grad ridicat de contact fizic. În ansamblu, presiunile inflaționiste au devenit tot mai persistente și mai generalizate, ceea ce a determinat creșteri ale tuturor indicatorilor inflației de bază.

Presiunile din partea costurilor pe plan intern în zona euro, măsurate prin dinamica deflatorului PIB, s-au majorat, în medie, cu 4,7% în 2022, continuând traiectoria începută în 2021 (Graficul 1.12). Presiunile din partea evoluției salariilor s-au menținut la un nivel moderat în prima jumătate a anului, însă au devenit mai pronunțate spre sfârșitul anului. Dinamica anuală a remunerării pe salariat a urcat în 2022, ajungând, în medie, la 4,5%, față de 3,9% în 2021 și de o medie de 1,7% în perioada prepandemie (între 2015 și 2019). Creșterea comparativ cu anul anterior s-a datorat parțial unei majorări a numărului mediu de ore lucrate, în contextul estompării impactului generat de schemele de menținere a locurilor de muncă. Salariile negociate, care au fost mai puțin afectate de impactul măsurilor adoptate de autoritățile guvernamentale, au crescut într-un ritm mediu anual de 2,8% în 2022, ușor inferior dinamicii efective a salariilor, reflectând intensificarea presiunilor salariale spre sfârșitul anului. Compensarea inflației a devenit un aspect tot mai important în cadrul negocierilor salariale pe parcursul anului 2022, mai ales în condițiile în care piețele forței de muncă s-au menținut robuste. Majorarea costurilor cu forța de muncă a fost, într-o oarecare măsură, anulată de creșterea productivității muncii. Profiturile pe unitatea de producție la nivelul sectoarelor au avut contribuții pozitive la deflatorul PIB pe parcursul anului, indicând capacitatea firmelor de a transfera creșterile costurilor de producție în prețurile de vânzare.

Graficul 1.12

Deflatorul PIB și componentele sale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Anticipațiile privind inflația pe termen mai lung ale specialiștilor în prognoză, care se situau la 1,9% spre sfârșitul anului 2021, au consemnat o ușoară creștere pe parcursul anului, atingând 2,2% în trimestrul IV 2022 (Graficul 1.13). Datele din alte sondaje, de exemplu Sondajul BCE în rândul analiștilor monetari și Consensus Economics, au arătat, de asemenea, că anticipațiile privind inflația pe termen mai lung au fost ancorate la nivelul de 2% sau la puțin peste acest nivel, în pofida anticipațiilor mai ridicate pe termen mai scurt. Indicatorii de piață ai compensării inflației pe termen mai lung, în special rata forward peste cinci ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de cinci ani indexate la inflație, au consemnat o scădere la începutul anului în contextul anticipării unei înăspriri a politicii monetare, însă, după izbucnirea războiului dus de Rusia în Ucraina, aceștia au crescut treptat, situându-se la 2,38% la sfârșitul lunii decembrie. Totuși, este important de menționat faptul că indicatorii de piață ai compensării inflației nu măsoară în mod direct anticipațiile efective privind inflația ale participanților pe piață, dat fiind că aceștia încorporează prime de risc în vederea compensării incertitudinilor asociate inflației.

Graficul 1.13

Indicatorii din sondaje și indicatorii de piață referitori la anticipațiile privind inflația

(variații procentuale anuale)

1.5 Înăsprirea condițiilor de creditare și de finanțare, pe fondul normalizării politicii monetare

În condițiile intensificării presiunilor inflaționiste pe ansamblul economiei (a se vedea Secțiunea 1.4), BCE a adoptat măsuri decisive în anul 2022 pentru normalizarea politicii monetare și pentru a preveni dezancorarea anticipațiilor inflaționiste pe termen mai lung peste ținta de 2% (a se vedea Secțiunea 2.1). Ratele dobânzilor fără risc pe termen lung s-au caracterizat printr-un grad mai ridicat de volatilitate comparativ cu 2021, parțial din cauza incertitudinilor foarte ridicate privind inflația și a reacției autorităților monetare la nivel mondial, inclusiv din zona euro. Randamentele pe termen lung s-au majorat pe ansamblu. Randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB, a urmat îndeaproape evoluțiile ratei dobânzii fără risc (Graficul 1.14). La nivel de țară, în pofida unor diferențe, variațiile spread-urilor obligațiunilor suverane au fost, în ansamblu, limitate, parțial datorită anunțului Consiliului guvernatorilor din luna iunie privind aplicarea unei abordări flexibile în ceea ce privește reinvestirea răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului aferent PEPP, precum și ca urmare a aprobării, în luna iulie, a instrumentului de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument – TPI) (a se vedea Secțiunea 2.1). Randamentele nominale ale obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculate ca medie ponderată cu PIB, s-au situat la 3,26% la data de 31 decembrie, cu aproape 300 puncte de bază peste nivelul înregistrat la finele anului 2021.

Graficul 1.14

Ratele dobânzilor pe termen lung și costul împrumuturilor pentru firme și populație pentru achiziția de locuințe

(procente p.a.)

Anticipațiile privind majorarea ratelor dobânzilor și decelerarea creșterii câștigurilor pe termen lung au exercitat presiuni în sensul scăderii asupra cotațiilor acțiunilor. În ansamblu, cotațiile acțiunilor din zona euro au manifestat o volatilitate foarte ridicată și s-au diminuat în anul 2022. La sfârșitul perioadei analizate, indicii cu bază largă aferenți cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare și, respectiv, băncilor din zona euro (Graficul 1.15) au fost inferiori cu aproximativ 16% și, respectiv, 4,4% nivelurilor înregistrate la sfârșitul anului 2021. În contextul în care randamentele obligațiunilor corporative au crescut, de asemenea, considerabil, atât în cazul categoriei investment grade, cât și în cel al categoriei cu randament ridicat, condițiile de finanțare din zona euro s-au înăsprit semnificativ.

Graficul 1.15

Indicii bursieri pentru zona euro și SUA

(indice: 1 ianuarie 2021 = 100)

Pe fondul normalizării politicii monetare și al evoluțiilor generale de pe piețe, costurile de finanțare ale băncilor și ratele dobânzilor la creditele bancare au crescut abrupt în 2022. Trendul în general ascendent al randamentelor obligațiunilor bancare, creșterea treptată a remunerării depozitelor clienților, precum și modificarea termenilor și condițiilor celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) spre sfârșitul anului au contribuit la majorarea costurilor de finanțare ale băncilor. În consecință, ratele nominale ale dobânzilor la creditele bancare s-au majorat pe parcursul anului 2022, atingând niveluri înregistrate ultima dată în 2014. Sondajul privind creditul bancar în zona euro a indicat, de asemenea, că standardele de creditare ale băncilor (respectiv ghidurile interne sau criteriile de aprobare) pentru împrumuturile acordate firmelor și populației s-au înăsprit semnificativ. Rata agregată a dobânzii la creditele bancare acordate populației pentru achiziționarea de locuințe a fost de 2,94% la sfârșitul anului 2022, reprezentând o majorare cumulată de 163 puncte de bază de la finele anului 2021, iar rata echivalentă pentru companiile nefinanciare s-a situat la 3,41%, în creștere cu 205 puncte de bază (Graficul 1.14). Analizate în conexiune cu modificările ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, aceste evoluții au fost, în linii mari, în concordanță cu perioadele anterioare de întărire a politicii monetare, iar diferențele dintre ratele dobânzilor la credite la nivel de țară s-au menținut reduse. Aceasta sugera o transmisie fără sincope a modificărilor politicii monetare a BCE la nivelul zonei euro.

Dinamica activității de creditare s-a intensificat în semestrul I 2022, însă fluxurile de împrumuturi noi s-au temperat după perioada verii pe fondul înăspririi condițiilor de creditare (Graficul 1.16). Ritmul anual de creștere a creditelor bancare acordate populației s-a redus la 3,8% în perioada analizată, reflectând majorarea ratelor dobânzilor, înăsprirea standardelor de creditare și diminuarea încrederii consumatorilor. Rata anuală de creștere a creditelor bancare acordate firmelor a continuat să se accelereze în 2022, ajungând la 6,3%, însă pe fondul unor evoluții divergente pe parcursul anului. Creșterea nominală a fost robustă în cea mai mare parte a anului, reflectând necesarul de finanțare a capitalului circulant și a stocurilor companiilor, în contextul persistenței blocajelor la nivelul ofertei și al costurilor ridicate. Totuși, în ultimele luni ale anului, creditarea bancară a firmelor a consemnat un declin pronunțat, reflectând impactul exercitat de înăsprirea condițiilor de finanțare asupra factorilor ofertei și cererii. Emisiunea netă de titluri de natura datoriei, care a devenit mai costisitoare pentru firme, s-a diminuat de asemenea pe parcursul anului. În ansamblu, fluxurile nete de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare s-au redus în anul 2022, în principal pe fondul diminuării creditelor intragrup ca formă de finanțare (Graficul 1.17). Totodată, Sondajul privind accesul la finanțare al firmelor a relevat un pesimism în creștere în rândul respondenților în ceea ce privește disponibilitatea în viitor a majorității surselor de finanțare externă.

Graficul 1.16

Dinamica M3 și cea a creditului acordat companiilor nefinanciare și populației

(variații procentuale anuale)

Graficul 1.17

Fluxurile nete de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare

(fluxuri anuale; miliarde EUR)

Ritmul acumulării de depozite s-a moderat față de nivelurile ridicate înregistrate în timpul pandemiei, reflectând în principal majorarea cheltuielilor pe seama creșterii prețurilor și randamentele mai ridicate ale formelor alternative de economisire, în concordanță cu normalizarea politicii monetare. Dinamica anuală a masei monetare în sens larg (M3) a continuat să se tempereze, până la 4,1% în anul 2022 (Graficul 1.16), reflectând sistarea în luna iulie a achizițiilor nete de active efectuate de Eurosistem, nivelul mai redus al activității de creditare în ultimul trimestru al anului 2022 și ieșirile monetare nete către restul lumii, pe fondul majorării costurilor cu energia ale zonei euro.

Caseta 1
Evoluții pe piețele forței de muncă din zona euro și Statele Unite în anul 2022

În contextul incertitudinilor ridicate din anul 2022, analizele privind piețele forței de muncă au constituit un element esențial în procesul de evaluare a stării economiei și a dimensiunii deficitului de cerere din economie. Caseta prezintă asemănările și deosebirile dintre piețele forței de muncă din zona euro și SUA din perspectiva redresării acestora în urma pandemiei.

Evoluția numărului total de ore lucrate

În anul 2022, numărul total de ore lucrate a revenit la nivelurile din perioada anterioară pandemiei atât în zona euro, cât și în Statele Unite, însă redresarea s-a produs pe fondul traiectoriilor diferite ale componentelor cererii și ofertei de forță de muncă. Astfel, dacă ratele șomajului s-au repoziționat în 2022 la nivelurile înregistrate înainte de criză în Statele Unite și chiar la valori inferioare acestora în zona euro, indicatorul referitor la gradul de tensionare a pieței forței de muncă, măsurat ca raport între locurile de muncă vacante și șomaj, pare să fi fost mai ridicat în SUA^[6]. Aceste evoluții se datorează atât răspunsurilor divergente ale politicilor autorităților la pandemie, cât și diferențelor structurale dintre cererea și oferta de forță de muncă din cele două economii.

Evoluția cererii de forță de muncă

În anul 2022, cele două economii s-au aflat în faze diferite ale ciclului economic. Cererea ciclică de forță de muncă a fost mai robustă în Statele Unite și, prin urmare, a fost parțial responsabilă pentru gradul mai ridicat de tensionare a pieței forței de muncă. În zona euro, activitatea economică s-a redresat de la nivelul minim înregistrat pe perioada pandemiei mai târziu decât în Statele Unite. PIB real în zona euro a revenit în trimestrul IV 2021 la nivelul din perioada dinaintea crizei, în timp ce în Statele Unite nivelul din perioada precriză fusese atins în trimestrul I 2021. Aceasta a reflectat, până la un anumit punct, măsurile de izolare adoptate în multe țări din zona euro în al doilea val al pandemiei, care au fost mai restrictive și mai extinse decât în Statele Unite, precum și diferențe în ceea ce privește viteza de vaccinare. Cu toate acestea, deosebirile privind amploarea și destinația măsurilor fiscale au constituit un factor mai important. Sprijinul bugetar în zona euro s-a axat pe atenuarea pierderilor de locuri de muncă prin susținerea acordată companiilor și crearea condițiilor necesare pentru funcționarea stabilizatorilor automați. Sprijinul bugetar în SUA a fost mai amplu și s-a concentrat, într-o manieră mai directă, pe susținerea veniturilor populației și, implicit, a consumului, prin intermediul cecurilor distribuite și al majorării ajutorului de șomaj. Prin urmare, consumul privat în zona euro a revenit la nivelul din perioada dinaintea crizei chiar mai târziu decât activitatea economică pe ansamblu, respectiv abia în trimestrul II 2022.

În plus, dintr-o perspectivă cu caracter structural mai pronunțat, piața forței de muncă din SUA tinde să reacționeze mai puternic la ciclul economic decât cea din zona euro. Indicatorii privind „mobilitatea pe posturile existente” arată că piața forței de muncă din SUA este structural mai dinamică. Sintagma „mobilitatea forței de muncă pe posturile existente” se referă la ritmul în care angajații părăsesc o companie sau o organizație și sunt înlocuiți în cadrul acesteia într-un anumit interval de timp. O măsură brută a mobilității forței de muncă pe posturile existente indică faptul că, în medie, de la începutul anilor 2000, aproximativ 4% din totalul lucrătorilor din SUA și-au schimbat locurile de muncă pe lună. Pentru zona euro nu sunt disponibili indicatori privind mobilitatea forței de muncă pe posturile existente, iar cele mai comparabile statistici se referă la persoanele care și-au părăsit locul de muncă și cele care s-au angajat în perioada recentă (deși acestea vizează și persoanele care fac tranziția de la inactivitate/șomaj la ocuparea unui loc de muncă și invers). Datele disponibile indică o creștere a numărului de persoane care s-au angajat, îndeosebi în anul 2022, aceasta fiind însă mai puțin pronunțată decât cea înregistrată în Statele Unite. Evoluțiile s-au reflectat și în nivelul locurilor de muncă vacante din cele două regiuni economice. Mai exact, acesta a fost mai ridicat în 2022 în Statele Unite decât în zona euro (cu diferențe considerabile între țările din interiorul acesteia^[7]), unde s-a urmărit, cu precădere, revenirea personalului păstrat la programul normal de lucru (Graficul A).

În concluzie, dinamismul structural mai pronunțat al pieței forței de muncă din Statele Unite a amplificat presiunile asupra cererii deja mai robuste de forță de muncă.

Graficul A

Indicatorul privind gradul de tensionare a pieței forței de muncă în zona euro și Statele Unite

(raportul dintre locurile de muncă vacante și șomaj)

Evoluția ofertei de forță de muncă

În timpul crizei provocate de pandemie, oferta de forță de muncă s-a redus mai mult și s-a redresat mai lent de la nivelul minim înregistrat în trimestrul II 2020 în Statele Unite decât în zona euro. Ecartul de ritm al revirimentului ofertei de forță de muncă a fost parțial asociat diferențelor în materie de politici implementate. În primul rând, redresarea ratei de activitate pe piața forței de muncă a fost mai lentă în Statele Unite. Aceasta reflectă parțial faptul că disponibilizările mai ample din Statele Unite i-au determinat pe unii șomeri să devină inactivi, în timp ce sprijinul relativ generos în ceea ce privește veniturile le-a permis acestor persoane să rămână în afara forței de muncă pentru o perioadă mai lungă sau chiar să majoreze salariul la care ar fi pregătite să se angajeze. În cursul anului 2022, rata de activitate pe piața forței de muncă în Statele Unite a continuat să se situeze sub nivelul înregistrat înainte de pandemie, contrastând puternic cu zona euro, unde acest indicator a depășit nivelul consemnat în perioada anterioară pandemiei. În al doilea rând, evoluțiile recente ale ratei de activitate pe piața forței de muncă sunt, de asemenea, parțial determinate de tendințele pe termen lung. De-a lungul timpului, în ambele zone economice a crescut ponderea lucrătorilor vârstnici în populația activă, care, de obicei, participă într-o măsură mai mică pe piețele forței de muncă decât cei tineri. În Europa, această schimbare a coincis cu o tendință pozitivă a ratelor de activitate pe piața forței de muncă datorată participării sporite a femeilor și a fost susținută de reformele sistemelor de pensii. Trendul a continuat pe perioada pandemiei, iar lucrătorii vârstnici au sprijinit creșterea ratei de activitate pe piața forței de muncă în cursul anului 2022. Totuși, în Statele Unite, evoluția demografică a acționat în sensul încetinirii ratei totale de activitate pe piața forței de muncă în 2022. Deși afluxul net de lucrători migranți a fost afectat de pandemie în ambele regiuni, în Statele Unite acesta a început să se modereze mai devreme, ca urmare a înăspririi politicilor de imigrare în perioada 2017-2020. Cu toate acestea, recent, afluxul net de lucrători migranți s-a redresat puternic în ambele regiuni.

Evoluția salariilor

Decalajul la nivelul dinamicii salariilor între Statele Unite și zona euro s-a adâncit în ultimii ani, fiind vizibil îndeosebi în anul 2022. Tendința poate fi pusă, în mare măsură, pe seama evoluțiilor diferite ale cererii și ofertei de forță de muncă, după cum s-a arătat mai sus. Începând cu trimestrul II 2020, ritmul de creștere a salariilor nominale din SUA, măsurat prin indicele costurilor cu forța de muncă (sectorul privat), s-a accelerat substanțial, până la 5,5% în trimestrul II 2022. Ulterior, acesta s-a moderat, dar a rămas ridicat. Intensificarea dinamicii câștigurilor salariale din zona euro în această perioadă a fost mai treptată și mai limitată, rata de creștere a salariilor negociate (care este mult mai puțin afectată de schemele de menținere a locurilor de muncă decât remunerația pe angajat sau pe oră) situându-se la 2,9% în trimestrul IV 2022 (Graficul B). Piața forței de muncă din Statele Unite, structural mai dinamică, poate consolida, de asemenea, reacția salariilor la gradul de tensionare a pieței forței de muncă, după cum indică ritmul mai alert de creștere a câștigurilor salariale în cazul persoanelor care își schimbă locul de muncă.

Graficul B

Măsuri ale dinamicii câștigurilor salariale în zona euro și Statele Unite

(variații procentuale anuale)

2 Politica monetară pe o traiectorie de normalizare

BCE a continuat procesul de normalizare a politicii monetare pe parcursul anului 2022 pentru a combate inflația deosebit de ridicată, într-un context caracterizat de invadarea Ucrainei de către Rusia și de persistența efectelor pandemiei. În prima fază a procesului de normalizare, Consiliul guvernatorilor a sistat achizițiile nete din cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) la sfârșitul lunii martie și din cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) la începutul lunii iulie. În a doua fază, ratele dobânzilor reprezentative ale BCE au fost majorate în premieră în ultimii peste 10 ani, iar rata dobânzii la facilitatea de depozit a ieșit din teritoriul negativ pentru prima dată din 2014. Ratele de politică monetară au consemnat o creștere cumulată de 250 puncte de bază în ultimele patru ședințe din 2022 ale Consiliului guvernatorilor, înregistrându-se astfel cele mai ample majorări individuale ale ratelor dobânzii din perspectivă istorică (Graficul 2.1). De asemenea, Consiliul guvernatorilor a aprobat instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument – TPI), pentru a asigura transmisia ordonată a politicii monetare la nivelul zonei euro. Totodată, flexibilitatea reinvestirilor din cadrul PEPP a constituit prima linie de apărare pentru contracararea riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie. În decembrie, Consiliul guvernatorilor a hotărât ca, începând din martie 2023, să reducă într-un ritm măsurat și previzibil portofoliul de titluri de valoare deținute în scopuri de politică monetară achiziționate de Eurosistem în cadrul APP. Dimensiunea bilanțului Eurosistemului a atins un record istoric de 8 800 de miliarde EUR în iunie 2022, ulterior diminuându-se la 8 000 de miliarde EUR la finele perioadei analizate. Scăderea s-a datorat în principal operațiunilor ajunse la scadență și rambursărilor anticipate în cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). Rambursările anticipate au fost susținute de hotărârea din luna octombrie a Consiliului guvernatorilor vizând modificarea termenilor și condițiilor pentru operațiunile din cadrul OTRTL III. În conformitate cu procesul de normalizare a politicii monetare, BCE a început, de asemenea, eliminarea treptată a măsurilor de relaxare privind garanțiile – măsuri introduse ca răspuns la pandemie –, restabilind astfel progresiv nivelurile pre-pandemice de toleranță la risc din cadrul operațiunilor de creditare ale Eurosistemului.

2.1 Retragerea măsurilor acomodative de politică monetară

O primă fază a normalizării politicii: un ritm mai lent al achizițiilor de active și precondițiile pentru majorări ale ratelor dobânzilor

În debutul anului 2022, economia zonei euro încă se redresa după pandemie, iar condițiile pe piața forței de muncă au continuat să se îmbunătățească, inclusiv ca urmare a sprijinului din partea politicilor publice. Totuși, perspectivele pe termen apropiat indicau în continuare o creștere economică modestă, pe fondul intensificării infecțiilor cu noul coronavirus ca urmare a răspândirii variantei Omicron. Deficitele de materiale, echipamente și forță de muncă continuau să frâneze producția în unele sectoare, iar costurile ridicate ale produselor energetice exercitau deja un impact nefavorabil asupra veniturilor reale. Inflația IAPC înregistrase o creștere pronunțată în lunile anterioare și a depășit din nou proiecțiile în ianuarie. Această evoluție s-a datorat cu precădere costurilor mai ridicate ale produselor energetice, care au alimentat creșterea prețurilor în multe sectoare, precum și scumpirii alimentelor. Pe baza datelor de la începutul anului, evaluările Consiliului guvernatorilor din luna februarie indicau că inflația se va menține probabil la niveluri ridicate pe o perioadă mai îndelungată decât s-a anticipat anterior, dar se va reduce în cursul anului.

Consiliul guvernatorilor a confirmat așadar deciziile adoptate în cadrul ședinței de politică monetară din luna decembrie 2021, respectiv să reducă în continuare progresiv ritmul achizițiilor de active în trimestrele următoare, să sisteze achizițiile nete în cadrul PEPP la sfârșitul lunii martie 2022, precum și să reinvestească principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2024. Consiliul guvernatorilor a subliniat că, în eventualitatea unei noi fragmentări a pieței asociate pandemiei, reinvestirile aferente PEPP pot fi ajustate de o manieră flexibilă în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții ori de câte ori amenințările la adresa transmisiei politicii monetare pun în pericol asigurarea stabilității prețurilor. Aceasta poate include achizițiile de obligațiuni emise de Republica Elenă care depășesc acordurile de refinanțare a rambursărilor, pentru a evita o întrerupere a achizițiilor în această jurisdicție care ar putea afecta transmisia politicii monetare la nivelul economiei elene într-o perioadă în care aceasta încă trecea printr-un proces de redresare în urma consecințelor pandemiei.

Invadarea Ucrainei de către Rusia în luna februarie a reprezentat un punct de cotitură pentru Europa. Războiul nejustificat a avut un impact semnificativ asupra activității economice și a inflației pe parcursul anului 2022, inclusiv în zona euro, prin prețurile mai ridicate ale produselor energetice și ale materiilor prime, perturbarea schimburilor comerciale internaționale și reducerea încrederii. Conform evaluării din luna martie a Consiliului guvernatorilor, amploarea acestor efecte urma să depindă de evoluția conflictului, de impactul sancțiunilor, precum și de posibilele măsuri suplimentare. Recunoscând contextul deosebit de incert, Consiliul guvernatorilor a analizat o serie de scenarii complementare rundei obișnuite de proiecții macroeconomice ale experților BCE pentru zona euro. Impactul conflictului armat a fost evaluat în contextul datelor noi care semnalau fundamente încă solide ale economiei zonei euro, susținute de sprijinul considerabil din partea politicilor. Redresarea în curs a economiei era impulsionată de disiparea impactului variantei Omicron a coronavirusului. Blocajele la nivelul ofertei prezentau unele indicii de atenuare, iar condițiile pe piața forței de muncă continuau să se amelioreze. Cu toate acestea, în scenariul de bază din proiecțiile din luna martie ale experților, care încorpora o primă evaluare a implicațiilor războiului, creșterea PIB a fost revizuită în sens descendent pe termen scurt. Anterior ședinței de politică monetară din luna martie a Consiliului guvernatorilor, inflația a continuat să depășească așteptările, îndeosebi pe seama costurilor neașteptat de ridicate ale produselor energetice. De asemenea, majorările prețurilor s-au generalizat la nivelul sectoarelor. Comparativ cu proiecțiile experților Eurosistemului din luna decembrie 2021, ipoteza de bază privind inflația IAPC din exercițiul din martie a fost revizuită semnificativ în sens ascendent, în timp ce, potrivit mai multor măsuri, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung erau în linie cu ținta inflației pe termen mediu a BCE, respectiv 2%.

Pe baza acestei evaluări actualizate și luând în considerare contextul incert, Consiliul guvernatorilor a revizuit ritmul achizițiilor în cadrul APP cu ocazia ședinței de politică monetară din luna martie, achizițiile nete lunare urmând să se situeze la 40 de miliarde EUR în aprilie, 30 de miliarde EUR în mai și 20 de miliarde EUR în iunie. Calibrarea achizițiilor nete pentru trimestrul III urma să depindă de datele noi. Totodată, Consiliul guvernatorilor a confirmat decizia anterioară conform căreia orice ajustări ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE vor avea loc după un anumit timp de la încetarea achizițiilor nete în cadrul APP. Traiectoria ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE urma să fie determinată în continuare de semnalele Consiliului guvernatorilor privind orientarea viitoare a politicii monetare, reflectând angajamentul său strategic de a stabiliza inflația la nivelul de 2% pe termen mediu.

În luna mai, inflația a înregistrat din nou o creștere semnificativă, în principal pe seama impactului exercitat de război și a scumpirii în continuare considerabile a produselor energetice și alimentelor. În același timp, presiunile inflaționiste s-au extins și s-au intensificat, prețurile multor bunuri și servicii consemnând un avans puternic. În acest context și având în vedere proiecțiile experților Eurosistemului din scenariul de bază din luna iunie, conform cărora inflația urma să depășească ținta de 2% la finele orizontului de prognoză, Consiliul guvernatorilor a decis, în data de 9 iunie, să adopte noi măsuri de normalizare a politicii monetare, pe baza următoarelor principii: menținerea tuturor opțiunilor deschise, utilizarea datelor disponibile, gradualitate și flexibilitate.

În primul rând, Consiliul guvernatorilor a decis încetarea achizițiilor nete de active în cadrul APP începând cu data de 1 iulie 2022. Totodată, și-a exprimat intenția de a continua reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care va iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor volume însemnate de lichiditate și a unei orientări corespunzătoare a politicii monetare.

În al doilea rând, Consiliul guvernatorilor a ajuns în luna iunie la concluzia că erau îndeplinite condițiile pentru a începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE, potrivit semnalelor privind orientarea viitoare a politicii monetare. Astfel, în concordanță cu etapizarea politicii semnalată anterior, Consiliul guvernatorilor a declarat că intenționează să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu 25 puncte de bază cu ocazia ședinței de politică monetară din luna iulie, o altă majorare fiind anticipată pentru septembrie.

În al treilea rând, pe baza evaluării din luna iunie, Consiliul guvernatorilor anticipa că, după luna septembrie, va fi adecvată o traiectorie graduală, dar susținută, de majorări ulterioare ale ratelor dobânzilor, în funcție de datele care devin disponibile și de evaluarea privind evoluția inflației pe termen mediu.

Deciziile adoptate în data de 9 iunie au reflectat pași semnificativi în direcția unei normalizări a orientării politicii monetare. În cadrul unei ședințe ad-hoc din data de 15 iunie, Consiliul guvernatorilor a evaluat situația piețelor financiare și riscurile potențiale de fragmentare, subliniind hotărârea fermă de a menține o transmisie ordonată a orientării politicii monetare în întreaga zonă euro. Astfel, Consiliul guvernatorilor a remarcat că economia zonei euro se confruntă cu vulnerabilități de durată în urma pandemiei, care contribuie la o transmisie neuniformă a normalizării politicii monetare a BCE la nivelul jurisdicțiilor.

Pe baza acestei evaluări, Consiliul guvernatorilor a decis să aplice flexibilitate în reinvestirea răscumpărărilor scadente în portofoliul PEPP, în vederea menținerii funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare. Totodată, a mandatat comitetele relevante ale Eurosistemului, împreună cu serviciile BCE, să accelereze finalizarea elaborării unui nou instrument anti-fragmentare.

A doua fază a normalizării politicii: instrumentul de protecție a transmisiei politicii monetare și majorări ale ratelor dobânzii

Noul instrument de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument – TPI) a fost aprobat de Consiliul guvernatorilor în ședința din 21 iulie. Consiliul guvernatorilor a considerat că introducerea TPI este necesară pentru sprijinirea transmisiei eficace a politicii monetare, îndeosebi pe parcursul procesului de normalizare a politicii. TPI urma să garanteze transmiterea fără sincope a orientării politicii monetare la nivelul tuturor țărilor din zona euro. TPI se adaugă la instrumentarul BCE și poate fi activat pentru a contracara o dinamică nejustificată, dezordonată a pieței care constituie o amenințare gravă la adresa transmisiei politicii monetare la nivelul zonei euro. Sub rezerva îndeplinirii criteriilor stabilite, Eurosistemul poate efectua achiziții pe piața secundară de titluri de valoare emise în jurisdicții care se confruntă cu o deteriorare a condițiilor de finanțare care nu este justificată de fundamentele specifice fiecărei țări, pentru a contracara riscurile la adresa mecanismului de transmisie în măsura în care este necesar. În cazul în care instrumentul este activat, amploarea achizițiilor efectuate în cadrul TPI depinde de severitatea riscurilor cu care se confruntă transmisia politicii monetare; achizițiile nu sunt restricționate ex ante. Consiliul guvernatorilor a reiterat în luna iulie că, în orice caz, flexibilitatea reinvestirii răscumpărărilor de titluri ajunse la scadență în cadrul portofoliului PEPP rămâne prima linie de apărare pentru contracararea riscurilor asociate pandemiei la adresa mecanismului de transmisie. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a subliniat în luna iulie că dispune în continuare de prerogativa de a efectua tranzacții monetare definitive în cazul țărilor care îndeplinesc criteriile necesare. Dacă obiectivul TPI este de a proteja transmisia fără sincope a politicii monetare în întreaga zonă euro, tranzacțiile monetare definitive pot fi activate în cazul unor distorsiuni severe pe piețele obligațiunilor guvernamentale generate, în special, de temerile nefondate ale investitorilor cu privire la reversibilitatea monedei euro.

Consiliul guvernatorilor a hotărât, de asemenea, în luna iulie să crească ratele dobânzilor pentru prima oară din anul 2011, majorând cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Consiliul guvernatorilor a considerat oportun un prim pas în direcția normalizării ratelor dobânzilor mai semnificativ decât cel semnalat în cadrul ședinței precedente. Această decizie s-a bazat pe evaluarea actualizată a Consiliului guvernatorilor privind riscurile inflaționiste și pe sprijinul sporit furnizat de TPI pentru transmisia eficace a politicii monetare. Totodată, Consiliul guvernatorilor a semnalat că normalizarea în continuare a ratelor dobânzilor va fi adecvată în lunile următoare.

Devansarea în luna iulie a ieșirii din mediul caracterizat de rate negative ale dobânzilor a permis Consiliului guvernatorilor să facă tranziția de la semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor către adoptarea unei abordări de la o ședință la alta referitoare la deciziile privind ratele dobânzilor. Această tranziție a părut justificată, având în vedere incertitudinile deosebite asociate perspectivelor inflației și economiei.

În luna septembrie, Consiliul guvernatorilor a decis să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE cu încă 75 puncte de bază, cea mai mare creștere individuală consemnată până în acel moment. Decizia a fost motivată de menținerea inflației la niveluri mult prea ridicate și de datele noi care semnalau că aceasta va rămâne superioară țintei o perioadă mai îndelungată. Majorarea accentuată a prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, presiunile exercitate de cerere în unele sectoare ca urmare a redeschiderii economiei, precum și blocajele la nivelul ofertei încă alimentau creșterea inflației, care a accelerat la 9,1% în luna august. Similar lunilor anterioare, presiunile asupra prețurilor au continuat să se amplifice și să se extindă în întreaga economie. În luna septembrie, experții BCE și-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecțiile privind inflația comparativ cu runda din iunie, inflația IAPC fiind anticipată să se diminueze pe parcursul orizontului de prognoză, dar să rămână peste ținta de 2% în ultimul an al orizontului. Totodată, datele noi indicau o încetinire substanțială a creșterii economice în zona euro, estimându-se o stagnare a economiei către finele anului și în trimestrul I 2023. Prețurile foarte ridicate ale produselor energetice continuau să reducă puterea de cumpărare a veniturilor populației, iar blocajele la nivelul ofertei încă limitau activitatea economică. În plus, situația geopolitică, în special războiul declanșat de Rusia în Ucraina, afecta încrederea sectorului corporativ și pe cea a consumatorilor. În acest context, proiecțiile din septembrie ale experților privind creșterea economică au fost revizuite considerabil în sens descendent pentru restul anului 2022 și pe tot parcursul anului 2023.

Majorarea din luna septembrie cu 75 puncte de bază a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE a devansat tranziția de la un nivel deosebit de acomodativ al ratelor dobânzilor de politică monetară către niveluri care vor asigura revenirea oportună a inflației la nivelul țintei BCE de 2% pe termen mediu. Consiliul guvernatorilor a declarat că, pe baza evaluării sale, anticipează majorarea în continuare a ratelor dobânzilor în cadrul ședințelor următoare, pentru a frâna cererea și a proteja împotriva riscului unor valori persistente în sensul creșterii ale anticipațiilor privind inflația. Totodată, ca urmare a majorării la un nivel peste zero a ratei dobânzii la facilitatea de depozit, sistemul pe două paliere pentru remunerarea rezervelor excedentare nu mai era necesar. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a decis suspendarea acestui sistem prin stabilirea multiplicatorului la zero. În plus, pentru a menține eficacitatea transmisiei politicii monetare și a asigura funcționarea ordonată a piețelor, Consiliul guvernatorilor a decis eliminarea temporară a plafonului de remunerare de 0% pentru rata dobânzii la depozitele sectorului public. Plafonul a fost stabilit temporar la nivelul celei mai mici valori dintre rata dobânzii la facilitatea de depozit și rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), inclusiv în condițiile unei valori pozitive a celei dintâi. Măsura era preconizată să rămână în vigoare până la data de 30 aprilie 2023, pentru a preveni ieșirile bruște ale depozitelor din conturile Eurosistemului către piețe, într-o perioadă în care începeau să apară semnale privind insuficiența garanțiilor pe unele segmente ale piețelor de operațiuni repo din zona euro, și a permite realizarea unei evaluări aprofundate a modului în care piețele monetare se adaptează la revenirea la rate pozitive ale dobânzilor.

A treia fază a normalizării politicii: majorări suplimentare ale ratelor dobânzilor și reducerea dimensiunii bilanțului

Inflația s-a majorat la 9,9% în luna septembrie și la 10,6% în octombrie, cea mai ridicată valoare din istoria monedei unice. Saltul prețurilor produselor energetice și ale alimentelor, blocajele la nivelul ofertei și redresarea post-pandemică a cererii au condus la extinderea în continuare a presiunilor asupra prețurilor și la creșterea inflației pe perioada verii. În acest context, Consiliul guvernatorilor a decis în luna octombrie să majoreze din nou cu 75 de puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE, subliniind că, prin această majorare substanțială a ratelor dobânzilor pentru a treia oară consecutiv, a înregistrat progrese considerabile în procesul de retragere a măsurilor acomodative de politică monetară.

Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, în luna octombrie modificarea termenilor și condițiilor celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). Acesta a ajustat ratele dobânzilor la operațiuni începând cu data de 23 noiembrie 2022, prin indexarea ratei dobânzii plătite la media ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE aplicabile în cursul perioadei respective, și a oferit băncilor trei date suplimentare de rambursare anticipată voluntară. În faza acută a pandemiei, acest instrument a deținut un rol esențial în contracararea riscurilor în sensul scăderii la adresa stabilității prețurilor. Totuși, având în vedere accelerarea neprevăzută și extraordinară a inflației, era necesară recalibrarea acestui instrument pentru a asigura consecvența sa cu procesul mai amplu de normalizare a politicii monetare și a întări transmisia majorărilor ratelor dobânzilor la nivelul condițiilor de creditare bancară. Conform anticipațiilor Consiliului guvernatorilor, recalibrarea termenilor și condițiilor OTRTL III va contribui la normalizarea costurilor de finanțare ale băncilor. La rândul său, normalizarea condițiilor de finanțare va exercita presiuni în sensul scăderii asupra inflației, contribuind la restabilirea stabilității prețurilor pe termen mediu. Recalibrarea a eliminat, de asemenea, factorii de natură să descurajeze rambursarea anticipată voluntară a fondurilor OTRTL III împrumutate. Rambursările anticipate voluntare vor conduce la diminuarea bilanțului Eurosistemului, contribuind astfel la procesul de ansamblu de normalizare a politicii monetare. Recalibrarea OTRTL III și rambursările ulterioare au condus la reducerea substanțială a surplusului de lichiditate.

Totodată, pentru o mai bună aliniere a remunerării rezervelor minime obligatorii deținute de instituțiile de credit în cadrul Eurosistemului la condițiile de pe piața monetară, Consiliul guvernatorilor a decis să stabilească remunerarea rezervelor minime la nivelul ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

În luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a majorat ratele dobânzilor pentru a patra oară consecutiv, de data aceasta cu 50 puncte de bază, în condițiile în care inflația s-a menținut la niveluri mult prea ridicate și era proiectată să rămână superioară țintei BCE o perioadă prea îndelungată. Consiliul guvernatorilor a declarat, de asemenea, că ratele dobânzilor vor trebui încă să crească semnificativ într-un ritm constant, în vederea atingerii unor niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri restrictive va reduce, în timp, inflația prin frânarea cererii și va proteja, de asemenea, împotriva riscului unor valori crescute persistente ale anticipațiilor privind inflația. Rata inflației s-a situat la 10,1% în luna noiembrie, nivel ușor inferior celui de 10,6% înregistrat în octombrie. Scăderea a fost generată, în principal, de dinamica mai redusă a prețurilor produselor energetice. Dinamica prețurilor alimentelor și presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază din întreaga economie s-au intensificat și se anticipa că vor persista o perioadă. În condițiile unui grad excepțional de incertitudine, experții Eurosistemului și-au revizuit semnificativ în sens ascendent proiecțiile din luna decembrie privind inflația, considerând că rata medie a inflației va ajunge la 8,4% în anul 2022 și se va reduce la 6,3% în 2023, pe parcursul căruia se anticipa o scădere pronunțată a inflației. Ulterior, inflația era prognozată să se reducă în continuare, la o medie de 3,4% în 2024 și 2,3% în 2025. Proiecțiile au indicat o posibilă contracție a economiei zonei euro în preajma sfârșitului de an 2022 și debutului lui 2023, pe seama crizei energetice, a gradului ridicat de incertitudine, a temperării activității economice mondiale și a condițiilor de finanțare mai restrictive. Cu toate acestea, o posibilă recesiune era preconizată a fi relativ de scurtă durată și superficială, deși perspectiva creșterii economice pentru anul 2023 a fost revizuită semnificativ în sens descendent comparativ cu proiecțiile anterioare.

Tot în luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a dezbătut o serie de principii vizând reducerea deținerilor de titluri de valoare în cadrul APP. Astfel, a hotărât ca, de la începutul lunii martie 2023, portofoliul aferent programului de achiziționare de active să se reducă într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu va reinvesti în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență. Scăderea va fi, în medie, de 15 miliarde EUR pe lună până la finele trimestrului II 2023, ritmul ulterior al acesteia urmând să fie determinat în timp. Totodată, Consiliul guvernatorilor a subliniat că, până la sfârșitul anului 2023, va efectua o evaluare a cadrului operațional de orientare a ratelor dobânzilor pe termen scurt, care va oferi informații cu privire la punctul final al procesului de normalizare a bilanțului.

Graficul 2.1

Modificări ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE

(puncte procentuale)

2.2 Evoluția bilanțului Eurosistemului în contextul normalizării politicii monetare

În prima jumătate a anului 2022, creșterea bilanțului Eurosistemului a încetinit, pe măsură ce achizițiile nete în cadrul APP și al PEPP au fost eliminate treptat. În a doua parte a anului, normalizarea în curs a politicii monetare a contribuit la reducerea progresivă a bilanțului. Acesta a atins un maxim istoric de 8 800 de miliarde EUR în luna iunie, înainte de sistarea achizițiilor nete de active în cadrul APP începând cu 1 iulie (Graficul 2.2). Până la finele anului, bilanțul s-a redus la 8 000 de miliarde EUR, în principal ca urmare a ajungerii la scadență a operațiunilor OTRTL III, precum și a rambursărilor anticipate substanțiale, îndeosebi după modificarea termenilor și condițiilor OTRTL III în vederea alinierii acestora la procesul mai amplu de normalizare a politicii monetare.

La finalul anului 2022, activele de politică monetară din bilanțul Eurosistemului s-au cifrat la 6 300 de miliarde EUR, ceea ce reprezintă o scădere de 700 de miliarde EUR față de sfârșitul anului 2021. Împrumuturile acordate instituțiilor de credit din zona euro au reprezentat 17% din totalul activelor (în scădere de la 26% la finele anului 2021), iar titlurile deținute în scopuri de politică monetară au constituit 62% din totalul activelor (în creștere de la 55% la finalul anului 2021). Alte active financiare bilanțiere au cuprins în principal deținerile de valută și aur ale Eurosistemului și portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale instituțiilor de credit și apelul la facilitatea de depozit s-au diminuat până la 4 000 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2022 (de la 4 300 de miliarde EUR la finalul anului 2021), reprezentând 50% din totalul pasivelor (în concordanță cu ponderea înregistrată la finele anului 2021). Bancnotele aflate în circulație au consemnat o majorare până la 1 600 de miliarde EUR (de la 1 500 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021), având o pondere de 20% din totalul pasivelor (în creștere de la 18%).

Graficul 2.2

Evoluția bilanțului consolidat al Eurosistemului

(miliarde EUR)

Repartizarea portofoliilor APP și PEPP pe categorii de active și jurisdicții

APP are în componența sa patru programe de achiziționare de active: al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP) și programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP). PEPP a fost introdus în 2020 ca răspuns la pandemie. Toate categoriile de active eligibile în cadrul APP sunt, de asemenea, eligibile în cadrul PEPP; în ceea ce privește titlurile de valoare emise de Republica Elenă, s-a acordat o derogare de la cerințele privind eligibilitatea. Eurosistemul a sistat achizițiile nete în cadrul PEPP la sfârșitul lunii martie 2022 și în cadrul APP începând cu 1 iulie 2022, continuând totodată reinvestirea, în totalitate, a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul ambelor programe. Achizițiile au continuat să fie realizate fără sincope și în concordanță cu condițiile predominante pe piață.

La sfârșitul anului 2022, deținerile aferente APP au atins valoarea de 3 300 de miliarde EUR (la cost amortizat). PSPP a reprezentat cea mai mare parte a acestor dețineri, cu o valoare de 2 600 de miliarde EUR, respectiv 79% din totalul deținerilor de titluri aferente APP la finalul anului. În cadrul PSPP, alocarea de achiziții pe jurisdicțiile din zona euro a fost stabilită, pe baza stocurilor, prin grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În plus, unele bănci centrale naționale au achiziționat titluri emise de instituții supranaționale din Uniunea Europeană. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 7,2 ani la finele anului 2022, cu unele variații de la o jurisdicție la alta. ABSPP a reprezentat mai puțin de 1% (23 de miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la sfârșitul anului, CBPP3 a constituit 9% (302 miliarde EUR), iar CSPP a avut o pondere de 11% (344 de miliarde EUR). Dintre programele de achiziționare de titluri emise de sectorul privat, CSPP a avut cea mai mare contribuție la creșterea deținerilor aferente APP în anul 2022, respectiv cumpărări nete în valoare de 34 de miliarde EUR. Achizițiile de obligațiuni corporative și de obligațiuni garantate se efectuează pe baza unor valori de referință care reflectă nivelul de capitalizare a pieței tuturor obligațiunilor corporative și, respectiv, garantate eligibile. Începând cu luna octombrie 2022, valoarea de referință aferentă sectorului corporativ a inclus considerații privind schimbările climatice – mai multe detalii pot fi găsite în Secțiunea 11.5^[8].

La sfârșitul anului 2022, deținerile aferente PEPP au atins valoarea de 1 700 de miliarde EUR (la cost amortizat). Deținerile de obligațiuni garantate au reprezentat mai puțin de 1% (6 miliarde EUR) din total, deținerile de titluri emise de sectorul corporativ au constituit 3% (46 de miliarde EUR), iar deținerile de titluri emise de sectorul public au avut o pondere de 97% (1 629 de miliarde EUR).

În cazul achizițiilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP, referința pentru alocare pe jurisdicții, pe baza stocurilor, este reprezentată de grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În același timp, achizițiile au fost efectuate într-o manieră flexibilă, ceea ce a condus la fluctuații în distribuția fluxurilor de achiziții, în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Scadența medie ponderată a deținerilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP a fost de 7,6 ani la finele anului 2022, cu unele diferențe de la o jurisdicție la alta.

Eurosistemul a reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență deținute în portofoliile APP și PEPP. În anul 2022, răscumpărările derulate în cadrul programelor de achiziționare de active emise de sectorul privat s-au plasat la 77 de miliarde EUR, în timp ce răscumpărările de titluri emise de sectorul public derulate în cadrul PSPP și PEPP s-au ridicat la valoarea de 446 de miliarde EUR. Titlurile achiziționate în cadrul PSPP, CSPP, CBPP3 și PEPP au fost în continuare disponibile pentru operațiunile de împrumut de titluri în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo. Ca urmare a creșterii cererii de titluri de valoare în contextul penuriei de garanții de pe piețele de operațiuni repo, Consiliul guvernatorilor a decis, în luna noiembrie 2022, să majoreze limita Eurosistemului pentru operațiunile de împrumut de titluri în schimbul garanțiilor sub formă de numerar la 250 de miliarde EUR.

Evoluția operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

La sfârșitul anului 2022, soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului se ridica la 1 300 de miliarde EUR, diminuându-se cu 878 de miliarde EUR comparativ cu finele anului 2021. Această modificare reflectă, în principal, rambursările voluntare anticipate (826 de miliarde EUR) și ajungerea la scadență a unor operațiuni (54 de miliarde EUR) în cadrul OTRTL III. Rambursări anticipate în valoare de 744 de miliarde EUR au fost efectuate ca urmare a modificării termenilor și condițiilor OTRTL III care a intrat în vigoare la 23 noiembrie 2022. În plus, operațiunile de refinanțare pe termen mai lung în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency longer-term refinancing operations – PELTROs) au ajuns, în cea mai mare parte, la scadență până la finalul anului 2022, soldul acestora fiind de numai 1 miliard EUR, comparativ cu 3,4 miliarde EUR la sfârșitul anului 2021. Scadența medie ponderată a operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a redus de la circa 1,7 ani la finele anului 2021 până la 0,9 ani la 31 decembrie 2022.

Eliminarea treptată a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie

În luna martie 2022, BCE a anunțat eliminarea treptată a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie. Aceste măsuri au reprezentat o componentă de bază a răspunsului politicii monetare a BCE la pandemie, facilitând accesul băncilor la operațiunile de creditare ale Eurosistemului și determinând majorarea volumului garanțiilor eligibile. Conform estimărilor experților BCE, aproximativ 10% din valoarea totală a garanțiilor mobilizate la finele lunii februarie 2022 s-a datorat măsurilor de relaxare^[9]. Această contribuție a fost determinată, în principal, de reducerea temporară a marjelor de ajustare a valorii pentru toate categoriile de active cu o cotă fixă de 20% și de extinderea cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor (additional credit claim – ACC) ale unor bănci centrale naționale.

În prima etapă a eliminării treptate, care a debutat în luna iulie 2022, cota de reducere temporară a marjelor de ajustare a valorii s-a diminuat de la 20% la 10%. De asemenea, au fost eliminate progresiv mai multe măsuri cu un impact și o sferă de aplicare mai restrânse. Acestea au inclus eliminarea menținerii eligibilității anumitor active tranzacționabile cu rating retrogradat și a emitenților acestor active care îndeplineau cerințele privind calitatea creditului la data de 7 aprilie 2020 și restabilirea limitei de 2,5% pentru instrumentele de natura datoriei negarantate, incluse în portofoliul de garanții al unei instituții de credit, emise de orice alt grup bancar.

Două noi etape de implementare a eliminării treptate vor avea loc în lunile iunie 2023 și martie 2024. În cadrul celei de-a doua etape, începând cu data de 29 iunie 2023 va intra în vigoare revizuirea programului de aplicare a marjelor de ajustare a valorii, care va include eliminarea completă a reducerii temporare a marjelor de ajustare a valorii; revizuirea programului este descrisă mai detaliat în Secțiunea 2.3. Celelalte măsuri de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie vor fi, în principiu, eliminate treptat în a treia etapă, în luna martie 2024, în urma unei evaluări cuprinzătoare a cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor. Derogarea de la cerința privind pragul minim al ratingului de credit pentru titlurile de natura datoriei tranzacționabile emise de Republica Elenă va continua să se aplice cel puțin atât timp cât reinvestirile în obligațiuni emise de statul elen în cadrul PEPP vor continua.

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile și a garanțiilor mobilizate

Valoarea activelor tranzacționabile eligibile a crescut cu 759 de miliarde EUR în anul 2022, ajungând la 17 100 de miliarde EUR la sfârșitul acestuia (Graficul 2.3). Titlurile emise de administrațiile centrale au reprezentat în continuare cea mai mare categorie de active (9 300 de miliarde EUR). Alte categorii de active au inclus obligațiunile corporative (1 900 de miliarde EUR), obligațiunile bancare garantate (1 700 de miliarde EUR) și obligațiunile bancare negarantate (1 700 de miliarde EUR). Titlurile emise de administrațiile regionale (595 de miliarde EUR), titlurile garantate cu active (562 de miliarde EUR) și alte active tranzacționabile (1 300 de miliarde EUR) au deținut fiecare o pondere relativ redusă în totalul activelor eligibile.

Graficul 2.3

Evoluția activelor tranzacționabile eligibile

(miliarde EUR)

Valoarea garanțiilor mobilizate s-a redus cu 314 miliarde EUR, până la 2 500 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2022 (Graficul 2.4). Creanțele de natura creditelor (inclusiv creanțele suplimentare de natura creditelor), în cazul cărora sumele mobilizate s-au ridicat la 881 de miliarde EUR, au continuat să reprezinte prima categorie de active ca importanță în ceea ce privește utilizarea lor drept garanții. De asemenea, au fost mobilizate, în proporții semnificative, obligațiuni bancare garantate (640 de miliarde EUR), titluri garantate cu active (392 de miliarde EUR) și titluri emise de administrațiile centrale (330 de miliarde EUR). Obligațiunile bancare negarantate, titlurile emise de administrațiile regionale și obligațiunile corporative au fost utilizate într-o măsură mai mică, însumând 113 miliarde EUR, 62 de miliarde EUR și, respectiv, 55 de miliarde EUR.

Graficul 2.4

Evoluția garanțiilor mobilizate

(miliarde EUR)

2.3 Riscurile financiare în perioada de normalizare a politicii monetare

Toate instrumentele de politică monetară implică riscuri financiare, pe care Eurosistemul le gestionează prin cadre specifice de gestionare a riscurilor aplicate în activitățile care au ca scop îndeplinirea obiectivelor sale de politică monetară. Atunci când există mai multe modalități de implementare a politicii monetare, funcția Eurosistemului de gestionare a riscurilor urmărește să atingă eficiența împotriva riscurilor: realizarea obiectivelor de politică monetară concomitent cu asumarea celui mai scăzut grad de risc pentru Eurosistem^[10].

În anul 2022, pe fondul normalizării treptate a politicii monetare și conform planului de măsuri stabilit de Consiliul guvernatorilor în domeniul schimbărilor climatice, Eurosistemul și-a modificat cadrele de gestionare a riscurilor. Consiliul guvernatorilor a decis eliminarea progresivă a măsurilor de relaxare privind garanțiile, adoptate ca răspuns la pandemie, și restabilirea, în cadrul operațiunilor de creditare ale Eurosistemului, a nivelurilor de toleranță la risc din perioada anterioară pandemiei. De asemenea, acest plan a fost marcat de introducerea unor considerente privind schimbările climatice în cuprinsul cadrului de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ. Majorarea ratelor dobânzilor va determina, în viitorul apropiat, reducerea nivelului de profitabilitate a Eurosistemului.

Revizuirea periodică a cadrului de control al riscurilor pentru operațiunile de creditare

În anul 2022, BCE a realizat revizuirea periodică a cadrului de control al riscurilor pentru operațiunile de creditare în domeniul politicii monetare, în urma căreia s-a actualizat programul de aplicare a marjelor de ajustare a valorii. Rezultatele evaluării vor fi implementate pe parcursul lunii iunie 2023, odată cu derularea celei de-a doua etape a eliminării treptate a măsurilor de relaxare privind garanțiile. Explicații referitoare la acest proces sunt oferite în Secțiunea 2.2. Această abordare va restabili în mod progresiv nivelurile prepandemice de toleranță la risc stabilite de Eurosistem în cazul operațiunilor de creditare, evitându-se totodată apariția unor efecte nefavorabile semnificative în ceea ce privește gradul de disponibilitate a garanțiilor.

Modificările principale intervenite în programul de aplicare a marjelor de ajustare a valorii sunt prezentate în cele ce urmează: (i) obligațiunile UE (instrumente de datorie emise de Uniunea Europeană) din categoria de marje de ajustare II vor fi înscrise în categoria de marje de ajustare I și, prin urmare, li se va aplica același tratament ca și instrumentelor de datorie emise de administrațiile publice centrale; (ii) toate obligațiunile garantate prin lege și cele multi-cédulas vor fi încadrate în categoria de marje de ajustare II, eliminând astfel distincția dintre obligațiunile jumbo și alte obligațiuni garantate; (iii) marjele de ajustare vor fi aceleași pentru instrumentele de datorie tranzacționabile cu cupoane fixe și variabile; (iv) categoria cu cea mai îndelungată scadență reziduală (peste 10 ani) va fi divizată în trei pentru a acoperi mai bine riscurile asociate obligațiunilor pe termen lung; (v) reducerea uniformă de 5% a valorii teoretice va fi înlocuită cu o reducere valorică ce variază în funcție de scadență, iar aplicarea acesteia va fi extinsă la toate activele tranzacționabile evaluate teoretic, cu excepția celor din categoria de marje de ajustare I.

Pe ansamblu, eliminarea completă a reducerii temporare a marjelor de ajustare a valorii, pe baza unui program actualizat de aplicare a marjelor de ajustare, va asigura un nivel corespunzător de protecție a riscurilor, va crește gradul de coerență a cadrului de control al riscurilor și va spori echivalența riscurilor asociate activelor, asigurând totodată disponibilitatea garanțiilor.

Gestionarea riscurilor asociate achizițiilor de active în cadrul APP și al PEPP

În anul 2022, achizițiile de active au continuat să fie efectuate în scopuri de politică monetară în cadrul APP și PEPP, pentru care există cadre specifice de control al riscurilor financiare. Acestea țin seama de obiectivele de politică monetară ale programelor, precum și de caracteristicile și profilurile de risc ale diferitelor tipuri de active implicate. Cadrele constau în criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețului, indici de referință și limite. Ele se aplică achizițiilor nete de active, reinvestirii principalului aferent deținerilor ajunse la scadență și sumelor investite atât timp cât acestea rămân în bilanțul Eurosistemului. Tabelul 2.1 sintetizează elementele principale actuale ale acestor cadre, reflectând modificările survenite în anul 2022.

Ca parte a răspunsului politicii monetare la pandemie, Eurosistemul a achiziționat, în cadrul PEPP, volume substanțiale de efecte de comerț. Având în vedere sistarea achizițiilor nete de active în cadrul PEPP și APP, se anticipează că achizițiile viitoare de efecte de comerț vor fi, în general, limitate. Toate achizițiile viitoare de efecte de comerț se vor concentra asupra APP și vor fi efectuate la nivelul de sprijin al prețurilor^[11].

Începând cu luna octombrie 2022, Eurosistemul a orientat reinvestirea principalului aferent titlurilor emise de sectorul corporativ ajunse la scadență către emitenții cu o performanță climatică mai bună. Această măsură este explicată mai pe larg în Secțiunea 11.5^[12].

Tabelul 2.1

Elementele principale ale cadrelor de control al riscurilor pentru APP și PEPP

Majorarea ratelor dobânzilor poate afecta profitul Eurosistemului

BCE a urcat ratele dobânzilor reprezentative în mai multe rânduri în anul 2022, ca răspuns la șocurile deosebit de puternice asociate perspectivei inflației. La rândul ei, majorarea ratelor dobânzilor afectează profitul BCE și pe cel al băncilor centrale naționale ale țărilor din zona euro, putând conduce chiar la pierderi financiare. Aceasta se datorează faptului că, pe termen scurt și mediu, costurile asociate pasivului din bilanțurile băncilor centrale sunt mai senzitive la ratele dobânzilor decât veniturile generate de activele acestora. Cu timpul, se preconizează ca veniturile realizate din activele Eurosistemului să sporească la rândul lor, determinând ameliorarea rentabilității.

În anii anteriori s-au constituit rezerve financiare care pot fi utilizate în vederea compensării pierderilor potențiale. Dacă aceste rezerve vor fi utilizate integral, orice pierderi reziduale pot fi înregistrate în bilanț și pot fi compensate cu profitul viitor, fără a fi afectată în mod direct capacitatea băncilor centrale membre ale Eurosistemului de a funcționa eficient^[13].

3 Sectorul financiar european: deteriorarea condițiilor de stabilitate financiară

Condițiile de stabilitate financiară din zona euro s-au deteriorat în cursul anului 2022, pe fondul inflației ridicate, al condițiilor financiare mai restrictive și al perspectivelor privind atenuarea ritmului de creștere economică. Principalele vulnerabilități s-au amplificat pe parcursul anului. Acestea au inclus: i) preocupări legate de sustenabilitatea datoriilor unor întreprinderi, gospodării ale populației și țări, ii) evaluări ale activelor financiare care puteau să nu fi reflectat perspectivele mai nefavorabile privind creșterea economică, inflația și condițiile financiare, iii) supraevaluări ale activelor pe piețele imobiliare, iv) creșterea riscului de credit pentru bănci și v) expuneri la riscul de credit și de lichiditate în rândul instituțiilor financiare nebancare. Pentru a contracara riscurile generate de aceste vulnerabilități, autoritățile macroprudențiale au înăsprit treptat măsurile de politică privind capitalul și/sau debitorii. Totodată, a continuat activitatea de consolidare a cadrului de reglementare pentru sectorul bancar și a cadrului macroprudențial aplicabil instituțiilor financiare nebancare, în vederea creșterii în continuare a rezilienței pe termen lung a sistemului financiar.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2022

Condițiile de stabilitate financiară din zona euro s-au deteriorat în cursul anului 2022, reflectând nivelurile ridicate ale inflației, condițiile financiare mai restrictive și perspectivele privind atenuarea ritmului de creștere economică. În urma invadării Ucrainei de către Rusia, prețurile materiilor prime și ale produselor energetice au înregistrat majorări ample, care au alimentat presiunile inflaționiste, alături de perturbările la nivelul lanțurilor globale de aprovizionare. Astfel, principalele bănci centrale au trebuit să își ajusteze orientarea politicii monetare, ceea ce a contribuit la înăsprirea condițiilor financiare la nivel internațional, la creșterea volatilității pe piețele financiare și la corecții ale prețurilor activelor. Sprijinul bugetar amplu, acordat într-o perioadă de creștere a randamentelor obligațiunilor guvernamentale, a condus la costuri mai mari ale serviciului datoriei, în special pentru țările cu un nivel mai ridicat al datoriei, în timp ce ratele înalte ale inflației au afectat veniturile reale ale gospodăriilor populației și costurile companiilor. Prin urmare, deși băncile din zona euro au beneficiat de majorarea ratelor dobânzilor, au apărut preocupări cu privire la calitatea portofoliilor de active ale acestora. Instituțiile financiare nebancare au continuat să se confrunte cu niveluri ridicate ale riscurilor de credit și lichiditate, cu toate că au luat măsuri pentru reducerea într-o anumită măsură a riscului de portofoliu.

Ratele înalte ale inflației și condițiile financiare mai restrictive au afectat situația financiară a țărilor, firmelor și gospodăriilor populației în 2022. Date fiind nivelurile deja ridicate ale datoriei în urma pandemiei, guvernele țărilor din zona euro au oferit sprijin bugetar suplimentar considerabil pentru a atenua impactul scumpirii produselor energetice și al creșterii inflației. Totodată, randamentele obligațiunilor guvernamentale s-au majorat puternic, ceea ce a realimentat preocupările cu privire la fragmentarea piețelor datoriilor suverane din zona euro. Acestea au fost limitate, într-o anumită măsură, de acțiuni precum anunțul privind aprobarea instrumentului BCE de protecție a transmisiei politicii monetare (Transmission Protection Instrument). În sectorul corporativ, scumpirea produselor energetice și a materiilor prime a creat dificultăți mai ales pentru acele sectoare energointensive care au fost mai puțin capabile să transfere costurile mai mari asupra consumatorilor, precum unele firme din sectorul utilităților și cel al construcțiilor. Întreprinderile mici și mijlocii au beneficiat în mai mică măsură decât firmele mai mari de pe urma redresării activității economice în perioada postpandemică și au rămas deosebit de vulnerabile la o încetinire a activității economice și la creșterea costurilor de creditare. Capacitatea gospodăriilor populației de a onora serviciul datoriei a fost afectată de erodarea veniturilor disponibile reale și a economiilor de inflația ridicată, concomitent cu majorarea ratelor dobânzilor, mai ales în țările cu niveluri mai mari ale îndatorării populației. Deși prețurile proprietăților imobiliare din zona euro au înregistrat în continuare o creștere puternică, au apărut indicii conform cărora expansiunea imobiliară din ultimii ani ar putea înceta, în condițiile unor estimări ridicate privind supraevaluarea acestor active, ale majorării ratelor dobânzilor la creditele ipotecare noi și ale încetinirii creșterii creditelor ipotecare. O schimbare de direcție în cadrul ciclului imobiliar poate amplifica vulnerabilitățile la adresa veniturilor și a situațiilor financiare ale gospodăriilor populației din zona euro.

Piețele financiare din zona euro au înregistrat scăderi semnificative ale prețurilor în 2022, reflectând în principal efectul direct al majorării ratelor dobânzilor. Deși corecțiile prețurilor au fost, în general, ordonate, a existat o evoluție comună, neobișnuit de puternică, la nivelul prețurilor unor categorii variate de active, ceea ce a complicat strategiile de diversificare. Totuși, în a doua jumătate a anului 2022 și mai ales în perioada ulterioară lunii septembrie, indicii bursieri au avut o evoluție divergentă față de cea a piețelor de obligațiuni și au înregistrat creșteri la nivel european, pe fondul expansiunii indicilor bancari. Activitatea de pe piețele primare – inclusiv ofertele publice inițiale și emisiunea de obligațiuni corporative cu randament ridicat – a fost considerabil mai redusă față de anul anterior. În pofida unor corecții ale pieței, prețurile unor active cu risc ridicat par să fi fost în continuare supraevaluate și este posibil să nu fi reflectat în totalitate perspectivele mai nefavorabile privind creșterea economică, inflația și condițiile financiare. În plus, variațiile ample ale prețurilor materiilor prime și cerințele de marjă asociate au fost problematice pentru gestionarea lichidității în cazul unor participanți pe piețele instrumentelor financiare derivate.

Profitabilitatea băncilor din zona euro s-a menținut robustă în 2022, fiind susținută de reducerea cheltuielilor operaționale, de ajustările pentru depreciere încă scăzute și de creșterea veniturilor operaționale ca urmare a marjelor de dobândă mai mari și a intensificării activității de creditare. În pofida înrăutățirii pronunțate a perspectivelor economice, nu au existat semne de deteriorare generalizată a calității activelor deținute de băncile din zona euro, rata creditelor neperformante continuând să scadă. Cu toate acestea, tendințele înregistrate de creditele clasificate în Stadiul 2 de depreciere (conform celor trei categorii stabilite prin Standardul internațional de raportare financiară IFRS 9) au indicat o creștere relativă a riscului de credit. Ratele mai mari ale dobânzilor ar putea amplifica riscurile de credit generate de expunerile băncilor față de sectoarele vulnerabile, care au crescut în ultimii ani, în special pe piețele imobiliare rezidențiale. Pe partea de pasive, costurile de finanțare ale băncilor prin emisiunea de obligațiuni s-au majorat considerabil în cursul anului 2022, evoluție determinată cu precădere de anticipațiile privind măsurile de politică monetară. În plus, creșterea ratelor dobânzilor la depozitele noi și la fondurile ajunse la scadență din cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) a început să se concretizeze într-o majorare a costurilor medii de finanțare ale băncilor. Aceste influențe ciclice nefavorabile, tot mai puternice, au fost amplificate de provocările pe termen mai lung generate de eficiența operațională redusă, de diversificarea limitată a veniturilor și de capacitatea excedentară pe anumite segmente ale sectorului bancar din zona euro.

Expunerile totale ale instituțiilor financiare nebancare la riscul de credit au rămas ridicate în 2022, implicând riscul unor pierderi substanțiale din activitatea de creditare în eventualitatea unei deteriorări pronunțate a factorilor fundamentali ai sectorului corporativ, în special la nivelul industriilor energointensive. Pe lângă necesarul de lichiditate generat de răscumpărările realizate de investitori, de expirarea polițelor de asigurare și de apelurile în marjă, scăderea generalizată a prețurilor activelor financiare a fost principalul determinant al reducerii semnificative a valorii totale a activelor sectorului financiar nebancar. Deși deținerile de numerar ale fondurilor de investiții au crescut de la începutul anului 2022, portofoliile de active lichide ale acestora s-au menținut la un nivel relativ scăzut. Astfel, prin intermediul unui comportament prociclic de vânzare, fondurile de investiții ar putea amplifica o corecție a pieței în cazul în care un scenariu nefavorabil s-ar concretiza în răscumpărări masive. Riscul de durată al instituțiilor financiare nebancare s-a menținut, de asemenea, ridicat, expunând acest sector la pierderi suplimentare din reevaluarea portofoliilor de obligațiuni. Cu toate acestea, tranziția la un mediu caracterizat de rate mai ridicate ale dobânzilor este avantajoasă în special pentru sectorul asigurărilor de viață și cel al fondurilor de pensii, date fiind decalajele structurale negative de durată ale acestora. În acest context, instituțiile financiare nebancare au reacționat la creșterea randamentelor și la deteriorarea perspectivelor economice prin reducerea deținerilor de obligațiuni corporative și de stat cu rating mai mic, limitând astfel riscul la nivelul portofoliilor pe care le dețin.

Pe lângă riscurile asociate fiecărui sector, schimbările climatice au continuat să genereze riscuri la adresa stabilității financiare în zona euro în 2022. Băncile, fondurile și societățile de asigurări din zona euro trebuie să gestioneze implicațiile tranziției către o economie mai ecologică, inclusiv riscurile de concentrare asociate expunerilor cu destinație climatică. Totodată, riscurile cibernetice în creștere au amenințat sistemul financiar din zona euro, evidențiind faptul că instituțiile financiare trebuie să facă permanent investiții în infrastructura și securitatea cibernetică, iar autoritățile trebuie să intensifice procesul de monitorizare.

3.2 Măsuri de politică macroprudențială pentru consolidarea rezilienței sectorului financiar la vulnerabilitățile acumulate

BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale privind capitalul bancar planificate de autoritățile naționale din țările participante la Mecanismul unic de supraveghere (MUS), sistemul prin care se realizează supravegherea bancară în Europa. Este important de menționat că BCE are prerogativa de a aplica măsuri mai stricte privind capitalul, dacă va fi necesar^[14]. Acest rol a fost deosebit de important în 2022, ca urmare a vulnerabilităților macrofinanciare acumulate în ultimii ani, inclusiv în perioada pandemiei.

Promovarea rezilienței sistemului financiar și identificarea priorităților pentru reforma în domeniul reglementării

Deși perspectivele macroeconomice și condițiile de stabilitate financiară s-au deteriorat în zona euro în cursul anului 2022, băncile care fac obiectul supravegherii bancare europene și-au menținut o poziție favorabilă pentru a face față provocărilor economice actuale. Progresele în domeniul reglementării și utilizarea activă a politicilor prudențiale au avut ca rezultat consolidarea bilanțurilor băncilor și a pozițiilor de capital. Totodată, acumularea vulnerabilităților asociate în special evoluțiilor din sectorul imobiliar rezidențial, dar și, în sens mai larg, expansiunii puternice a creditării și creșterii gradului de îndatorare a sectorului privat nefinanciar, a generat riscuri pe termen mediu. Situația macrofinanciară a devenit mai dificilă din cauza invaziei ruse în Ucraina, care a amplificat aceste vulnerabilități și a sporit probabilitatea materializării riscurilor pe termen scurt.

Pentru a contracara riscurile pe termen mediu, un număr mare de țări participante la supravegherea bancară europeană au decis înăsprirea măsurilor macroprudențiale privind capitalul. Până la sfârșitul anului 2022, 11 țări anunțaseră o majorare a amortizorului anticiclic de capital, iar trei țări introduseseră un amortizor de risc sistemic (sectorial) sau anunțaseră o creștere a ratei acestuia^[15]. BCE a desfășurat un schimb de opinii cu autoritățile naționale și a evaluat măsurile respective. BCE nu a formulat obiecții cu privire la aceste decizii, care au fost considerate a fi în concordanță cu evaluarea proprie privind necesitatea de a menține reziliența sectorului bancar. Până la sfârșitul anului 2022, 15 țări aplicaseră, de asemenea, măsuri macroprudențiale privind debitorii.

În noiembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a emis o declarație care evidențiază rolul amortizoarelor macroprudențiale de capital pentru menținerea și consolidarea rezilienței sectorului bancar într-un context macrofinanciar dificil^[16]. Înăsprirea cerințelor privind amortizoarele de capital, chiar și mai târziu pe parcursul ciclului economic sau financiar, cu condiția evitării efectelor prociclice, oferă protecție împotriva acumulării de vulnerabilități și asigură disponibilitatea capitalului atunci când este necesar. Mai precis, amortizoarele pot fi eliberate în situația materializării unor evoluții nefavorabile, ceea ce sporește capacitatea băncilor de absorbție a pierderilor, în timp ce acestea continuă să furnizeze principalele servicii financiare către economie. Declarația a făcut referire la existența unei rezerve de capital peste cerințele de reglementare și a subliniat necesitatea evitării efectelor prociclice generate de înăsprirea excesivă a condițiilor de creditare, în special prin adaptarea corespunzătoare a măsurilor macroprudențiale la condițiile specifice fiecărei țări. S-a făcut referire și la importanța contracarării riscurilor la adresa stabilității financiare în sectorul financiar nebancar din perspectiva riscurilor sistemice. În decembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a anunțat revizuirea metodologiei de stabilire a unui prag minim al amortizorului de capital pentru alte instituții de importanță sistemică (O-SII). Metodologia revizuită va spori reziliența băncilor de importanță sistemică și va intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2024.

În 2022, BCE a continuat să publice rezultatele analizelor efectuate și opiniile sale cu privire la aspecte legate de politica macroprudențială. Aceasta și-a exprimat opinia potrivit căreia, pe termen mediu, reziliența sistemului financiar ar fi consolidată prin crearea unui spațiu macroprudențial mai amplu, rezultat al majorării volumului de amortizoare care pot fi eliberate, precum și prin creșterea eficacității amortizoarelor anticiclice de capital existente^[17]. În plus, capitolele privind politica macroprudențială din edițiile din mai și noiembrie 2022 ale raportului BCE Financial Stability Review au explicat de ce a fost importantă consolidarea rezilienței sistemului bancar în timp util, odată cu ajustarea calendarului și a dinamicii măsurilor prudențiale în funcție de gradul ridicat de incertitudine și de condițiile specifice fiecărei țări^[18]. Nu în ultimul rând, în condițiile în care acumularea vulnerabilităților pe piețele imobiliare din ultimii ani a revenit în centrul atenției, BCE a dedicat ediția din luna octombrie 2022 a Buletinului macroprudențial analizării interacțiunii dintre piețele imobiliare, stabilitatea financiară și politica macroprudențială.

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

În 2022, BCE a furnizat în continuare sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS)^[19]. În special, BCE a co-prezidat o echipă de experți ai CERS, care au formulat un răspuns la solicitarea Comisiei Europene de emitere a unui aviz cu privire la revizuirea cadrului macroprudențial al UE^[20]. De asemenea, BCE a acordat sprijin activităților desfășurate de CERS cu privire la: (i) o strategie macroprudențială privind riscurile la adresa stabilității financiare generate de incidentele cibernetice^[21]; (ii) reforme de politică pentru creșterea rezilienței fondurilor de piață monetară^[22]; (iii) monitorizarea vulnerabilităților asociate intermedierii financiare nebancare^[23]; (iv) măsurarea și modelarea riscurilor legate de schimbările climatice la adresa stabilității financiare a UE^[24] și (v) analizarea vulnerabilităților din sectorul imobiliar comercial din Spațiul Economic European^[25].

În anul 2022, CERS a emis mai multe avertismente și recomandări. În lunile ianuarie și februarie, acesta a publicat recomandări privind creșterea rezilienței fondurilor de piață monetară și stabilirea unui cadru de coordonare sistemică a incidentelor cibernetice^[26], precum și cinci avertismente și două recomandări referitoare la vulnerabilitățile din sectorul imobiliar rezidențial^[27]. Pe fondul amplificării riscurilor la adresa stabilității financiare, CERS a publicat primul său avertisment general în luna septembrie 2022^[28]. În plus, CERS a emis o recomandare privind vulnerabilitățile din sectorul imobiliar comercial în decembrie 2022^[29].

Informații mai detaliate despre CERS pot fi găsite pe website-ul său, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura soliditatea băncilor individuale

În urma invadării Ucrainei de către Rusia, BCE a efectuat o analiză a vulnerabilităților care a confirmat reziliența generală a sectorului bancar din zona euro la consecințele macroeconomice și financiare ale războiului. Unele bănci au ieșit însă de pe piață din cauza sancțiunilor aplicate. În luna februarie, BCE a apreciat că Sberbank Europe AG și cele două filiale ale sale din uniunea bancară, Sberbank d.d. din Croația și Sberbank banka d.d. din Slovenia, erau în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate din cauza deteriorării situației lichidității acestora. Totodată, BCE a adoptat decizii cu privire la încetarea treptată a operațiunilor bancare desfășurate de RCB Bank.

În 2022, BCE și-a reorientat analizele țintite și inspecțiile la fața locului către zonele de risc afectate cel mai direct de război: expunerile legate de energie, riscul de rată a dobânzii în portofoliul bancar, expunerile imobiliare și riscul de credit al contrapartidei. Aceste zone de risc, precum și incertitudinile pronunțate asociate perspectivelor macroeconomice și preocupările persistente cu privire la guvernanța băncilor și structurile de control intern ale acestora, au făcut ca scorurile globale ale băncilor să nu se amelioreze în cadrul procesului de supraveghere și evaluare din 2022, în pofida îmbunătățirii indicatorilor privind calitatea activelor și profitabilitatea. Pentru a lua în considerare efectele posibile ale războiului și normalizarea politicii monetare, în prioritățile de supraveghere pentru perioada 2023-2025 au fost incluse riscurile geopolitice și de finanțare.

BCE a adoptat, de asemenea, măsuri decisive în cadrul agendei sale privind schimbările climatice. Prima testare la stres din perspectiva riscurilor climatice în scopuri de supraveghere a evaluat gradul de pregătire a băncilor cu privire la anticiparea și gestionarea șocurilor financiare și economice provocate de riscurile climatice. Rezultatele, publicate în luna iulie, au arătat că băncile nu au încorporat încă suficient riscurile climatice în cadrele lor de testare la stres și în modelele interne, în pofida unor progrese înregistrate începând cu anul 2020. În plus, în luna noiembrie, BCE a publicat rezultatele analizei tematice realizate în 2022 privind riscurile legate de schimbările climatice și de mediu, care au concluzionat că majoritatea băncilor aveau încă nevoie să își îmbunătățească practicile de risc pentru a îndeplini așteptările în materie de supraveghere prevăzute în Ghidul BCE privind riscurile legate de schimbările climatice și de mediu. În lunile noiembrie și decembrie au fost publicate două rapoarte care sintetizează bunele practici observate în cadrul analizei și al testării la stres.

În efortul său susținut de creștere a transparenței și a asumării responsabilității, BCE a inițiat, la data de 28 septembrie 2022, o consultare publică referitoare la proiectul de ghid privind procedurile aplicabile participațiilor calificate. Totodată, BCE și-a clarificat politicile de exercitare a opțiunilor și marjelor de apreciere în supravegherea sectorului bancar, în urma unei consultări publice care s-a încheiat la data de 30 august 2021. În iunie 2022, BCE a emis o declarație privind metodologia care va fi utilizată pentru exercitarea puterii discreționare în materie de supraveghere cu privire la expunerile transfrontaliere din interiorul uniunii bancare în cadrul de evaluare a băncilor de importanță sistemică globală (global systemically important banks – G-SIB).

BCE a sancționat trei bănci în anul 2022^[30].

Nu în ultimul rând, BCE a publicat două memorandumuri de înțelegere în materie de supraveghere (unul cu Comitetul unic de rezoluție, iar celălalt cu Commissione Nazionale per le Società e la Borsa), care au fost revizuite în 2022. De asemenea, Supravegherea bancară a BCE a continuat analiza cartografierii operațiunilor de tranzacționare ale băncilor internaționale care, după Brexit, luaseră decizia să își mute activitățile de la Londra în filiale din țările participante la supravegherea bancară europeană, pentru a se asigura că toate entitățile supravegheate de MUS dispun de mecanisme solide din punct de vedere prudențial de gestionare a riscurilor și de o prezență la nivel local care permite o supraveghere eficace și care este proporțională cu riscurile pe care le generează aceste instituții.

Informații mai detaliate despre Supravegherea bancară a BCE pot fi găsite pe website-ul său și în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere, 2022.

3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică privind sectorul financiar european

În anul 2022 s-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește cadrul de reglementare aplicabil sectorului financiar. Totodată, trebuie continuate eforturile pentru punerea în aplicare a reformelor finale Basel III, finalizarea uniunii bancare, îmbunătățirea cadrului macroprudențial și combaterea riscurilor climatice, precum și pentru reglementarea criptoactivelor, a piețelor de capital și a instituțiilor financiare nebancare.

Îmbunătățirea cadrului de reglementare aplicabil băncilor

În data de 27 octombrie 2021, Comisia Europeană a publicat propunerile sale pentru punerea în aplicare a reformelor Basel III în UE. De atunci, BCE a sprijinit în mod activ procesul legislativ. În anul 2022, aceasta a publicat avize cu privire la propunerile de revizuire a Regulamentului privind cerințele de capital și a Directivei privind cerințele de capital^[31]. De asemenea, BCE a comunicat, în mai multe rânduri, opiniile sale referitor la pachetul bancar^[32].

Dezbaterile privind finalizarea uniunii bancare au continuat în 2022, cu implicarea activă a BCE. După cum a convenit Eurogrupul în luna iunie, activitatea se va concentra asupra consolidării cadrului de gestionare a crizelor aplicabil băncilor, iar în luna iulie BCE a publicat o contribuție la consultarea țintită a Comisiei Europene referitoare la evaluarea normelor privind ajutoarele de stat pentru băncile aflate în dificultate.

Revizuirea cadrului macroprudențial al UE, menită să asigure faptul că autoritățile relevante pot contracara riscurile sistemice în timp util, într-o manieră consecventă și cuprinzătoare la nivelul jurisdicțiilor, a reprezentat o altă direcție importantă de acțiune a BCE în 2022. În răspunsul său la solicitarea Comisiei Europene privind emiterea unui aviz, BCE a identificat o serie de domenii prioritare în care erau necesare măsuri legislative pentru a spori eficiența și eficacitatea setului de instrumente macroprudențiale al UE.

Ca parte a agendei sale privind schimbările climatice, BCE a monitorizat continuu riscurile financiare legate de schimbările climatice și a contribuit la dezbaterile privind politicile la nivel european și internațional. Aceasta a publicat, împreună cu CERS, un raport care ilustrează modul în care șocurile climatice pot afecta sistemul financiar. Raportul a evaluat sfera de aplicare a politicilor macroprudențiale ca parte a unui răspuns mai amplu al politicilor, în vederea completării eforturilor la nivel microprudențial de contracarare a impactului financiar al schimbărilor climatice. În ceea ce privește aspectele microprudențiale, BCE a efectuat o evaluare a raportărilor băncilor, o analiză tematică a riscurilor legate de schimbările climatice și a celor de mediu, precum și o testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice (a se vedea Secțiunea 3.3). Totodată, BCE a participat la activitatea Grupului operativ privind riscurile financiare legate de schimbările climatice al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (Basel Committee on Banking Supervision – BCBS), care a publicat întrebări frecvente ce clarifică modul în care riscurile financiare legate de schimbările climatice pot fi contracarate prin intermediul standardelor de reglementare în vigoare, precum și principii pentru gestionarea și supravegherea eficace a acestor riscuri. La nivelul UE, BCE a contribuit la analiza Autorității bancare europene privind rolul riscurilor de mediu în cadrul prudențial.

Consolidarea reglementării piețelor de capital și a instituțiilor financiare nebancare și elaborarea unui cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor

În anul 2022, BCE a continuat să sublinieze importanța continuării progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital^[33]. Aceasta a publicat mai multe avize cu privire la propunerile legislative, inclusiv referitor la: i) sporirea transparenței pieței, ii) instituirea și funcționarea unui punct unic de acces european, iii) depozitarii centrali de titluri de valoare și iv) Directiva privind administratorii fondurilor de investiții alternative. De asemenea, BCE a reiterat necesitatea punerii în aplicare depline și fără întârziere a planului de acțiune al Comisiei Europene privind uniunea piețelor de capital din anul 2020, salutând propunerile legislative publicate în luna decembrie 2022. Aceste propuneri abordează impedimente de ordin structural din calea integrării piețelor de capital din UE, cum ar fi diferențele la nivel național privind normele în materie de insolvență. Totodată, propunerile respective vor ușura sarcina companiilor de a lista titluri de valoare și de a mobiliza capital la bursele publice și vor consolida sistemul central de compensare la nivelul UE. BCE a solicitat continuarea progreselor în ceea ce privește protecția investitorilor și armonizarea impozitării, consolidarea supravegherii transfrontaliere a piețelor de capital și armonizarea cadrelor destinate capitalului de risc la nivelul zonei euro pentru a sprijini piețele de capital și pe cele de capital de risc și a facilita finanțarea inovării.

BCE a continuat să evidențieze importanța combaterii vulnerabilităților structurale din sectorul financiar nebancar și a îmbunătățirii cadrului relevant de politică din perspectivă macroprudențială. Propunerile de politică ce vizează necorelarea lichidității între active și pasive în sectorul fondurilor de piață monetară au fost analizate în Buletinul macroprudențial al BCE din luna ianuarie 2022^[34], BCE contribuind, de asemenea, la argumentele economice care au stat la baza recomandării CERS privind reforma fondurilor de piață monetară. BCE a subliniat în continuare faptul că implementarea acestor reforme nu trebuie întârziată. În ceea ce privește fondurile deschise de investiții, BCE a contribuit la evaluarea de către Consiliul pentru Stabilitate Financiară (CSF) a eficacității recomandărilor acestuia din 2017 privind necorelarea lichidității structurale în cadrul acestor fonduri^[35]. CSF va revizui ulterior recomandările pentru o mai bună abordare a necorelării lichidității^[36].

De asemenea, BCE a contribuit în mod activ la dezbaterile privind un cadru de reglementare aplicabil criptoactivelor în cadrul forurilor internaționale precum CSF, BCBS și Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață (CPMI)^[37]. S-au înregistrat progrese semnificative în ceea ce privește asigurarea faptului că toate activitățile legate de criptoactive care prezintă un risc la adresa stabilității financiare vor face obiectul unor procese de reglementare, supraveghere și monitorizare cuprinzătoare și coordonate la nivel global și că există un tratament prudențial al expunerilor băncilor la criptoactive convenit pe plan internațional.

Caseta 2
Norme stricte, bănci puternice – pachetul bancar

În 2022, BCE a publicat avizele cu privire la amendamentele propuse de Comisia Europeană la Directiva privind cerințele de capital (CRD VI) și la Regulamentul privind cerințele de capital (CRR III), care constituie două elemente principale ale celui mai recent „pachet bancar” al UE^[38]. Aceste propuneri vizează punerea în aplicare a normelor Basel III restante în UE, precum și consolidarea în continuare a cadrului prudențial al UE, de exemplu prin creșterea armonizării și eliminarea lacunelor în materie de reglementare, precum și prin acordarea unei atenții mai mari riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță. BCE susține cu tărie aceste obiective. Normele mai stricte ajută băncile să fie mai puternice și, prin urmare, sunt benefice pentru reziliența sistemului bancar al UE.

Punerea în aplicare a normelor Basel III restante

Punerea în aplicare a elementelor restante ale standardelor Basel III reprezintă ultima etapă a procesului de revizuire a cadrului de reglementare financiară la nivel global ca răspuns la criza financiară mondială. Aceste norme au fost elaborate și convenite la nivel internațional de băncile centrale și de autoritățile de supraveghere bancară, ca răspuns la experiența acumulată în urma crizei. Normele includ, de asemenea, propuneri și ajustări prezentate de reprezentanții europeni în Comitetul de la Basel.

BCE a susținut în mod consecvent punerea în aplicare în timp util, în mod complet și fidel a standardelor Basel III în UE, ceea ce va fi decisiv pentru menținerea siguranței și solidității sistemului bancar al UE. Propunerea legislativă înaintată de Comisia Europeană în luna octombrie 2021 cuprinde o serie de abateri de la normele convenite în cadrul acordului Basel III, BCE exprimându-și preocuparea cu privire la acestea în avizele sale. BCE a subliniat în special faptul că propunerea de Regulament privind cerințele de capital cuprinde măsuri tranzitorii pentru expunerile față de sectorul imobiliar și societățile fără rating care nu respectă standardele Basel III. Aceste abateri nu sunt justificate din punct de vedere prudențial și al stabilității financiare și pot lăsa neacoperite zone de risc. În opinia BCE, toate abaterile ar trebui eliminate sau, dacă sunt menținute, ar trebui să fie limitate și să aibă caracter strict temporar. Cu toate acestea, în cursul procesului legislativ actual, colegiuitorii au formulat propuneri și solicitări de a se abate și mai mult de la standardele Basel III decât se prevedea în propunerile Comisiei Europene. Astfel de abateri suplimentare ar slăbi și mai mult dispozitivul de siguranță asigurat de Basel III și ar mări decalajul dintre reglementările UE și aceste importante standarde minime internaționale. Totodată, astfel de abateri ar conduce la creșterea complexității sistemului de reglementare și la majorarea costurilor de asigurare a conformității pentru bănci, și ar complica activitatea autorităților de supraveghere. În concluzie, scăderea standardelor de reglementare sub nivelul minim internațional ar pune în pericol siguranța și competitivitatea sectorului bancar din UE și ar crește costurile de finanțare ale acestuia.

De asemenea, prea multe ajustări de amploare în raport cu standardele Basel III ar putea pune sub semnul întrebării respectarea de către UE a prevederilor cadrului Basel III. Nerespectarea prevederilor Acordului Basel III ar putea slăbi reputația UE, ceea ce ar putea destabiliza poziția sa în cadrul viitoarelor negocieri internaționale. În plus, absența susținerii coerenței globale în procesul de punere în aplicare a standardelor ar putea determina jurisdicțiile să intre într-o cursă periculoasă în sensul relaxării reglementărilor financiare. Acest lucru ar fi regretabil, deoarece pandemia a demonstrat că băncile puternice reprezintă o sursă de reziliență^[39]. Reziliența crescută a sectorului bancar se datorează în mare parte standardelor Basel care au fost puse deja în aplicare și care ar trebui susținute prin implementarea fidelă a normelor restante.

Consolidarea reglementării bancare: grad mai mare de armonizare și eliminarea lacunelor

Anumite norme și competențe de supraveghere nu sunt încă armonizate la nivelul UE. Pachetul bancar sugerează continuarea armonizării, astfel încât normele și competențele să poată fi aplicate în mod consecvent băncilor, indiferent de țara în care își au sediul. Printre altele, pachetul bancar propune următoarele măsuri.

• Armonizarea practicilor de supraveghere referitoare la sucursalele din țări terțe, respectiv la sucursalele din UE ale băncilor cu sediul în țări din afara UE. În prezent, statele membre ale UE utilizează practici de supraveghere diferite, ceea ce nu asigură condiții de concurență echitabile și împiedică BCE să aibă o imagine de ansamblu clară asupra activităților grupurilor din țări terțe. Modificările sugerate vor asigura condiții de concurență echitabile pentru grupurile din țări terțe în UE și pentru instituțiile de credit din UE și vor spori eficacitatea supravegherii.
• Armonizarea procesului de supraveghere a competenței și onorabilității^[40]. Deși BCE are deja un rol de agent de control în această privință, activitatea sa a fost afectată de diversitatea normelor naționale. Prin urmare, BCE susține ferm armonizarea în acest domeniu, fiind în acord cu Comisia Europeană în ceea ce privește necesitatea de asigurare a proporționalității, de exemplu prin atenția acordată directorilor celor mai mari bănci europene.
• Eliminarea diferențelor dintre țările europene în ceea ce privește alte competențe de supraveghere, cum ar fi competențele de sancționare. De exemplu, pachetul bancar conferă BCE prerogativa de a impune penalități periodice cu titlu cominatoriu băncilor din toate țările participante la supravegherea bancară europeană.

Armonizarea normelor și competențelor de supraveghere va spori eficacitatea supravegherii bancare a BCE și va crea un sector bancar mai integrat și mai rezilient.

Accent pe riscurile de mediu, sociale și de guvernanță

Riscurile de mediu, sociale și de guvernanță sunt importante atât pentru stabilitatea băncilor la nivel individual, cât și pentru cea a sistemului financiar în ansamblu, în special din perspectiva schimbărilor climatice. Prin urmare, BCE salută includerea în pachetul bancar propus a cerinței ca băncile să gestioneze toate riscurile semnificative, inclusiv riscurile de mediu, sociale și de guvernanță.

Pachetul bancar include o nouă cerință juridică pentru bănci, mai precis aceea de a elabora planuri specifice de monitorizare și gestionare a riscurilor de mediu, sociale și de guvernanță care se manifestă pe termen scurt, mediu și lung. Se impune astfel băncilor să realizeze, pentru sectoarele la care sunt expuse, o evaluare amănunțită a modificărilor structurale cu probabilitate mare de a se produce, în conformitate cu parcursurile de tranziție stabilite de cadrul juridic al UE^[41].

Graficul A

Calendarul procesului legislativ al pachetului bancar

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Eurosistemul joacă un rol central în dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a acordurilor care înlesnesc fluxul sigur și eficient de plăți, instrumente financiare și garanții în zona euro. Acesta acționează, de asemenea, ca un catalizator pentru integrarea și inovarea pe piața plăților și a instrumentelor financiare. În anul 2022 Eurosistemul a revizuit și reînnoit infrastructurile piețelor, politicile și strategiile existente, analizând noi tehnologii și posibilitatea introducerii unei monede euro digitale.

4.1 Servicii TARGET și inovarea și integrarea infrastructurilor piețelor și a plăților

Serviciile TARGET ale Eurosistemului includ trei servicii de decontare: TARGET2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real (real-time gross settlement system – RTGS) pentru operațiunile de plată în euro aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, precum și tranzacțiilor interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică multivalutară pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care decontează plățile instant în banii băncii centrale.

Aproximativ 1 000 de bănci utilizează TARGET2 pentru a iniția tranzacții în euro, fie în nume propriu, fie în numele clienților lor. Luând în considerare sucursalele și filialele, serviciile a peste 41 000 de bănci din întreaga lume pot fi accesate prin TARGET2. În anul 2022, TARGET2 a procesat în medie 399 653 de plăți pe zi, cu o valoare medie zilnică de 2 219 de miliarde EUR. Aceasta a reprezentat o creștere cu 7% a volumului zilnic de plăți comparativ cu anul 2021. Pentru prima dată, TARGET2 a procesat peste 100 de milioane de plăți pe an calendaristic.

În 2022 TARGET2 a reușit să aibă o disponibilitate tehnică de 100%. Totodată, Eurosistemul a pus în mare parte în aplicare planul de acțiune pentru soluționarea incidentelor la nivelul serviciilor TARGET care au avut loc în 2020^[42].

Pentru a verifica nivelul ridicat de securitate cibernetică al TARGET2, în 2022 a fost efectuat un test TIBER-EU^[43]. Testele TIBER-EU imită tacticile, tehnicile și procedurile atacatorilor cibernetici reali, pe baza unor informații specifice privind amenințările. Efectuarea unor astfel de teste contribuie la o înțelegere mai profundă a capacității TARGET2 de a rezista atacurilor cibernetice.

În urma aprobării oficiale a aderării Croației la zona euro la 1 ianuarie 2023, pe tot parcursul anului 2022 s-au efectuat teste pregătitoare și activitățile necesare de coordonare cu Hrvatska narodna banka și cu comunitatea financiară croată pentru migrarea de la sistemul național RTGS la TARGET2.

În concordanță cu evoluțiile tehnologice, cu noile cerințe de reglementare și cu modificarea nevoilor utilizatorilor, Eurosistemul lucrează la implementarea T2, un nou sistem RTGS, și a funcției de gestionare centralizată a lichidității, care să optimizeze gestionarea lichidității la nivelul tuturor serviciilor TARGET. Lansarea T2, care a fost planificată pentru noiembrie 2022, a fost reprogramată pentru martie 2023.

Platforma T2S conectează 19 depozitari centrali de instrumente financiare (central securities depositories – CSD) de pe 20 de piețe europene, permițând decontarea operațiunilor cu instrumente financiare în euro și în coroana daneză. În 2022, T2S a procesat în medie 707 879 de tranzacții pe zi, cu o valoare zilnică medie de 716,67 miliarde EUR. Totodată, Depozitarul Central Croat (SKDD), Depozitarul Central Bulgar (CDAD) și Sistemul de decontare a titlurilor de stat al Băncii Naționale a Bulgariei au semnat Acordul-cadru privind T2S în 2022 și evaluează datele adecvate pentru migrare. Activitățile de testare pentru integrarea noilor CSD în cadrul T2S vor continua în 2023.

În 2022, platforma T2S a trecut prin două procese majore de optimizare. În primul rând, funcția mecanismului de sancționare menită să sprijine CSD să își respecte obligațiile ce le revin potrivit regimului de disciplină în materie de decontare, prevăzut de Regulamentul CSDR, a trecut de faza de testare și a fost implementată. În al doilea rând, implementarea versiunii de software 6.0 a T2S a permis adoptarea componentelor care vor fi partajate de serviciile TARGET (așa-numitele componente comune) în cadrul T2S.

Pentru a susține introducerea plăților instant în zona euro, Eurosistemul a finalizat aplicarea măsurilor care să asigure accesibilitatea paneuropeană prin intermediul TIPS. Pe măsură ce mai multe bănci și comunități naționale au aderat la TIPS, volumul operațiunilor a crescut de 17,1 ori față de 2021, atingând un nivel maxim de 18,7 milioane de tranzacții în decembrie 2022 (față de 1,6 milioane în decembrie 2021). Dată fiind propunerea legislativă a Comisiei Europene de a obliga furnizorii de servicii de plată din UE care oferă deja operațiuni de transfer credit în euro să pună la dispoziție și propria lor versiune de plăți instant într-o perioadă determinată de timp, este de așteptat ca introducerea plăților instant în euro să se accelereze în continuare.

Structura multivalutară a TIPS suscită interesul băncilor centrale din afara zonei euro. În mai 2022 Sveriges riksbank a finalizat cu succes prima fază de migrare la TIPS, pregătind terenul pentru decontarea instant a plăților în coroana suedeză în TIPS. Danmarks Nationalbank va oferi decontarea în coroana daneză în cadrul serviciilor TARGET, inclusiv TIPS, începând din trimestrul II 2025. Norges Bank și-a exprimat, de asemenea, interesul de a adera eventual la TIPS cu moneda sa națională. În prezent este analizată posibilitatea de a introduce o funcționalitate intervalutară care să permită efectuarea de plăți instant intervalutare decontate pe platformă.

Pe lângă cele trei servicii de decontare, Eurosistemul dezvoltă un nou Serviciu TARGET, Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS), care va fi un sistem unificat de gestionare a activelor folosite drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro. Data lansării ECMS a fost decalată pentru aprilie 2024 în loc de noiembrie 2023 pentru a atenua impactul reprogramării lansării T2.

În domeniul plăților, Eurosistemul continuă să urmărească obiectivele stabilite în strategia privind plățile de mică valoare. Aceasta include promovarea unei soluții paneuropene pentru plățile de mică valoare la punctele de interacțiune (respectiv la punctele fizice de vânzare, pe aplicații mobile și pe platformele de comerț electronic reglementate de entități europene din sectorul privat), implementarea integrală a plăților instant și îmbunătățirea plăților transfrontaliere. Strategia cuprinde, de asemenea, acțiuni care să asigure accesul tuturor europenilor la plăți sigure, eficiente și convenabile, având în vedere creșterea gradului de digitalizare a economiei. Printre aceste acțiuni se află și publicarea raportului privind situația accesibilității la plățile de mică valoare în UE. Principalele constatări ale acestuia se referă la faptul că, deși creșterea gradului de digitalizare prezintă provocări deosebite pentru persoanele și grupurile vulnerabile, aceasta oferă și oportunități de îmbunătățire a accesibilității prin soluții inovatoare dedicate.

În paralel cu promovarea strategiei Eurosistemului privind plățile de mică valoare, BCE sprijină acțiunile de dezvoltare a unor servicii de plată inovatoare, inclusiv la nivelul Consiliului privind plățile de mică valoare în euro (The Euro Retail Payments Board – ERPB). Mai exact, ERPB promovează progresele privind activitatea de tip „open banking”, ceea ce face posibil ca furnizorii terți să acceseze datele referitoare la conturile de plăți cu acordul clienților băncilor și să inițieze plăți prin intermediul interfețelor deschise de programare a aplicațiilor. Aceasta, la rândul său, permite furnizorilor terți să ofere soluții de plată convenabile și atractive. La invitația ERPB, Consiliul European al Plăților (The European Payments Council – EPC) a început să elaboreze o viitoare schemă SEPA de acces la conturile de plăți (SEPA Payment Account Access – SPAA) care stabilește norme, practici și standarde ce vor permite schimbul de date referitoare la conturile de plăți, facilitând inițierea operațiunilor de plată pentru serviciile cu valoare adăugată oferite de bănci către furnizorii terți. O primă versiune a cadrului de reglementare al schemei SPAA a fost publicată de EPC în noiembrie 2022.

Inovația digitală nu aduce schimbări doar la nivelul serviciilor de plăți de mică valoare, ci și la nivelul tranzacțiilor financiare de tip wholesale. Părțile interesate de pe piața financiară experimentează de câțiva ani noile tehnologii, precum tehnologiile registrelor distribuite (DLT). Pentru o mai bună evaluare a acestor tehnologii, pe 23 martie 2023, UE a lansat un regim-pilot pentru infrastructurile de piață bazate pe tehnologia registrelor distribuite, care va dura trei ani și poate fi reînnoit o singură dată. Acest regim permite furnizorilor de servicii de investiții, întreprinderilor de pe piață și CSD să opereze un sistem multilateral de tranzacționare, un sistem de decontare sau un sistem de tranzacționare și decontare bazat pe DLT. În scenariul ipotetic potrivit căruia piețele financiare ar urma să adopte pe scară largă DLT sau alte noi tehnologii pentru tranzacțiile de tip wholesale, nevoile utilizatorilor de servicii de decontare de tip wholesale ale Eurosistemului, în special TARGET2 și T2S, s-ar putea, de asemenea, schimba. Pentru a reduce riscurile la adresa sistemului financiar, asigurându-se că banii băncilor centrale își vor păstra rolul de cel mai sigur activ de decontare pentru tranzacțiile financiare de tip wholesale, Eurosistemul analizează modalități de utilizare a unei noi tehnologii pentru a pune la dispoziție banii băncilor centrale pentru decontarea tranzacțiilor financiare de tip wholesale. Este esențială o analiză atentă de către Eurosistem a eventualelor implicații pentru guvernanță, eficiența decontării și gestionarea lichidităților, fără să se impună însă o anumită linie directoare pentru posibile măsuri de politică în acest domeniu.

În conformitate cu obiectivul său de a promova integrarea piețelor financiare europene, Grupul consultativ al Eurosistemului privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții (The Eurosystem’s Advisory Group on Market Infrastructures for Securities and Collateral – AMI-SeCo) a continuat să raporteze progresele înregistrate de piețele naționale în ceea ce privește respectarea standardelor convenite potrivit inițiativei privind cadrul unic pentru gestionarea colateralului în Europa (Single Collateral Management Rulebook for Europe – SCoRE). În Tabloul de bord SCoRE publicat în semestrul II 2022, AMI-SeCo a remarcat că, în pofida unor întârzieri înregistrate de părțile interesate, este încă fezabilă asigurarea deplinei conformități până la termenul limită. Având în vedere reprogramarea lansării ECMS din cadrul Eurosistemului pentru luna aprilie 2024, AMI-SeCo a convenit să devanseze termenul limită pentru respectarea standardelor SCoRE în scopul sincronizării.

Totodată, AMI-SeCo a continuat să monitorizeze și să analizeze progresele și evoluțiile consemnate în agenda de armonizare a T2S și conformitatea evenimentelor corporative, inclusiv cu standardele în domeniu pentru identificarea acționarilor. În plus, AMI-SeCo a transmis răspunsuri la consultările publice derulate de Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe cu privire la procedurile de impozitare la sursă și la implementarea Directivei privind drepturile acționarilor 2.

4.2 Etapa de investigare a unei monede euro digitale

Etapa de investigare a proiectului aferent euro digital, care a fost lansată în octombrie 2021, este în curs de desfășurare și se preconizează că se va încheia în a doua jumătate a anului 2023. Până la acea dată, Consiliul guvernatorilor va fi primit constatările etapei de investigare și recomandarea experților de a se trece sau nu la etapa de pregătire a monedei euro digitale, precum și un plan de proiect pentru etapa ulterioară. Orice eventuală decizie de a se trece la etapa de pregătire nu înseamnă că aceasta precede în sine o decizie de emitere.

Eurosistemul a raportat periodic progresele înregistrate în etapa de investigare a monedei euro digitale, publicând două rapoarte în acest sens în septembrie și decembrie. În anul 2022, Eurosistemul a convenit asupra principalelor cazuri de utilizare și a numeroaselor decizii-cheie privind caracteristicile de concepere a monedei euro digitale, ținând cont de aspectele legate de protecția vieții private și de cerințele de reglementare, precum și de necesitatea de a oferi posibilități online, alături de opțiuni offline pentru plățile în moneda digitală euro. Aceste decizii reflectă, de asemenea, rolul important al intermediarilor în calitate de distribuitori ai unui euro digital și al unui sistem ca model de distribuție preferat. S-a luat decizia de a începe pregătirile privind cadrul de reglementare pentru moneda euro digitală. În acest scop a fost angajat un administrator și s-a lansat un apel către reprezentanții pieței de a-și exprima interesul pentru participarea la redactarea acestor norme. Elaborarea propriu-zisă a cadrului de reglementare a început în trimestrul I 2023.

Ca parte a acestui proiect, activitățile aferente de prototipare a euro digital, în cooperare cu băncile centrale naționale din Eurosistem și cu companiile private, s-au derulat conform planului. Concluziile se vor comunica în prima jumătate a anului 2023 și se vor valorifica într-o etapă viitoare a proiectului.

Pentru a asigura dezvoltarea unei monede euro digitale atractive pentru toate părțile interesate, proiectul se bazează pe interacțiuni frecvente cu participanții pe piață și cu viitorii utilizatori în diferite foruri și formate. În 2022 acestea au inclus sesiunile tehnice speciale ale ERPB, sesiuni bilaterale de feedback cu principalele grupuri de părți interesate, reuniuni ale Grupului consultativ în relația cu piața privind euro digital, exerciții în cadrul unor grupuri tematice, precum și seminare ale societății civile. În paralel, BCE a colaborat îndeaproape cu instituțiile europene care vor decide cu privire la cadrul juridic necesar pentru o eventuală emisiune viitoare a monedei euro digitale.

4.3 Supravegherea și rolul băncii centrale de emisiune

Pentru a asigura funcționarea sigură și eficientă a infrastructurilor piețelor financiare (IPF) și a plăților din zona euro, Eurosistemul stabilește obiective de supraveghere în regulamente, standarde, orientări și recomandări, monitorizează implementarea acestora și promovează schimbarea, în cazul în care este necesar. În calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul este implicat în acordurile de monitorizare și supraveghere comună, precum și în cele de gestionare a crizelor la nivelul IPF cu activități importante în euro.

În ceea ce privește sistemele de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS), prin funcția de monitorizare a Eurosistemului sunt monitorizate direct TARGET2, EURO1, STEP2-T și MasterCard Clearing Management System. Un obiectiv deosebit pe parcursul anului 2022 l-a constituit proiectul de consolidare a T2-T2S al Eurosistemului (a se vedea Secțiunea 4.1). Eurosistemul a efectuat o evaluare prealabilă a platformei consolidate, cu accent pe modificările majore aduse TARGET2, și a monitorizat proiectul pentru a identifica eventualele riscuri privind lansarea cu succes a platformei și buna funcționare ulterioară a acesteia. În plus, Eurosistemul a realizat o evaluare cuprinzătoare a Mastercard Clearing Management System din perspectiva Regulamentului SIPS și în raport cu așteptările privind monitorizarea rezilienței cibernetice. Evoluția și reziliența operațională a sistemelor paneuropene de plată instant, precum TIPS și RT1, au fost, de asemenea, monitorizate îndeaproape.

În ceea ce privește instrumentele de plată, activitatea s-a concentrat pe implementarea cadrului Eurosistemului pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică (cadrul PISA). Pe baza rezultatului obținut în urma unui exercițiu armonizat de evaluare, autoritățile de guvernanță ale schemelor de plată identificate au fost înștiințate cu privire la o viitoare supraveghere, monitorizare sau exceptare de la activitățile de supraveghere conform cadrului PISA. În ceea ce privește aranjamentele de plată, acest proces se apropie de finalizare. În plus, au fost lansate evaluări cuprinzătoare pentru un prim grup de scheme de plată.

În calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul a continuat să fie membru al colegiilor de supraveghere a contrapărților centrale din UE conform Regulamentului privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation – EMIR). În această calitate, acesta a examinat diferite propuneri de extindere a serviciilor sau de modificări majore ale procedurilor de gestionare a riscurilor și a revizuit planurile de redresare elaborate în conformitate cu Regulamentul UE privind redresarea și rezoluția contrapărților centrale. În contextul preparativelor cu privire la revizuirea EMIR, Eurosistemul a furnizat informații cu ocazia consultării de către Comisia Europeană din luna martie 2022.

Eurosistemul a monitorizat, de asemenea, impactul creșterii volatilității pieței asupra contrapărților centrale. BCE a efectuat analize referitoare la volatilitatea pe piața energiei pentru a determina impactul apelurilor în marjă substanțiale asupra participanților la compensare. Concluziile au susținut contribuția BCE la activitățile UE și la nivel internațional privind măsurile de reducere a riscului și a eventualului impact al apelurilor în marjă substanțiale și neașteptate.

În ceea ce privește decontarea operațiunilor cu instrumente financiare, Eurosistemul a contribuit, în calitate de bancă centrală de emisiune, la evaluarea periodică a CSD conform CSDR. Eurosistemul a început, de asemenea, pregătirile pentru a contribui la aplicarea Regulamentului (UE) nr. 2022/858 privind un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite.

În ceea ce privește monitorizarea T2S, Eurosistemul a finalizat prima evaluare a T2S în raport cu așteptările privind monitorizarea rezilienței cibernetice în trimestrul I 2022. Eurosistemul a finalizat totodată evaluarea modificărilor implementate la nivelul T2S în 2022 (a se vedea Secțiunea 4.1).

Reziliența cibernetică a IPF continuă să reprezinte o preocupare esențială atât în domeniul operațional al serviciilor TARGET (a se vedea Secțiunea 4.1), cât și în cel al supravegherii. În 2022, a fost lansată revizuirea strategiei Eurosistemului/SEBC de supraveghere a rezilienței cibernetice a infrastructurilor piețelor financiare, precum și a unora dintre instrumentele acesteia, s-a finalizat o altă rundă a Sondajului cu privire la reziliența cibernetică a IPF, în timp ce Consiliul pentru reziliența cibernetică a monedei euro s-a ocupat de schimbul de informații (în special ca urmare a invadării Ucrainei de către Rusia), coordonarea crizei și riscul terților. În cadrul TIBER-EU, centrul denumit TIBER-EU Knowledge Centre a elaborat cele mai bune practici pentru echipa violet, o activitate de colaborare care are loc într-o anumită etapă a unui test TIBER.

5 Activități de operațiuni de piață și servicii financiare furnizate altor instituții

Majoritatea liniilor de lichiditate în euro cu alte bănci centrale, instituite sau activate începând cu anul 2020, au rămas în vigoare în 2022 și au fost inițiate noi linii de lichiditate cu Narodowy Bank Polski și Autoritatea financiară din Andorra. BCE a continuat să ofere posibilitatea derulării de operațiuni în dolari SUA cu contrapartidele zonei euro, punând astfel la dispoziție un mecanism de sprijin pentru finanțarea bazată pe piață. Nu au existat intervenții ale BCE pe piața valutară.

BCE a răspuns în continuare de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele Uniunii Europene și a deținut rolul de coordonare în raport cu cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

Transmisia majorărilor ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelul ratelor dobânzilor pieței monetare din zona euro (Caseta 3) a fost completă și imediată în cazul ratelor dobânzilor pe segmentul negarantat al operațiunilor pe termen scurt de pe piața monetară, în timp ce ratele dobânzilor aferente operațiunilor la termen pe segmentul negarantat au crescut doar lent. Propagarea majorărilor de rate ale dobânzii pe segmentul garantat al piețelor monetare a fost, de asemenea, în mare măsură lipsită de sincope, dar caracterizată de oarecare eterogenitate în ceea ce privește viteza de ajustare pe segmente.

5.1 Evoluția operațiunilor de piață

Liniile de lichiditate în euro și în valută

Liniile de swap și repo ale Eurosistemului reprezintă instrumente de politică monetară utilizate în scop de stabilizare a pieței în perioade de criză pe piețele financiare internaționale.

Atunci când Eurosistemul furnizează euro băncilor centrale din afara zonei euro, liniile de lichiditate răspund nevoilor potențiale de lichidități în euro în țările din afara zonei euro în cazul unor disfuncționalități ale pieței. Prin urmare, acestea preîntâmpină efectele de contagiune pe piețele financiare și în economiile din zona euro generate de presiunile în sensul creșterii asupra ratelor dobânzilor pe piața monetară pe termen scurt sau de lichidările de active în regim de urgență care ar putea exercita un impact negativ asupra bunei transmisii a politicii monetare a BCE. Liniile de lichiditate previn, de asemenea, situațiile în care deficitele de lichidități în euro s-ar converti în riscuri la adresa stabilității financiare.

Când BCE primește monedă străină de la o altă bancă centrală (de exemplu, dolari SUA de la Sistemul Rezervelor Federale) și furnizează euro drept garanție, liniile de lichiditate în monedă străină asigură acordarea continuă de credite în valută. Se previn astfel intrarea băncilor într-un proces de dezintermediere excesivă, fluctuațiile extreme ale prețurilor și întreruperile fluxului de credite care rezultă din tensiunile de pe piețele internaționale de finanțare.

Majoritatea liniilor de lichiditate în euro care au fost instituite sau activate începând cu anul 2020 au rămas în vigoare și au fost prelungite inițial până la 15 ianuarie 2023 și, ulterior, până la 15 ianuarie 2024, cu excepția acordurilor swap încheiate cu Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și Hrvatska narodna banka, precum și a liniei repo cu Banca Națională a Serbiei, care a expirat la sfârșitul lunii martie 2022. Noi linii de lichiditate au fost inițiate în anul 2022 cu Narodowy Bank Polski și Autoritatea Financiară din Andorra. Tabelul 5.1 prezintă liniile de furnizare de lichiditate în euro, aflate în funcțiune la 31 decembrie 2022, prin care Eurosistemul ar putea furniza lichiditate în euro băncilor centrale. Tragerile aferente liniilor de lichiditate în euro s-au limitat la finalul trimestrelor.

Acordul reciproc privind operațiunile de swap cu Banca Populară a Chinei a fost extins pe o perioadă suplimentară de 3 ani, respectiv până în luna octombrie 2025.

În anul 2022, BCE a continuat să furnizeze lichiditate în dolari SUA, de obicei cu scadența la 7 zile, prin acțiuni concertate cu Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției. Furnizarea de lichiditate în dolari SUA jurisdicțiilor majore a contribuit la atenuarea presiunilor la nivelul piețelor de finanțare internaționale, acționând în continuare ca un mecanism de sprijin pentru piețele de finanțare private.

Tabelul 5.1

Prezentare generală a liniilor de lichiditate operaționale

Raportările privind intervențiile pe piața valutară

BCE nu a intervenit pe piața valutară în anul 2022. De la introducerea euro, BCE a efectuat două intervenții pe piața valutară, respectiv în 2000 și 2011. Cifrele privind intervențiile pe piața valutară sunt publicate trimestrial, cu un decalaj de un trimestru, pe website-ul BCE și în baza de date statistice a instituției. Informațiile publicate în tabelele trimestriale sunt, de asemenea, reproduse în fiecare an în Raportul anual al BCE (Tabelul 5.2). În cazul în care nu a existat nicio intervenție pe piața valutară în trimestrul respectiv, se precizează explicit acest lucru.

Tabelul 5.2

Intervențiile BCE pe piața valutară

Cadrul de raportare acoperă intervențiile pe piața valutară efectuate de către BCE unilateral și în mod concertat cu alte autorități internaționale, precum și intervențiile „la limitele intervalului” în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE este responsabilă de administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)^[44], Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF)^[45], instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)^[46] și al programului „Next Generation EU” (NGEU)^[47]. În anul 2022, BCE a acceptat, de asemenea, solicitarea Comisiei Europene de a furniza servicii de agent de plată, prin care serviciile actuale de agent fiscal prestate de BCE sunt astfel extinse. Pregătirile sunt în desfășurare, operaționalizarea acestei funcții fiind prevăzută pentru anul 2023.

În anul 2022, BCE a procesat plățile de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MFTA. La 31 decembrie 2022, valoarea totală în termeni nominali a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism s-a ridicat la 200 de milioane EUR. Totodată, în 2022, BCE a procesat diverse plăți și plăți de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MESF. La 31 decembrie 2022, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism s-a cifrat la 46,3 miliarde EUR. În anul 2022, BCE a procesat plăți pentru împrumuturile SURE către diferite state membre și plățile de dobânzi aferente. La 31 decembrie 2022, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism s-a situat la 98,4 miliarde EUR. Nu în ultimul rând, pe parcursul anului 2022, BCE a procesat plățile aferente împrumuturilor și granturilor alocate prin intermediul programului „Next Generation EU” către diferite state membre.

De asemenea, BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea plăților rezultate în legătură cu operațiunile asociate Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)^[48] și Mecanismului european de stabilitate (MES)^[49]. În anul 2022, BCE a procesat diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru un împrumut acordat în cadrul EFSF.

Totodată, BCE este responsabilă și de procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei^[50]. La 31 decembrie 2022, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui acord s-a ridicat la 44,8 miliarde EUR.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2022 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem reserve management services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe bănci centrale naționale din Eurosistem furnizează servicii financiare în acest cadru – în conformitate cu termenii și condițiile armonizate și cu standardele piețelor – băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organizațiilor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, monitorizează funcționarea fără sincope a serviciilor, promovează optimizarea cadrului instituit și întocmește raportări privind această activitate adresate organelor de decizie ale BCE.

Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 270 la finalul anului 2022, comparativ cu 265 la sfârșitul anului 2021. Totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat o scădere de aproximativ 6% în anul 2022 față de anul anterior.

Caseta 3
Propagarea majorărilor ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelul ratelor dobânzilor pieței monetare din zona euro

În intervalul iulie-decembrie 2022, BCE a majorat ratele dobânzilor reprezentative cu 250 de puncte de bază, astfel că rata dobânzii la facilitatea de depozit a BCE a trecut, la finalul anului, de la valori negative la nivelul de 2,0%. Acest ciclu de creșteri ale dobânzilor se evidențiază din perspectivă istorică prin amploarea majorărilor ratelor dobânzilor (două creșteri cu 50 de puncte de bază și alte două cu 75 de puncte de bază), viteza ajustării ratei dobânzii de politică monetară (pe o perioadă de 5 luni) și prin faptul că a avut loc într-un context caracterizat de un nivel record al excedentului de lichidități, cifrat la peste 4 000 de miliarde EUR.

Această casetă oferă o imagine de ansamblu asupra propagării modificărilor ratei dobânzii de politică monetară la nivelul piețelor monetare, care reprezintă prima verigă din lanțul de transmisie a politicii monetare. Pe scurt, transmisia a fost completă și imediată pe segmentul negarantat pe termen scurt, fapt reflectat de rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), în timp ce ratele dobânzilor aferente operațiunilor la termen pe segmentul negarantat au reacționat mai lent. Pe segmentul garantat al pieței monetare, ratele dobânzii aferente contractelor repo au înregistrat parțial o transmisie întârziată sau chiar deficitară, mai ales din cauza amplificării insuficienței activelor eligibile drept garanții în anul 2022. De asemenea, oferta limitată de titluri pe termen scurt și cererea sporită de astfel de instrumente au contribuit la o transmisie doar parțială a majorărilor ratei dobânzii de politică monetară la nivelul ratelor dobânzii la bonurile de tezaur pe termen scurt.

Ratele dobânzilor pe segmentul negarantat al operațiunilor pe termen scurt de pe piața monetară s-au ajustat rapid la majorările ratei dobânzii de politică monetară, însă ratele pe segmentul negarantat al operațiunilor la termen au crescut doar într-un ritm lent.

€STR a urcat cu 249 de puncte de bază în intervalul iulie-decembrie 2022 și, prin urmare, s-a ajustat aproape la paritate cu creșterea de 250 puncte de bază a ratei dobânzii de politică monetară (Graficul A). Distribuția ratelor dobânzilor de pe piața monetară care intră în componența €STR, colectate sub incidența Regulamentului BCE privind statisticile referitoare la piețele monetare, a rămas, de asemenea, stabilă, fapt reflectat de diferența nemodificată dintre a 25-a și a 75-a percentilă a ratelor dobânzilor pe baza cărora se calculează €STR. Volumele de tranzacționare pe termen scurt derulate pe segmentul negarantat au cunoscut o majorare substanțială, în special ulterior revenirii ratelor dobânzilor în spectrul valorilor pozitive. Mai precis, volumul mediu de tranzacționare pe care se fundamentează rata dobânzii €STR a sporit cu 20% în perioada septembrie-decembrie 2022 față de volumul mediu de tranzacționare consemnat anterior lunii septembrie 2022. Cu toate acestea, ratele dobânzilor la termen pe segmentul negarantat, reflectate de rata dobânzii interbancare EURIBOR, au reacționat lent la creșterile ratelor dobânzilor pe termen scurt (Graficul B). Ajustarea decalată a ratelor dobânzilor la termen s-a datorat în mare măsură creșterii cererii de plasamente pe termen scurt pe piața monetară, într-un climat caracterizat de incertitudini ample cu privire la nivelurile viitoare ale ratelor dobânzii de politică monetară, cât și primei percepute de băncile care acceptau depozite la termen.

Transmisia majorărilor ratelor dobânzilor la nivelul segmentului garantat al piețelor monetare a fost, de asemenea, în mare parte finalizată în cele din urmă, deși cu o anumită eterogenitate în ceea ce privește viteza de ajustare pe segmente.

Operațiunile repo constituie, în principal, împrumuturi garantate pe termen scurt prin care numerarul este oferit în schimbul unei garanții, în baza acordului care prevede că tranzacția se inversează (în general, în ziua următoare). Începând cu trimestrul IV 2021, cererea de împrumuturi de titluri și de plasamente garantate pe termen scurt a sporit semnificativ, conducând la extinderea diferențialului dintre ratele repo și rata dobânzii la facilitatea de depozit a BCE, în condițiile în care tipul de garanții asociate acestor tranzacții a devenit insuficient. Analiza transmisiei celor trei majorări ale ratei dobânzii, în iulie, octombrie și decembrie 2022, relevă că acestea s-au propagat în mare parte la nivelul ratelor dobânzilor aferente operațiunilor repo pe termen scurt garantate cu titluri de stat emise de majoritatea țărilor din zona euro, în timp ce, în cazul celor mai bine cotate obligațiuni de stat utilizate drept garanții, de exemplu instrumentele de îndatorare emise de Germania, acestea s-au propagat cu o anumită întârziere. Pentru majorarea cu 75 de puncte de bază efectuată în luna septembrie 2022, care a readus rata dobânzii de politică monetară la valori pozitive, propagarea către ratele dobânzilor asociate operațiunilor repo a avut loc cu un lag mai amplu și a fost incompletă. În primele zile de la intrarea în vigoare a majorării ratei dobânzii, ratele dobânzilor aferente operațiunilor repo în toate jurisdicțiile din zona euro au resimțit presiuni substanțiale în sens descendent, pe fondul preocupărilor privind o amplificare considerabilă a cererii de garanții, întrucât investitorii s-au grăbit să își plaseze deținerile de numerar pe piața tranzacțiilor repo, odată cu revenirea ratelor dobânzii la valori pozitive. În ceea ce privește ratele dobânzilor asociate operațiunilor repo și tranzacțiilor cu certificate de trezorerie pe scadențe mai îndelungate, propagarea a fost, de asemenea, imperfectă, în principal din cauza ofertei limitate de garanții și a cererii crescute asociate acestor plasamente. Gradul de disponibilitate a garanțiilor s-a ameliorat către finalul anului 2022, fapt reflectat de îngustarea spread-ului dintre ratele dobânzilor pe segmentul garantat al pieței monetare și ratele dobânzii de politică monetară ale BCE, nu în ultimul rând ca urmare a unei serii de inițiative în numele Eurosistemului și al instituțiilor naționale responsabile cu gestionarea datoriilor de a reduce deficitul de active eligibile drept garanții, volatilitatea specifică sfârșitului de an fiind consemnată către finele lunii decembrie 2022 (Graficele A și B).

Graficul A

Propagarea majorărilor ratei dobânzii la nivelul ratelor dobânzilor pe termen scurt de pe segmentul negarantat și cel garantat ale pieței monetare

(%, rata dobânzii medii ponderate cu volumul tranzacțiilor)

Graficul B

Propagarea majorărilor ratei dobânzii la nivelul ratelor dobânzilor la termen de pe segmentul negarantat și cel garantat ale pieței monetare

(%, rata dobânzii medii ponderate cu volumul tranzacțiilor)

6 Numerarul rămâne cel mai utilizat mijloc de plată în rândul cetățenilor europeni, cu un nivel redus al falsificării

Circulația bancnotelor euro a continuat să crească în 2022, cu 4,5% din punct de vedere numeric și cu 1,8% în termeni valorici, fiind în principal afectată de războiul declanșat de Rusia în Ucraina și de creșterea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE începând cu luna iulie.

Studiul BCE privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro a evidențiat faptul că numerarul a fost cea mai utilizată metodă de plată la punctele de vânzare, reprezentând 59% din plăți. În plus, primul sondaj privind utilizarea numerarului de către companii a concluzionat că 96% dintre firmele care deservesc în principal clienți privați au acceptat numerar, iar peste 90% vor continua să facă acest lucru și în viitor.

Nivelurile falsificării rămân deosebit de scăzute. Noi elemente de siguranță ale bancnotelor continuă să fie dezvoltate în vederea menținerii unui avans față de falsificatori, dar și pentru a îmbunătăți protecția bancnotelor împotriva falsificării și integritatea lor.

6.1 Circulația bancnotelor euro

La finele anului 2022, numărul total al bancnotelor euro aflate în circulație era de 29,5 miliarde, cu o valoare de 1 570 miliarde EUR, corespunzător unui ritm anual pozitiv de creștere de 4,5% din punct de vedere numeric și de 1,8% în termeni valorici. Două evoluții principale au influențat circulația bancnotelor euro în 2022. În primul rând, invadarea Ucrainei de către Rusia a generat o cerere mai mare de bancnote euro în lunile februarie și martie 2022, întrucât populația dorea să dispună de fonduri suficiente în eventualitatea unor posibile perturbări ale ecosistemelor de plăți. Cererea de bancnote euro s-a stabilizat începând cu luna aprilie 2022. În al doilea rând, majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, care a debutat în data de 27 iulie 2022, a făcut ca deținerile de numerar în euro să fie relativ mai scumpe comparativ cu instrumentele purtătoare de dobândă. În consecință, o mică parte din bancnotele euro aflate în circulație a revenit în Eurosistem, având un efect în sensul scăderii asupra circulației bancnotelor euro (Graficul 6.1).

Graficul 6.1

Numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: miliarde)

Pentru a menține calitatea bancnotelor euro aflate în circulație și gradul de încredere în acestea, băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului au procesat 24,8 miliarde de bancnote euro. Din această cantitate, a fost necesară înlocuirea a 3,2 miliarde de bancnote uzate cu bancnote nou tipărite.

Valoarea circulației monedelor euro a crescut, de asemenea, cu 4,0% în termeni anuali, ajungând la 32,5 miliarde EUR la sfârșitul anului 2022. Aceasta reprezintă un total de 145 de miliarde de monede euro aflate în circulație.

Introducerea bancnotelor și monedelor euro în format fizic începând cu anul 2002 a reprezentat un moment de referință în istoria Europei. Aceasta a constituit un eveniment remarcabil inclusiv la nivel mondial, întrucât a fost – și este încă – cea mai amplă schimbare monetară din lume.

6.2 Studii privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor și folosirea numerarului de către companiile din zona euro

Studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro

În perioada octombrie 2021 – iunie 2022, BCE a efectuat un studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro (Study on the payment attitudes of consumers in the euro area) pentru a evalua comportamentul și preferințele în materie de plăți ale consumatorilor, precum și accesul acestora la diferite instrumente de plată. Studiul a arătat faptul că numerarul a fost mijlocul de plată cel mai utilizat la punctele de vânzare, 59% din totalul plăților fiind efectuate în numerar, deși ponderea plăților în numerar a scăzut de la 72% în 2019. În termeni valorici, plățile cu carduri au deținut o pondere mai mare (46%) decât cele în numerar (42%). Numerarul a fost acceptat în 95% din tranzacțiile efectuate în locații fizice de plată din întreaga zonă euro, în timp ce pentru 81% dintre tranzacții a fost posibilă plata cu instrumente fără numerar.

Majoritatea consumatorilor din zona euro s-au declarat satisfăcuți de accesul la numerar. Cea mai mare parte a consumatorilor (90%) au considerat că accesul la un bancomat sau la o bancă a fost relativ facil sau foarte facil.

Utilizarea numerarului de către companii în zona euro

În anul 2022, BCE a publicat rezultatele primului său sondaj privind utilizarea numerarului de către companii, evidențiind opiniile strategice ale companiilor cu privire la utilizarea și acceptarea prezentă și viitoare a numerarului. Numerarul va rămâne probabil o metodă de plată relevantă, deoarece peste 90% dintre companiile care acceptă în prezent numerar intenționează să facă acest lucru și în viitor. Securitatea și fiabilitatea sunt cele mai importante criterii pentru firme atunci când decid dacă acceptă sau nu o metodă de plată.

6.3 Nivel redus al falsificării și optimizarea bancnotelor euro

Nivel extrem de redus al falsificării bancnotelor euro

În cursul anului 2022 au fost retrase din circulație 376,000 de bancnote euro falsificate. Cu 13 falsuri depistate la 1 milion de bancnote autentice aflate în circulație, acesta este al doilea cel mai scăzut nivel al falsurilor raportat la bancnotele aflate în circulație, de la introducerea bancnotelor euro (Graficul 6.2). Numărul total de bancnote false retrase din circulație a crescut cu 8,4% față de anul 2021. Acest fapt reflectă, de asemenea, revigorarea activității economice în 2022, după ridicarea majorității restricțiilor impuse de contextul pandemic. Calitatea falsurilor rămâne în continuare scăzută. Prin urmare, acestea pot fi detectate foarte rapid și ușor prin aplicarea testului „atinge-privește-înclină”.

Graficul 6.2

Numărul de bancnote falsificate raportat anual la un milion de bancnote euro autentice aflate în circulație

Optimizarea bancnotelor euro

Pentru a asigura calitatea ridicată a bancnotelor euro și protecția acestora împotriva falsificării în viitor, se continuă dezvoltarea unor noi elemente de siguranță, profitând și de beneficiile oferite de progresele tehnologice. Alte obiective importante care au fost stabilite referitor la viitoarele bancnote includ redefinirea concepției grafice și reducerea impactului acestora asupra mediului. Nu s-a luat încă nicio decizie cu privire la producerea și emiterea efectivă de astfel de bancnote euro noi.

7 Statistică

BCE– asistată de băncile centrale naționale (BCN) – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea politicii monetare a BCE, precum și a atribuțiilor legate de stabilitatea financiară și a altor atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și ale Comitetului european pentru risc sistemic. Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, organizațiile internaționale, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, și contribuie la sporirea transparenței activității BCE.

În anul 2022, BCE s-a axat pe noi date statistice referitoare la zona euro, prin intensificarea publicării statisticilor privind titlurile de valoare, prin dezvoltarea indicatorilor pentru operațiunile de swap pe rate ale dobânzii overnight (overnight index swaps – OIS) pe piața monetară a zonei euro, pe baza datelor din raportările statistice privind piața monetară (Money Market Statistical Reporting – MMSR), precum și prin furnizarea de informații privind entitățile cu scop special (special purpose entities – SPE) și de statistici externe bilaterale ale țărilor din zona euro în raport cu Rusia. Au fost elaborați indicatori experimentali pentru sprijinirea politicii privind schimbările climatice și au fost demarate lucrările pentru etapa de elaborare a cadrului de raportare integrată (IReF). Totodată, în conturile financiare trimestriale au fost incluse date noi privind instituțiile financiare nebancare.

7.1 Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro și alte evoluții

Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat o nouă orientare în domeniul datelor referitoare la titlurile de valoare și al statisticilor referitoare la emisiunile de titluri de valoare^[51]. Orientarea definește cerințele modificate pentru gestionarea calității datelor din Baza de date centralizată a titlurilor de valoare (Centralised Securities Database – CSDB) a SEBC și noile cerințe de producere a statisticilor privind emisiunile de titluri de valoare pe baza datelor CSDB.

În urma adoptării orientării, BCE a început să publice noi defalcări ale statisticilor privind emisiunile de titluri de valoare în funcție de metoda de evaluare, scadență și tipul ratei dobânzii pentru toate statele membre ale UE. Acesta este primul set de date micro-la-macro din cadrul SEBC, prin care microdatele CSDB sunt utilizate pentru prelucrarea statisticilor macroeconomice oficiale în conformitate cu standardele statistice internaționale. Disponibilitatea datelor este asigurată mult mai rapid. De asemenea, BCE a extins în mod considerabil publicarea statisticilor referitoare la deținerile de titluri, cu noi defalcări pe fiecare țară din zona euro, precum și pe sector deținător și sector emitent. Noile date oferă o imagine promptă și cuprinzătoare a piețelor financiare, permițând o mai bună monitorizare a activităților de pe piețele primare și secundare.

BCE a început să publice noi statistici privind OIS pe piața monetară a zonei euro, pe baza datelor MMSR colectate de la 47 de bănci din zona euro^[52]. Seriile de date includ informații privind piețele la vedere și la termen ale OIS referitoare la valoarea nominală totală și cea medie zilnică și la rata medie ponderată. Noile statistici completează datele cu privire la segmentele negarantate și garantate ale pieței monetare, care au fost publicate periodic începând cu luna noiembrie 2017 și, respectiv, ianuarie 2019. Publicarea noilor statistici contribuie la sporirea transparenței pieței și, prin urmare, la îmbunătățirea funcționării pieței monetare.

În luna mai 2022, Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat modificarea orientării în domeniul statisticilor externe în vederea colectării de informații statistice privind SPE^[53], ceea ce va permite o mai bună înțelegere a rolului acestora în sistemul economic și financiar al zonei euro. Prima transmitere de date referitoare la tranzacțiile și stocurile transfrontaliere ale SPE rezidente a început în luna martie 2023, pe baza datelor pentru trimestrul IV 2022, în timp ce datele anterioare începând cu trimestrul I 2020 vor fi transmise până în luna septembrie 2023.

În luna octombrie 2022, BCE a început să publice un subset de statistici externe bilaterale ale țărilor din zona euro în raport cu Rusia^[54]. Această granularitate suplimentară cu frecvență trimestrială oferă detalii statistice utile pentru analiza tematică a tranzacțiilor și pozițiilor transfrontaliere între țările din zona euro și Rusia.

7.2 Dezvoltarea unor indicatori experimentali pentru sprijinirea politicii privind schimbările climatice

Pe baza activității finalizate în 2022, la data de 24 ianuarie 2023, BCE a publicat pentru prima dată trei seturi de noi indicatori statistici privind finanțarea durabilă, emisiile de gaze cu efect de seră și riscul fizic. Această activitate face parte din planul de acțiune al BCE^[55] care vizează includerea unor considerații legate de schimbările climatice în strategia sa de politică monetară. Elaborarea acestor indicatori privind schimbările climatice a fost extrem de complexă. Printre altele, indicatorii constau în corelarea diferitelor seturi de microdate între țări, dezvoltarea unor mecanisme adecvate de imputare a datelor lipsă și verificarea calității datelor, luând în considerare aspecte precum confidențialitatea, reproductibilitatea și reprezentativitatea. Ca atare, cu diferențe care depind de subsetul de date în cauză, seturile de date rămân „produse statistice în curs de dezvoltare”, cu unele limitări în privința utilizării acestor indicatori.

Au fost publicate următoarele trei seturi de date^[56]:

1. Indicatori privind finanțarea durabilă. Aceștia oferă o imagine de ansamblu asupra emiterii și deținerii de către rezidenții zonei euro a titlurilor de creanță cu caracteristici de durabilitate. Acest set de date este deja destul de cuprinzător și este publicat în categoria „date experimentale” din perspectiva calității.
2. Indicatori privind emisiile de gaze cu efect de seră ale instituțiilor financiare. Aceștia oferă informații privind intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră aferente portofoliilor de titluri de valoare și împrumuturi ale unor instituții financiare precum băncile, contribuind astfel la evaluarea rolului sectorului în finanțarea tranziției către o economie neutră din punctul de vedere al emisiilor și a riscurilor aferente. Cu toate acestea, setul de date de bază va trebui îmbunătățit, în special în ceea ce privește acoperirea. În consecință, indicatorii trebuie interpretați cu prudență și considerați ca fiind „produse statistice în curs de dezvoltare” și „de natură analitică”.
3. Indicatori privind riscurile fizice ale portofoliilor de împrumuturi și titluri de valoare. Aceștia evaluează riscurile care decurg din dezastrele naturale generate de schimbările climatice, cum ar fi inundațiile sau incendiile forestiere, asupra performanței portofoliilor de împrumuturi, obligațiuni și titluri de capital. Setul de date de bază va trebui îmbunătățit în continuare, de exemplu în ceea ce privește detaliile informațiilor referitoare la localizare. Prin urmare, indicatorii trebuie interpretați cu prudență și considerați ca fiind „produse statistice în curs de dezvoltare” și „de natură analitică”.

În conformitate cu planul de acțiune elaborat de Consiliul guvernatorilor BCE, se lucrează la îmbunătățirea acestor trei seturi de date, parțial susținută de surse de date noi și superioare, pe măsură ce acestea apar, precum și de viitoare evoluții metodologice atât la nivelul SEBC, cât și la nivel mondial.

7.3 Progrese la nivelul Cadrului de raportare integrată

Angajamentul de lungă durată al BCE de a reduce sarcina de raportare a băncilor și de a îmbunătăți calitatea și comparabilitatea datelor a prins formă în 2022. În luna decembrie 2021, a fost lansată etapa de elaborare a programului IReF cu scopul de a integra cerințele statistice pentru bănci ale Eurosistemului într-un cadru standardizat unic care va fi aplicabil în întreaga zonă euro și care ar putea fi adoptat și de autoritățile din alte state membre ale UE^[57].

În etapa de elaborare, Eurosistemul identifică principalele elemente ale noului cadru (în ceea ce privește conținutul, precum și procesele de date) și evidențiază o organizare mai eficientă a procesului operațional statistic al Eurosistemului. Pentru configurarea IReF, Eurosistemul se bazează pe contribuțiile părților interesate relevante prin intermediul unei evaluări cost-beneficiu în curs de desfășurare^[58]. În cadrul acesteia, s-au publicat trei rapoarte în luna septembrie 2022. Fiecare dintre acestea s-a axat pe caracteristici specifice ale sistemului de raportare preconizat, și anume pe teme legate de conținut, pe integrarea tehnică a cerințelor specifice fiecărei țări și pe aspecte procedurale și de implementare^[59]. În plus, BCE a organizat două ateliere de lucru împreună cu sectorul bancar în anul 2022 pentru a discuta situația actuală a evaluării cost-beneficiu.

IReF este un prim pas în direcția unei inițiative mai ample privind un sistem de raportare integrată a datelor statistice, prudențiale și de rezoluție în UE, potrivit solicitărilor sectorului bancar european, ale Parlamentului European și ale Consiliului. Autoritatea bancară europeană (ABE), BCE, Comitetul unic de rezoluție (Single Resolution Board – SRB) și Comisia Europeană au început să coopereze în cadrul unui grup informal de coordonare în vederea promovării acestei integrări. Se preconizează că această cooperare între autorități se va formaliza prin crearea unui Comitet comun de raportare bancară (Joint Bank Reporting Committee – JBRC) – care va implica SEBC, ABE și autoritățile naționale competente din cadrul Mecanismului unic de supraveghere (MUS) și din afara acestuia, SRB, autoritățile naționale de rezoluție și Comisia Europeană, după cum se subliniază în studiul de fezabilitate al ABE, publicat în luna decembrie 2021^[60].

Caseta 4
Noi statistici privind instituțiile financiare nebancare în conturile financiare trimestriale

Alte instituții financiare – al doilea sector financiar al zonei euro ca dimensiune

Conturile financiare trimestriale publicate de către BCE oferă o nouă structură a poziției „alte instituții financiare“ (AIF). AIF sunt, după instituțiile financiare monetare (bănci și fonduri de piață monetară), al doilea sector financiar ca dimensiune din zona euro (Graficul A). Rolul în creștere al acestora a fost recunoscut în cadrul evaluării strategiei de politică monetară a BCE din perioada 2020-2021, iar noua structură constituie un pas important în facilitarea analizei acestei evoluții^[61]. Se disting trei subsectoare:

• Instituții financiare captive și alte entități creditoare – acestea sunt, în general, societăți holding și entități intragrup, cum sunt canalele de finanțare. Acest subsector reprezintă 17% din sectorul financiar al zonei euro, fiind concentrat în câteva țări membre (în Irlanda, Luxemburg și Țările de Jos sunt localizate peste 85% dintre instituțiile captive).
• Alți intermediari financiari – ca, de exemplu, brokerii de valori mobiliare și instrumente financiare derivate și societățile vehicul investițional care efectuează tranzacții de securitizare. Subsectorul deține o pondere de 4% din sectorul financiar al zonei euro. Datele statistice privind alți intermediari financiari sunt esențiale pentru o analiză completă a procesului de intermediere financiară în zona euro.
• Auxiliari financiari – aceștia facilitează tranzacțiile financiare fără funcția de contraparte legală (sau economică). Exemple în acest sens sunt bursele de valori, societățile de administrare a fondurilor de pensii, a fondurilor mutuale, precum și societățile de asigurare, care reprezintă 1% din sectorul financiar al zonei euro.

Graficul A

Subsectoarele financiare din zona euro

(valoarea pasivelor la sfârșitul trimestrului III 2022 ca pondere în pasivul sectorului financiar)

8 Activitățile de cercetare ale BCE

În anul 2022, activitatea de cercetare a BCE s-a axat pe evaluarea evoluției inflației și pe analizarea efectelor potențiale ale normalizării politicii monetare. Utilizarea seturilor de date disponibile prin intermediul Rețelei de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației (Household Finance and Consumption Network – HFCN) s-a extins pentru a se analiza eterogenitatea finanțelor populației la nivelul zonei euro. Au fost inițiate noi proiecte pe baza informațiilor ample colectate prin intermediul Sondajului BCE privind așteptările consumatorilor (Consumer Expectations Survey – CES). De asemenea, s-a intensificat și cercetarea privind problemele referitoare la schimbările climatice. Colaborarea cu băncile centrale naționale în cadrul grupurilor de cercetare din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) a continuat prin organizarea atelierelor de lucru anuale pentru discutarea celor mai presante teme din domeniile de specializare ale acestor grupuri. Rețeaua pentru analiza microdatelor privind stabilirea prețurilor (PRISMA) și-a încheiat activitatea și a furnizat mai multe constatări relevante pentru politica monetară (a se vedea Caseta 5).

8.1 Informații actualizate privind inițiativele de cercetare ale BCE

În anul 2022, un obiectiv principal al activității de cercetare a BCE a fost examinarea efectelor normalizării ratelor dobânzilor și a bilanțului său, inclusiv a canalelor de transmisie și a compromisurilor presupuse. S-a utilizat o gamă largă de modele interne cu legături macrofinanciare pentru a evalua impactul potențial al normalizării asupra stabilității financiare. O constantă esențială, rezultantă a celei mai mari părți a acestei activități, este faptul că normalizarea politicii monetare reduce acumularea de vulnerabilități financiare și diminuează riscurile extreme la adresa inflației pe termen mediu, cu prețul unor condiții de finanțare mai restrictive și al intensificării riscurilor în sensul scăderii la adresa creșterii economice pe termen scurt.

HFCN a avut o contribuție fundamentală la constituirea conturilor distributive ale avuției în zona euro și reprezintă o sursă importantă de informații pentru mai multe proiecte de cercetare desfășurate de Grupul operativ de cercetare privind eterogenitatea al BCE.

Cercetările bazate pe datele HFCN s-au axat pe diferența de avuție și active lichide între populația non-imigrantă și cea imigrantă din zona euro, pe dificultățile financiare ale gospodăriilor populației, pe diferențele substanțiale între țările din zona euro la nivelul pieței rezidențiale și al ponderii populației care trăiește într-o locuință proprietate personală, precum și pe eterogenitatea efectelor pandemiei asupra finanțelor populației.

CES al BCE a dobândit o vizibilitate sporită pe parcursul anului 2022. Drept dovadă în acest sens au fost dezvoltarea unor noi module de anchetă privind finanțarea consumului, piața imobiliară rezidențială, piața forței de muncă și alte teme de interes pentru băncile centrale, precum și extinderea rezultatelor activității de cercetare și noile proiecte ce valorifică gama largă de subiecte acoperite de sondaj. Rezultatele cercetărilor bazate pe CES au deținut un rol important în analiza economică, monetară și financiară a BCE, precum și în publicațiile sale oficiale. După cum s-a evidențiat pe noua pagină a CES, publicațiile conținând datele din sondaj au condus la observații și concluzii despre diverse subiecte, inclusiv anticipațiile privind inflația, comunicarea băncilor centrale, consumul și finanțarea consumului, transmisia politicii monetare către gospodăriile populației, șocul energetic și sprijinul bugetar acordat populației. În plus, rezultatele agregate ale sondajelor lunare sunt, în prezent, raportate periodic pe pagina de web a CES. Într-un comunicat de presă lunar inițiat în luna august 2022 sunt sintetizate așteptările consumatorilor privind inflația, piața imobiliară rezidențială, accesul la credite, veniturile, consumul, piața muncii și creșterea economică.

Cercetarea privind schimbările climatice s-a intensificat în decursul anului 2022. Cercetătorii s-au axat pe diverse aspecte ale interacțiunii dintre stabilitatea financiară, piețele financiare, politica guvernamentală și tranziția ecologică. S-au publicat mai multe lucrări de cercetare ale BCE cu privire la diverse aspecte ale acestui subiect și s-au tras următoarele concluzii relevante pentru politici: (i) creditarea bancară reacționează la politicile climatice, printr-o realocare vizibilă a împrumuturilor transfrontaliere pentru combustibili fosili, ca răspuns la taxele pe emisiile de dioxid de carbon^[62] și printr-o scădere semnificativă a creditării companiilor cu emisii mari de gaze cu efect de seră în urma Acordului de la Paris^[63]; (ii) economiile bazate mai mult pe capital decarbonizează mai rapid decât economiile bazate mai mult pe datorii^[64]; (iii) resursele naturale limitate determină schimbări tehnice de economisire a energiei^[65] și (iv) este considerabil mai costisitor pentru societate să stabilească taxe pe emisiile de dioxid de carbon la un nivel mai scăzut decât la unul mai ridicat față de cel optim^[66].

O altă direcție de cercetare a analizat modul în care sunt conectate riscurile climatice și stabilitatea financiară și a analizat trei dimensiuni principale: 1) date privind riscurile climatice la adresa sistemului financiar și modalități de măsurare a acestora, 2) evaluări ale riscurilor climatice pe baza testării la stres și 3) implicații ale riscurilor climatice asupra politicii macroprudențiale. Rezultatele au fost publicate într-un raport comun BCE/CERS în luna iulie 2022.

8.2 Informații actualizate privind activitatea grupurilor de cercetare ale SEBC

Rețelele de cercetare existente au continuat să coordoneze eforturile de cercetare în cadrul SEBC și să mențină relațiile cu cercetătorii din mediul academic. Astfel, grupurile de cercetare ale SEBC privind „economia monetară” (Grupul 1), „macroeconomia internațională, politica fiscală, economia forței de muncă, competitivitatea și guvernanța UEM” (Grupul 2), „stabilitatea financiară, reglementarea macroprudențială și supravegherea microprudențială” (Grupul 3) și „schimbările climatice” (Grupul 4) au organizat ateliere pe cele mai presante teme din domeniile lor.

Atelierul anual al Grupului 1 a avut loc la Paris în perioada 10-11 octombrie 2022. Organizat de către Banque de France, acesta s-a axat pe teme legate de inflație, ratele dobânzilor și interacțiunile dintre politica monetară și cea fiscală. Grupul 2 a organizat atelierul său anual la Banca Greciei în perioada 29-30 septembrie 2022. Acesta s-a axat pe implicațiile sancțiunilor economice, în special pe efectele acestora asupra comerțului, ocupării forței de muncă și producției. Membrii au abordat, de asemenea, și interacțiunile dintre politicile monetare și fiscale, precum și organizarea instituțiilor UE având în vedere amenințarea dezintegrării. Atelierul anual al Grupului 3, găzduit de Banco de Portugal, a avut loc la Lisabona în perioada 20-21 octombrie 2022. Acesta a acoperit diverse teme, de la reglementarea și supravegherea bancară la piețele imobiliare rezidențiale și monedele digitale ale băncilor centrale. În perioada 5-6 septembrie 2022, Grupul 4 a organizat primul său atelier anual în mediul virtual, găzduit de Deutsche Bundesbank. Acesta a abordat cercetarea teoretică și empirică privind efectele macroeconomice ale schimbărilor climatice și ale politicilor climatice, precum și implicațiile pentru diverse piețe financiare.

9 Activități și atribuții de natură juridică

În anul 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”) a interpretat pentru prima dată conceptul de „alte tipuri de creditare” în contextul interdicției de finanțare monetară și a recunoscut independența financiară a băncilor centrale naționale (cauza C-45/21). De asemenea, Curtea de Justiție a pus capăt, după aproape zece ani, unor litigii referitoare la măsurile de rezoluție adoptate în 2013 în Cipru (cauzele T-200/18 și T-379/16) și a clarificat suplimentar aspecte importante ale competențelor de supraveghere ale BCE (cauza T-275/19). BCE a adoptat 14 avize cu privire la proiecte de acte ale Uniunii, precum și 32 de avize referitoare la proiecte legislative naționale din sfera sa de competență. S-au înregistrat cinci cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative, acestea referindu-se la legislația națională. Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2022 privind respectarea de către băncile centrale a interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat a confirmat că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

În luna septembrie 2022, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, întrunită în Marea Cameră, s-a pronunțat pentru prima dată cu privire la interpretarea termenului de „alte tipuri de creditare” utilizat în articolul 123 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și definit în articolul 1 alineatul (1) litera (b) punctul (ii) din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului ca fiind „orice finanțare acordată sectorului public pentru stingerea obligațiilor sale față de terți” (cauza C-45/21). Potrivit Curții de Justiție, interdicția unei facilități de credit în sensul oricărui tip de finanțare a obligațiilor sectorului public față de terți nu înseamnă doar că băncile centrale naționale (BCN) nu trebuie să își asume obligațiile preexistente ale altor autorități sau organisme publice față de terți, ci și impune ca finanțarea efectivă a obligațiilor față de terți de către BCN să nu rezulte direct din măsurile sau din opțiunile de politică adoptate de alte autorități sau organisme publice. În aceeași decizie preliminară, Curtea de Justiție a recunoscut în mod expres, din nou pentru prima dată, dimensiunea financiară a independenței BCN și a interpretat implicațiile acesteia în contextul îndeplinirii de către o BCN a misiunilor naționale în afara Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC). Potrivit Curții de Justiție, capacitatea BCN de a îndeplini în mod independent o atribuție care intră în sfera de competență a SEBC ar fi subminată dacă atribuțiile la nivel național care nu intră în acea sferă ar împiedica BCN să acumuleze resurse financiare adecvate sub formă de rezerve sau amortizoare pentru compensarea pierderilor, îndeosebi a celor rezultate din operațiunile de politică monetară.

În lunile iulie și noiembrie 2022, Tribunalul a respins ultimele acțiuni în despăgubire pendinte introduse, printre altele, împotriva BCE de către un număr de părți interesate care au investit în două bănci din Cipru supuse ulterior măsurilor de rezoluție din anul 2013 (cauzele T-200/18 și T-379/16). Ordonanțele au fost adoptate în urma hotărârii din 2020 a Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauzele conexate Chrysostomides și Bourdouvali^[67] care au avut subiecte similare. Reclamanții au pretins că măsurile respective de rezoluție au fost impuse de BCE și de alți pârâți^[68], având în vedere, printre altele, implicarea acestora în reuniunile Eurogrupului, rolul deținut în procesul de negociere și adoptare a protocolului de acord cu Republica Cipru și deciziile Consiliului guvernatorilor al BCE cu privire la asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență. Tribunalul a constatat că BCE și alți pârâți nu au încălcat în vreun fel dreptul de proprietate, principiul încrederii legitime, principiul proporționalității sau principiul egalității de tratament. Ordonanțele pronunțate de Tribunal au pus capăt, după aproape zece ani, unor litigii referitoare la măsurile de rezoluție din 2013 în Cipru și în care BCE a prevalat întotdeauna prin demonstrarea faptului că a acționat în mod legal.

În luna decembrie 2022, Tribunalul a pronunțat patru hotărâri, respingând toate acțiunile introduse de AS PNB Banka împotriva unei serii de decizii de supraveghere ale BCE și clarificând suplimentar prerogativele de supraveghere ale BCE. În perioada ianuarie 2019 – februarie 2020, BCE a adoptat o serie de decizii de supraveghere referitoare la AS PNB Banka. În urma controlului jurisdicțional al acestor decizii, Tribunalul a confirmat că BCE are competența de a exercita, cu privire la o instituție de credit mai puțin semnificativă, toate prerogativele de investigare enumerate la articolele 10-13 din Regulamentul privind MUS, inclusiv inspecțiile la fața locului, și a clarificat faptul că regulamentul aplicabil nu impune ca entitatea inspectată să fie audiată înainte de adoptarea deciziei de efectuare a unei inspecții la fața locului (cauza T-275/19). Tribunalul a confirmat, de asemenea, că BCE dispune de o largă putere de apreciere pentru a activa competența de a prelua supravegherea directă a unei instituții mai puțin semnificative atunci când este necesar pentru a asigura aplicarea consecventă a unor standarde înalte de supraveghere (cauza T-301/19). În al treilea rând, Tribunalul a statuat că BCE se poate opune unui proiect de achiziție a unei participații calificate în cazul în care există motive rezonabile în acest sens, în conformitate cu unul sau mai multe criterii prevăzute la articolul 23 alineatul (1) din Directiva 2013/36, fără a fi obligată să examineze celelalte criterii (cauza T-330/19). În ultimul rând, având în vedere decizia de retragere, Tribunalul a clarificat anumite aspecte referitoare la relațiile dintre o propunere a unei autorități naționale competente (ANC) și decizia finală de retragere a BCE. De exemplu, acesta a hotărât că, întrucât propunerea ANC nu este obligatorie, BCE efectuează propria evaluare, ținând cont de elementele menționate la articolul 83 alineatul (2) din Regulamentul-cadru privind MUS. Prin urmare, BCE poate, după caz, să adauge în decizia finală de retragere motivele pentru aceasta, care nu au fost incluse în propunerea ANC (cauza T-230/20).

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex. Avizele BCE asupra propunerilor de legislație a UE sunt, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În anul 2022, BCE a adoptat 14 avize cu privire la acte propuse ale Uniunii, precum și 32 de avize referitoare la proiecte legislative naționale în domeniile care sunt de competența sa.

S-au înregistrat cinci cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative, acestea referindu-se la legislația națională și acte juridice ale Uniunii. Primul caz se referea la o lege finlandeză privind o schemă de plăți interbancare de urgență. S-a considerat că acest caz este clar și important pe seama potențialului său impact asupra misiunii SEBC de promovare a bunei funcționări a sistemelor de plăți și asupra atribuțiilor Suomen Pankki. Al doilea caz se referea la o lege italiană privind măsurile de interzicere a finanțării companiilor care produc mine antipersonal, muniții cu dispersie și submuniții, care impuneau autorităților relevante, inclusiv Banca d’Italia, să se asigure că instituțiile de credit respectă interdicția de finanțare a companiilor care produc mine antipersonal, muniții cu dispersie și submuniții. S-a considerat că acest caz este clar și important pe seama potențialului său impact asupra Banca d’Italia, datorită naturii atipice a acestei misiuni pentru o bancă centrală națională. Cel de-al treilea caz se referea la actul legislativ irlandez privind Agenția de dezvoltare a terenurilor (Land Development Agency), care prevede achiziționarea obligatorie a terenurilor deținute de organisme publice relevante, inclusiv Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland. S-a considerat că acest caz este clar și important pe seama potențialului său impact asupra Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland, îndeosebi asupra independenței sale financiare. Al patrulea caz se referea la o lege lituaniană privind securitizările și obligațiunile garantate de modificare a legii privind Lietuvos bankas care o desemna pe aceasta ca fiind autoritatea competentă responsabilă cu supravegherea publică a securitizărilor și a obligațiilor garantate și care îi conferea prerogativele de supraveghere, investigare și sancționare aferente. S-a considerat că acest caz este clar și important pe seama impactului său asupra misiunii Lietuvos bankas. Al cincilea caz se referea la Directiva UE privind măsuri pentru un nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune. S-a considerat că acesta este un caz clar și important de neconsultare a BCE pe seama impactului său asupra misiunilor SEBC, în special promovarea bunei funcționări a sistemelor de plăți, contribuția la implementarea fără sincope a politicilor urmărite de autoritățile competente în ceea ce privește stabilitatea sistemului financiar și asupra atribuțiilor BCE de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit.

BCE a adoptat 14 avize cu privire la propuneri legislative ale UE, care au acoperit teme precum introducerea monedei euro in Croația și cursul de schimb față de euro al kunei croate; introducerea unui mecanism de corecție a pieței pentru prețurile gazelor naturale; CSD; cerințele prudențiale pentru instituțiile de credit și societățile de investiții referitoare la cerințele pentru riscul de credit și în ceea ce privește rezoluția (CRR III); competențele de supraveghere, sancțiunile, sucursalele din țări terțe și riscurile de mediu, sociale și de guvernanță (CRD VI); prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului (AMLD 6) și instituirea Autorității pentru Combaterea Spălării Banilor și a Finanțării Terorismului; asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate cibernetică în Uniune (NIS 2); piețele instrumentelor financiare (MiFIR/MiFID II); administratorii fondurilor de investiții alternative; norme armonizate pentru un acces echitabil la date și o utilizare corectă a acestora (Data Act); instituirea unui punct unic de acces european care oferă acces centralizat la informațiile puse la dispoziția publicului, relevante pentru serviciile financiare, pentru piețele de capital și pentru durabilitate; și Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană.

În ceea ce privește legislația națională, care acoperă adesea mai multe subiecte, BCE a adoptat opt avize cu privire la monede și modalități de plată; 25 de avize cu privire la BCN; două avize cu privire la sisteme de plată și/sau de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare; patru avize cu privire la aspecte statistice; cinci avize cu privire la stabilitatea sistemului financiar; două avize cu privire la instrumente și operațiuni de politică monetară; și șapte avize cu privire la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către BCN din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat. Acest tip de achiziții nu ar trebui să devină o formă de finanțare monetară indirectă a sectorului public.

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2022 a confirmat că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în anul 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Reducerea volumului activelor aferente Irish Bank Resolution Corporation de către Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland pe parcursul anului 2022 prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă reprezintă un pas în direcția necesară de cesiune integrală a acestor active și crește probabilitatea dizolvării integrale a Portofoliului Special în anul 2023. Continuarea vânzărilor într-un ritm corespunzător ar diminua și mai mult preocupările serioase care persistă în ceea ce privește finanțarea monetară.

Finanțarea de către BCN a obligațiilor pe care le are sectorul public față de Fondul Monetar Internațional (FMI) nu este considerată finanțare monetară cu condiția să rezulte în creanțe externe care au toate caracteristicile activelor de rezervă. Totuși, donațiile financiare precum cele efectuate în 2022 și în anii anteriori de câteva BCN prin intermediul FMI vizând reducerea datoriilor pentru țările sărace puternic îndatorate nu au avut ca rezultat creanțe externe. În consecință, această formă de contribuții financiare din partea BCN la inițiativele FMI nu este compatibilă cu interdicția de finanțare monetară și se impun măsuri corective în cazurile în care acestea nu au fost deja integral implementate (Nationale Bank van België/Banque Nationale de Belgique, Banque de France, Banca d’Italia, Lietuvos bankas și Sveriges riksbank).

10 BCE în cadrul UE și în context internațional

În 2022, BCE a continuat să interacționeze strâns cu partenerii săi europeni și internaționali. Relația BCE cu Parlamentul European reprezintă o componentă esențială a cadrului său de asumare a responsabilității. Pe parcursul anului, BCE a participat la audieri periodice și a corespondat cu Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European (ECON). A organizat reuniuni suplimentare cu ECON în contextul activităților sale permanente privind moneda euro digitală. La nivel internațional, BCE s-a angajat în mod constructiv într-un dialog plin de provocări cu ministerele de finanțe și băncile centrale din cadrul G20. Totodată, BCE a contribuit la discuțiile relevante pentru băncile centrale desfășurate în cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), care s-au axat pe măsurile prin politici menite să atenueze consecințele războiului declanșat de Rusia în Ucraina asupra membrilor FMI. BCE a menținut o cooperare strânsă cu FMI și în ceea ce privește operaționalizarea Fondului de reziliență și sustenabilitate (Resilience and Sustainability Trust) pentru a facilita canalizarea voluntară a drepturilor speciale de tragere (DST) în urma alocării generale de referință a DST din 2021, conform cadrului de guvernanță al Uniunii economice și monetare. BCE, adesea împreună cu partenerii săi din Sistemul European al Băncilor Centrale, a continuat, de asemenea, să dezvolte relații internaționale în cadrul altor foruri decât G20 și FMI, inclusiv prin cooperarea băncilor centrale cu Ucraina, precum și cu alte state potențiale membre ale UE și cu alte țări în curs de dezvoltare și emergente.

10.1 Asumarea responsabilității de către BCE

BCE se bucură de independență în temeiul Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), ceea ce înseamnă că nu acceptă instrucțiuni din partea instituțiilor Uniunii, a niciunei autorități naționale guvernamentale sau a altor organisme. Se garantează astfel faptul că BCE poate lua decizii în vederea atingerii obiectivului său de menținere a stabilității prețurilor fără a fi influențată de actori politici. Asumarea responsabilității este contraponderea necesară acestei independențe. BCE răspunde pentru acțiunile sale în fața Parlamentului European, care este un organism alcătuit din reprezentanții aleși ai cetățenilor UE. Îndeplinirea cu eficacitate a obligațiilor BCE de asumare a responsabilității față de Parlamentul European reprezintă o componentă esențială a activității sale. Dialogul bidirecțional dintre BCE și Parlamentul European îi permite celei dintâi să explice acțiunile și politicile sale reprezentanților cetățenilor UE și să le asculte preocupările. Acest dialog a evoluat de-a lungul timpului, depășind cerințele prevăzute la articolul 284 alineatul (3) din TFUE. În plus, acțiunile BCE sunt supuse controlului jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, asigurându-se astfel un nivel suplimentar de asumare a responsabilității.

În anul 2022, președinta BCE a participat la patru audieri periodice ale Comisiei ECON și a luat parte, în luna februarie, la dezbaterea plenară privind Raportul anual 2020 al BCE. În cursul acestor audieri periodice, președinta BCE a răspuns la peste 120 de întrebări adresate de deputați ai Parlamentului European, care au abordat o gamă largă de subiecte. Majoritatea întrebărilor s-au axat pe politica monetară a BCE și pe perspectivele economice (75%), dar deputații au abordat și aspecte legate de guvernanța economică (9%), schimbările climatice (6%) și legislația financiară (4%). De asemenea, în aprilie 2022 vicepreședintele BCE a prezentat Comisiei ECON Raportul anual 2021 al BCE. Cu aceeași ocazie, BCE și-a publicat feedbackul privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției acestuia referitoare la Raportul anual 2020 al BCE. Totodată, în mai 2022 o delegație a membrilor Comisiei ECON a participat la vizita anuală desfășurată la BCE, care a avut loc în format fizic după doi ani de vizite virtuale pe perioada pandemiei. Pe lângă aceste interacțiuni directe, BCE a răspuns și unui număr de 32 de întrebări adresate în scris de deputați ai Parlamentului European pe parcursul anului.

Totodată, BCE a interacționat îndeaproape cu Comisia ECON în contextul activităților sale privind moneda euro digitală^[69]. În anul 2022, dl Panetta, membru al Comitetului executiv, a participat la trei audieri ale Comisiei ECON pentru a discuta progresele înregistrate în etapa de investigare a proiectului aferent monedei euro digitale, inclusiv aspectele legate de protecția vieții private, stabilitatea financiară și rolul sectorului privat în cadrul unui ecosistem al monedei euro digitale. De asemenea, BCE a organizat, împreună cu Parlamentul European, seminare de natură tehnică la nivel de experți și a participat la evenimente organizate de către deputați ai Parlamentului European pentru a discuta despre moneda euro digitală.

Sondajul Eurobarometru din iarna 2022-2023, efectuat în lunile ianuarie și februarie 2023, a indicat faptul că 79% dintre respondenții din zona euro susțin moneda euro. Deși aceste rezultate sunt încurajatoare, același sondaj a arătat și că o proporție relativ mai mică, de 44%, înclină să aibă încredere în BCE. Este esențial ca BCE să consolideze încrederea populației, atât pentru ancorarea anticipațiilor privind inflația, cât și pentru protejarea BCE de presiuni politice care i-ar putea submina independența. Prin urmare, BCE își va continua eforturile de consolidare a încrederii publicului, implicându-se în dialoguri constructive cu Parlamentul European și cu cetățenii din zona euro pentru a le explica deciziile sale și a le asculta preocupările.

10.2 Relațiile internaționale

G20

Evoluțiile economice globale pe parcursul președinției indoneziene a G20 din anul 2022 au fost dominate de impactul economic și umanitar sever al războiului declanșat de Rusia în Ucraina, care a exacerbat fragilitățile globale și a încetinit redresarea mondială care se prefigura. Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20 au fost nevoiți să reacționeze la efectele directe și indirecte ale războiului, cum ar fi deficitele de alimente și de produse energetice, creșterea inflației la nivel global și problemele tot mai mari legate de datorii, în special în țările vulnerabile. În plus, provocările structurale pe termen lung, precum atenuarea schimbărilor climatice, îmbunătățirea pregătirii în caz de pandemie și evitarea protecționismului și a fragmentării globale, au rămas prioritare pe ordinea de zi.

BCE a continuat, de asemenea, să sprijine inițiativele G20 în domeniul consolidării stabilității financiare și rezilienței. Printre acestea s-au numărat reducerea vulnerabilităților structurale generate de intermedierea financiară nebancară și realizarea de progrese în implementarea unui cadru de reglementare la nivel internațional și jurisdicțional, pentru a limita riscurile asociate ecosistemelor de criptoactive. BCE a sprijinit G20 și în elaborarea unui cadru care să asigure tranziții climatice echitabile și la costuri accesibile și să accelereze fluxul de investiții sustenabile. Referitor la țările vulnerabile, BCE a continuat să ofere sprijin pentru implementarea predictibilă, oportună și coordonată a unui Cadru comun privind tratamentul datoriilor, precum și a unor măsuri de sporire a gradului de transparență a datoriilor.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

FMI a jucat un rol important în sprijinirea Ucrainei și a altor țări membre afectate de repercusiunile directe și indirecte ale războiului declanșat de Rusia în Ucraina, cum ar fi criza energetică și cea alimentară. A implementat o serie de măsuri, printre care un nou instrument de finanțare de urgență denumit „Food Shock Window” și un nou Program de monitorizare cu implicarea Consiliului Director, de care au beneficiat Ucraina și alte câteva țări. A fost creat un Cont administrat pentru a permite țărilor donatoare să-și canalizeze în condiții de siguranță sprijinul financiar – împrumuturi sau granturi – către Ucraina, utilizând infrastructura de plăți a FMI. Totodată, FMI a colaborat îndeaproape cu autoritățile ucrainene pentru a oferi suport tehnic în ceea ce privește măsurile de politică economică ale Ucrainei.

În ceea ce privește setul de instrumente de creditare al FMI, noul Fond de reziliență și sustenabilitate (Resilience and Sustainability Trust – RST) – propus pentru prima dată ulterior alocării generale a DST din 2021 – a fost aprobat și a devenit operațional înainte de reuniunile anuale ale FMI din 2022. Fondul de reziliență și sustenabilitate va contribui la amplificarea efectelor pozitive ale alocării generale a DST din 2021, prin facilitarea canalizării voluntare a DST de la membrii cu poziții externe solide către țările cu venituri mici și țările vulnerabile cu venituri medii. Finanțarea prin intermediul Fondului de reziliență și sustenabilitate poate fi utilizată pentru a face față provocărilor structurale pe termen mai lung, cum ar fi schimbările climatice și pregătirea în caz de pandemie, contribuind astfel la o posibilă stabilitate a balanței de plăți. În ceea ce privește contribuțiile din partea SEBC, în mod similar altor alternative de canalizare prin intermediul fondului „Poverty Reduction and Growth Trust”, este esențial să se mențină calitatea de active de rezervă a creanțelor asupra Fondului de reziliență și sustenabilitate. Printre alte aspecte legate de DST, în mai 2022 FMI a încheiat revizuirea periodică realizată la fiecare cinci ani a metodei de evaluare a drepturilor speciale de tragere (DST), potrivit căreia euro a rămas a doua monedă ca dimensiune a ponderii utilizate în calculul DST, după dolarul SUA.

Pe fondul vulnerabilităților sporite legate de nivelul datoriilor ca urmare a pandemiei, care au fost suplimentar amplificate de războiul declanșat de Rusia în Ucraina, FMI și-a continuat agenda de lucru privind îndatorarea și a finalizat, în primăvara anului 2022, Revizuirea politicilor Fondului cu privire la arieratele suverane și problemele de perimetru conexe. Această revizuire a reanalizat condițiile în care Fondul poate acorda împrumuturi unui stat membru cu arierate suverane, ținând cont de evoluția situației creditorilor, inclusiv de apariția unor creditori și instrumente noi, oficiale, bilaterale și instituționale. Acest fapt include o rafinare a creanțelor care fac obiectul unei politici de non-toleranță a arieratelor, reprezentând cel mai înalt nivel de protecție a FMI privind creanțele instituțiilor financiare internaționale și ale creditorilor oficiali bilaterali. Activitatea referitoare la transparența datoriilor în cadrul Abordării multidimensionale comune a FMI și a Băncii Mondiale privind vulnerabilitățile legate de datorii (Multipronged Approach to Address Debt Vulnerabilities) a continuat. De asemenea, în martie 2022, FMI a finalizat Revizuirea punctului de vedere instituțional privind liberalizarea și gestionarea fluxurilor de capital. Aceasta face parte din activitățile sale de supraveghere, care sunt tot mai importante, având în vedere încetinirea ritmului de creștere, înăsprirea condițiilor financiare și impactul crizelor energetice și alimentare.

11 Promovarea bunei guvernanțe, a sustenabilității sociale și ecologice

În anul 2022, BCE a monitorizat îndeaproape evoluțiile în domeniul raportării de informații privind durabilitatea la nivel european și internațional pentru a îmbunătăți în permanență transparența activităților sale în domeniile care implică factorii de mediu, sociali și de guvernanță. Pe parcursul anului au fost desfășurate activități importante în aceste domenii, printre care se numără realizarea mai multor obiective intermediare stabilite pentru agenda BCE privind schimbările climatice, lansarea unor campanii de sensibilizare și facilitarea accesului la consiliere în materie de etică și bună conduită ca răspuns la relevanța din ce în ce mai mare a aspectelor de etică și conformitate, extinderea modalităților BCE de comunicare cu publicul și adaptarea politicilor și practicilor de resurse umane la noile moduri de lucru apărute după pandemie.

11.1 Răspunsul BCE referitor la sustenabilitate și la efectele și riscurile aferente

BCE a început să raporteze într-o manieră mai holistică informațiile referitoare la factorii de mediu, sociali și de guvernanță (ESG) pentru prima dată în 2021, pe baza unui exercițiu de evaluare a pragului de semnificație, în cadrul căruia au fost identificate principalele subiecte legate de sustenabilitate care prezentau interes pentru organizație. Totodată, acest exercițiu a stat la baza raportărilor BCE pentru anul 2022, care au fost îmbunătățite suplimentar printr-o analiză inițială a subiectelor de sustenabilitate identificate în 2022 în standardele europene de raportare privind durabilitatea^[70].

Fiind o instituție publică, BCE depune eforturi pentru atingerea celui mai înalt nivel de integritate și bună conduită, prin monitorizarea și adaptarea în permanență a cadrelor de referință, pentru a asigura fiabilitatea acestora într-o lume aflată în continuă schimbare (a se vedea Secțiunea 11.2). În ceea ce privește impactul său social, BCE a depus eforturi suplimentare pentru a explica publicului politicile sale, adresându-se unor segmente de audiență diferite și răspunzând preocupărilor cetățenilor, dar și creând un spațiu pentru discuții periodice cu publicul. Secțiunea 11.3 prezintă principalele activități desfășurate în acest domeniu în 2022. Totodată, BCE și-a actualizat politicile și practicile în materie de resurse umane în concordanță cu noile moduri de lucru apărute ca răspuns la pandemia de COVID-19. Demersul a inclus elaborarea unei noi politici flexibile privind munca la distanță, introducerea de noi programe de învățare și promovarea inițiativelor sale privind diversitatea și incluziunea, astfel cum se arată în Secțiunea 11.4. În 2022, BCE și-a definit în continuare abordarea strategică privind schimbările climatice prin elaborarea unei agende climatice proprii (a se vedea Secțiunea 11.5).

Pe lângă evaluarea aspectelor legate de factorii de mediu, sociali și de guvernanță din perspectiva impactului acestora, BCE ia în considerare riscurile în materie de durabilitate conform cadrului actual de guvernanță, astfel cum se evidențiază în capitolul privind gestionarea riscurilor din Conturile anuale.

11.2 Consolidarea eticii și a integrității

BCE promovează activ o cultură organizațională a eticii și a conformității, asigurându-se că înalții funcționari, pozițiile superioare și membrii personalului său își îndeplinesc atribuțiile în conformitate cu cele mai înalte standarde de conduită. Biroul de conformitate și guvernanță (BCG) este responsabil de stabilirea normelor de etică și guvernanță pentru personalul BCE și de monitorizarea respectării acestora. BCG organizează campanii de conștientizare, cursuri de formare și programe de învățare online și oferă consiliere și îndrumări individuale cu privire la chestiunile de etică. În 2022 au fost depuse eforturi pentru a spori gradul de conștientizare în privința acestor norme și pentru a facilita accesul la consiliere în materie de etică. Dată fiind importanța acordării prompte a unor îndrumări de calitate, BCG a dezvoltat un robot de chat pe aspecte legate de etică, care este capabil să ofere în timp real informații cu caracter general și răspunsuri la întrebări simple în mai multe domenii de etică. Prin urmare, numărul de întrebări transmise către BCG s-a redus cu aproape 20%, de la circa 2 050 în 2021 la 1 690 în 2022, ceea ce a permis experților în materie de etică și conformitate să se concentreze asupra unor aspecte mai complexe (Graficul 11.1).

Graficul 11.1

Prezentare generală a cererilor primite din partea personalului BCE în 2022

Pe lângă activitățile sale periodice de informare și consiliere, BCE a investit în consolidarea în continuare a cadrelor sale de integritate și bună conduită. În anul 2022, BCE a adoptat o abordare structurată cu privire la gestionarea riscului la care se expune atunci când contractanții care își desfășoară activitatea în domenii sensibile nu au o conduită conformă cu standardele de etică ale BCE. Noua abordare vine în completarea cadrului BCE de gestionare a riscurilor asociate furnizorilor și oferă îndrumări referitoare la monitorizarea și gestionarea riscului de conduită pe durata executării contractului.

Un Comitet de etică independent oferă consiliere înalților funcționari ai BCE cu privire la chestiuni de etică, vizând îndeosebi activitățile private și activitatea profesională remunerată desfășurată ulterior încheierii mandatului, și evaluează declarațiile de interese ale acestora. În conformitate cu angajamentul BCE privind transparența și creșterea încrederii publicului, avizele Comitetului de etică privind conflictele de interese, activitatea profesională remunerată desfășurată ulterior încheierii mandatului și activitățile private, precum și declarațiile de interese ale înalților funcționari sunt publicate pe website-ul BCE.

În plus, Comitetul de etică monitorizează evoluțiile internaționale în domeniul eticii și bunei conduite și oferă consiliere înalților funcționari ai BCE cu privire la actualizările dezirabile ale cadrului etic al BCE. La sfârșitul anului 2021, Comitetul de etică a propus o revizuire a normelor care reglementează tranzacțiile financiare private pentru a diminua și mai mult riscurile de utilizare necorespunzătoare a informațiilor confidențiale și de posibile conflicte de interese. Prin urmare, în noiembrie 2022, Consiliul guvernatorilor a adoptat o versiune optimizată a Codului unic de conduită, care introduce restricții suplimentare privind sfera investițiilor și orizontul tranzacțiilor financiare private, precum și noi obligații în materie de transparență^[71].

La nivelul Eurosistemului, Conferința de etică și conformitate, la care participă responsabili de nivel superior în materie de etică din cadrul BCE, al băncilor centrale naționale (BCN) și al autorităților naționale competente (ANC), a contribuit la implementarea continuă a Orientărilor în domeniul eticii adoptate în 2021, care promovează interpretarea consecventă a dispozițiilor la nivelul instituțiilor naționale^[72]. Pentru a reflecta importanța sporită a eticii și a conformității, Consiliul guvernatorilor a decis să transforme conferința într-un Comitet de etică și conformitate.

BCE participă la activități comune și la schimburi de informații și experiență în materie de funcții de etică cu specialiști ai instituțiilor europene și organizațiilor internaționale. Pentru a încuraja discuțiile privind etica și integritatea, Comitetul de etică și conformitate a organizat sesiuni tematice cu conferențiari invitați din cadrul unor organizații europene și internaționale. În 2022, BCE a participat la discuții interinstituționale privind înființarea unui organism de etică independent, comun tuturor instituțiilor UE, a contribuit la Mecanismul de revizuire a aplicării Convenției Organizației Națiunilor Unite împotriva corupției și și-a asumat rolul de vicepreședinte al Rețelei de etică a organizațiilor multilaterale.

11.3 Creșterea transparenței și promovarea înțelegerii politicii BCE

În 2022, creșterea accentuată a inflației, invadarea Ucrainei de către Rusia și criza energetică ulterioară au generat un context dificil, inclusiv pentru comunicarea BCE. În perioade marcate de incertitudini deosebit de ridicate, comunicarea clară, credibilă și consecventă este deosebit de importantă pentru ancorarea anticipațiilor și consolidarea încrederii publicului în angajamentul și capacitatea BCE de a asigura stabilitatea prețurilor. În acest scop, BCE a continuat să depună eforturi semnificative pentru a promova o mai bună înțelegere a deciziilor sale atât în rândul experților, cât și al publicului larg, utilizând formate inovatoare și adoptând o abordare multilingvă.

Politica BCE explicată în perioade marcate de incertitudini și ulterior

În condițiile în care inflația a urcat la niveluri fără precedent în istoria euro, iar BCE a adoptat măsuri decisive de politică monetară, era esențial să se intensifice activitățile de comunicare și să se furnizeze explicații accesibile. În primul rând, acest demers presupunea ca cetățenilor europeni să li se ofere asigurări în privința angajamentului fundamental al BCE de a readuce inflația la ținta de 2% pe termen mediu și al capacității acesteia de a asigura stabilitatea prețurilor cu instrumentele de care dispune. Totodată, era important să se admită faptul că o inflație ridicată pune presiune asupra tuturor actorilor din economie și că înăsprirea necesară a politicii monetare va cauza, de asemenea, disconfort.

BCE a depus eforturi majore pentru a explica modul în care deciziile sale de politică monetară vor afecta inflația. Majorarea ratei dobânzii în iulie 2022 a fost prima măsură de acest fel din ultimii 11 ani. BCE a derulat o amplă campanie de comunicare pentru a explica publicului larg care este scopul majorării ratelor dobânzilor și ce înseamnă concret această măsură pentru cetățeni și pentru opțiunile lor economice. Campania a constat în publicarea unui nou material explicativ (disponibil în toate limbile UE) și în organizarea unei serii de apariții la televiziune și la radio ale membrilor Comitetului executiv și ale personalului BCE pentru a explica diversele decizii și motivele aflate la baza acestora, precum și pentru a răspunde preocupărilor publicului.

În plus, în cadrul unui episod special al Podcastului BCE, au fost explicate mecanismele de bază ale modului în care majorarea ratelor dobânzilor poate ține sub control inflația, iar în al doilea episod s-a arătat de ce este necesară continuarea procesului de înăsprire a politicii monetare, în pofida deteriorării economiei.

Partajarea mai multor informații și analize care stau la baza deciziilor BCE poate contribui, de asemenea, la promovarea înțelegerii politicii BCE în rândul publicului interesat. În acest scop, a fost lansată în 2022 o nouă versiune îmbunătățită a Blogului BCE, care cuprinde în prezent contribuții atât din partea membrilor Comitetului executiv, cât și a personalului BCE.

Având un aspect nou și un flux constant de postări interesante și atractive din punct de vedere vizual, Blogul BCE a devenit un canal popular care oferă informații despre o varietate de subiecte legate de activitatea băncilor centrale, de la diferențele dintre femei și bărbați cu privire la modul în care „resimt” inflația până la finanțarea inovației ecologice și la ascensiunea și prăbușirea criptoactivelor. Întrucât postările de pe blog sunt, de regulă, concise și redactate într-un limbaj accesibil, acestea tind să atragă și alți cititori decât experții și reprezentanții mediului academic.

Noi modalități de informare a publicului larg

În 2022, BCE și-a respectat, de asemenea, angajamentul asumat în urma evaluării strategiei de politică monetară a instituției de a extinde sfera comunicării și implicării sale dincolo de piețele financiare și de experți, pentru a se concentra mai mult asupra publicului larg. Pe baza concluziilor unor cercetări interne care arată că majoritatea europenilor (79%) află informații despre BCE prin intermediul televiziunii, un rol foarte important fiind deținut totodată de radio și alte mijloace de comunicare de interes general, în 2022 BCE și-a concentrat eforturile asupra acestor mijloace de comunicare în masă, aspect relevat de creșterea semnificativă a aparițiilor membrilor Comitetului executiv al BCE la radio și televiziune (Graficul 11.2).

Graficul 11.2

Creșterea numărului de apariții la televiziune și la radio ale membrilor Comitetului executiv al BCE

(procente din totalul angajamentelor mediatice)

În contextul în care tinerii, în mod special, accesează tot mai mult știrile prin intermediul canalelor digitale, BCE și-a consolidat și prezența în mediul online. Acest demers a fost realizat prin optimizarea website-urilor și extinderea activității sale, precum și prin utilizarea de noi formate pe diferite platforme de comunicare socială, ceea ce a condus la o creștere continuă a numărului de followeri.

Având în vedere rezultatul evaluării strategiei, BCE s-a angajat, totodată, să transforme relaționarea și interacțiunea directă cu publicul larg într-o componentă structurală a activității sale de comunicare, cu alte cuvinte, să dezvolte partea de comunicare unidirecțională pentru a include conversații bidirecționale. În acest scop, conceptul „BCE ascultă” a evoluat într-un nou format, denumit „Tu și BCE”. „Tu și BCE” urmărește să faciliteze dialogul direct între reprezentanții de nivel înalt ai BCE și public. Obiectivul său este acela de a crește cât mai mult posibil gradul de informare a publicului, de exemplu prin difuzarea unor programe TV specializate în țările din zona euro. Primul eveniment de acest tip, desfășurat în cadrul unui program de televiziune olandez intitulat „College Tour”, a oferit studenților locali ocazia de a interacționa în direct cu președinta Lagarde pe diverse teme, cum ar fi inflația, moneda euro digitală, criptoactivele și sfaturi de orientare în carieră.

Pentru asigurarea unei informări eficace a publicului larg, BCE trebuie să se adreseze cetățenilor în limba lor maternă. Singurul mod în care poate face acest lucru este printr-o abordare multilingvă a comunicării. Astfel, un număr mare de secțiuni ale website-urilor BCE sunt disponibile din 2022 în toate cele 24 de limbi oficiale ale UE, inclusiv în irlandeză.

Asigurarea accesului la documente reprezintă o componentă esențială a politicii de transparență a BCE. În 2022, BCE a întreprins mai multe inițiative pentru a facilita transmiterea și gestionarea solicitărilor de acces public la documentele instituției. Nu în ultimul rând, ca urmare a politicilor și practicilor propuse de Ombudsmanul European pentru punerea în aplicare a dreptului de acces public la documente, BCE a optimizat informațiile disponibile în Secțiunea Acces la documente a website-ului său, prin publicarea planului său de arhivare și păstrare a documentelor, precum și a unor informații succinte privind solicitările de acces public primite în anul anterior. În ceea ce privește recomandările privind înregistrarea mesajelor text și a mesajelor instantanee trimise/primite de membrii personalului în calitate profesională, BCE a elaborat orientări destinate personalului cu privire la utilizarea strict limitată și la înregistrarea obligatorie a mesajelor text și a mesajelor instantanee schimbate în scopuri profesionale.

Ombudsmanul European nu a formulat constatări privind administrarea defectuoasă în legătură cu modul în care BCE gestionează solicitările de acces public.

Pentru a facilita gestionarea solicitărilor de acces public la documentele BCE în cadrul BCE, al Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere, BCG a creat un portal privind transparența și accesul la documente, accesibil personalului BCE, BCN și ANC. Acesta asigură accesul facil la cadrul juridic și la procedurile de urmat, precum și la informații referitoare la cazuri anterioare. Totodată, portalul crește gradul de conștientizare cu privire la evoluțiile în materie de transparență la nivel comunitar și internațional.

În 2022, BCE a răspuns la aproximativ 10 400 de solicitări de informații din partea cetățenilor europeni, ceea ce reprezintă o creștere cu 7% față de 2021. Cetățenii au solicitat informații sau au comentat cu privire la o gamă largă de subiecte, printre care inflația, ratele dobânzilor, războiul declanșat de Rusia în Ucraina, schimbările climatice, moneda euro și cursurile de schimb.

11.4 Încurajarea angajaților noștri să exceleze pentru Europa

După o perioadă de peste doi ani în care au lucrat în cea mai mare parte de la distanță, membrii personalului BCE au revenit treptat la birou în 2022 și au început să se pregătească pentru un nou mod de lucru. Pentru a le oferi sprijin în această perioadă, am îmbunătățit și am adaptat inițiativele și politicile de personal. Am continuat să efectuăm sondaje de opinie scurte în rândul angajaților (pulse checks) pentru a afla cum își percep aceștia nivelul de bunăstare, gradul de interconectare și experiențele inițiale în raport cu regimul de muncă hibrid. Pe măsură ce am trecut la un model de lucru hibrid, ne-am consolidat, totodată, eforturile în materie de diversitate și incluziune pentru a crea un loc de muncă în care fiecare să se simtă în siguranță, apreciat și respectat pentru ceea ce este.

Revenirea treptată la birou

În mai 2022, membrii personalului BCE au intrat într-o etapă de tranziție, în cursul căreia au revenit treptat la birou, cu o prezență fizică minimă de opt zile pe lună. În paralel, am lansat un proiect-pilot privind modelul de muncă hibridă, cu scopul de a aduna experiențele inițiale în raport cu acest regim de lucru. La acest proiect au participat aproximativ 1 400 de angajați din șase compartimente. Constatările proiectului-pilot, alături de feedbackul primit din partea experților BCE prin diferite canale, de analizele comparative ample și de numeroasele runde de consultări cu reprezentanții angajaților BCE, sunt incluse în noua politică a instituției privind munca la distanță. Noua politică, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2023, se remarcă prin flexibilitate generală comparativ cu alte organizații, permițând angajaților BCE să lucreze la distanță până la 110 zile pe an (aproximativ 50% din timpul lor de lucru).

Pentru a obține informații cu privire la bunăstarea, productivitatea, interconectarea și primele experiențe ale angajaților noștri cu regimul de muncă hibridă, am continuat să efectuăm sondaje de opinie scurte în rândul angajaților, cu rate de participare de aproximativ 60%. Deși nivelul de bunăstare a angajaților noștri a continuat să crească în prima parte a anului, acesta s-a redus spre sfârșitul anului, în pofida unui sentiment mai puternic de interconectare după revenirea la birou. Cel mai recent sondaj de opinie scurt în rândul angajaților a relevat faptul că aceștia consideră că dispun de mijloacele adecvate pentru a-și desfășura activitatea în regim hibrid și că 83% dintre ei se simt mândri să lucreze pentru BCE, iar 72% ar recomanda BCE ca fiind un loc de muncă excelent.

Învățare și dezvoltare

În 2022, am oferit inițiative de învățare pentru a accelera transformarea digitală a activității, a le asigura membrilor personalului echipamentele necesare pentru desfășurarea activității în regim hibrid și a sprijini dezvoltarea profesională a acestora. De exemplu, am lansat un portofoliu de învățare pentru deprinderea dexterității digitale care a cuprins seminare de tip masterclass și cursuri de învățare online pentru cadrele de conducere și toți membrii personalului și am reintrodus un program de dezvoltare a calităților de lider (Leadership Growth Programme) pentru personalul de conducere din cadrul BCE. Totodată, pentru a le permite angajaților noștri să acceseze materiale de învățare elaborate de Comisia Europeană și de alte instituții ale UE, precum și LinkedIn Learning prin intermediul portalului de învățare „EU Learn” al Comisiei, am lansat EUREKA (European Expertise & Knowledge Academy – Academia Europeană de Expertiză și Cunoaștere), noua noastră platformă educațională virtuală. EUREKA promovează schimbul de cunoștințe și colaborarea. De asemenea, aceasta centralizează oportunitățile de învățare și mobilitate din cadrul BCE. Din 2023, EUREKA va include și oportunitățile de învățare și mobilitate de la nivelul altor instituții din cadrul SEBC și al MUS.

Utilizăm mobilitatea pentru a stimula versatilitatea și a atrage persoane talentate care au perspective noi. Acest lucru s-a dovedit util în perioada pandemiei, când am redirecționat o parte din membrii personalului BCE aflați în mobilitate către fostele lor compartimente, ca răspuns la nevoile urgente ale activității. În anul 2022, mobilitatea personalului BCE la nivelul tuturor compartimentelor s-a redus ușor până la 4,3% (față de 4,5% în 2021). Totuși, mobilitatea în cadrul SEBC și al MUS a crescut datorită introducerii a două inițiative conexe: programul Schuman, care a fost relansat și un nou program-pilot, denumit „Echipe virtuale la nivelul sistemului” (System-wide Virtual Teams), care permite atât angajaților BCE, cât și personalului din alte instituții din cadrul SEBC și al MUS să lucreze de la distanță în cadrul unor proiecte interesante (Tabelul 11.1).

Tabelul 11.1

Proiecte de mobilitate

BCE a adoptat o serie de măsuri de sprijinire a resortisanților ucraineni după invadarea Ucrainei de către Rusia. Am lansat o serie de stagii de practică pentru absolvenții ucraineni și am oferit contracte pe termen scurt specialiștilor din această țară. În septembrie 2022, am primit în rândurile noastre 15 stagiari și doi angajați pe termen scurt din Ucraina. Totodată, ne-am asigurat că furnizorii noștri de servicii de îngrijire a copiilor și de facilități de cazare sunt disponibili pentru refugiații ucraineni. În plus, întreprindem demersuri pentru a oferi oportunități membrilor personalului Băncii Naționale a Ucrainei.

Diversitate și incluziune

Atragerea unor talente diverse este esențială pentru ca BCE să poată lua cele mai bune decizii posibile pentru cetățenii în slujba cărora se află. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, BCE a participat în 2022 la mai multe târguri de cariere, cum ar fi cel organizat de ADAN (Afro Deutsches Akademiker Netzwerk), cel mai mare târg de cariere din Europa dedicat persoanelor de culoare, și EUROUT, cea mai importantă conferință de afaceri din Europa pentru persoanele LGBTQ+. Totodată, am lansat cu succes un proiect-pilot de stagii de practică pentru candidații din spectrul autist.

Am continuat să monitorizăm progresele în direcția realizării obiectivelor de gen pentru perioada 2020-2026 prin optimizarea tablourilor de bord privind egalitatea de gen. În anul 2022, BCE și-a îndeplinit obiectivele de angajare și de promovare a femeilor în cel puțin 50% din cazuri în poziții superioare (toate cadrele de conducere și personalul de conducere de nivel superior). Totuși, obiectivele nu au fost atinse în cazul șefilor (de echipă), al experților și analiștilor, decalajul fiind cuprins între 10 și 6 puncte procentuale. În ceea ce privește ponderea totală a femeilor în cadrul benzilor salariale relevante, obiectivele pentru 2022 au fost atinse la nivel de poziții superioare (toate cadrele de conducere și personalul de conducere de nivel superior) și de analiști. Obiectivele nu au fost însă atinse în cazul șefilor (de echipă) și al experților, decalajul fiind de 2 puncte procentuale și, respectiv, 1 punct procentual (Tabelul 11.2). Vom continua să ne consolidăm eforturile de realizare a obiectivului de asigurare a echilibrului de gen.

Tabelul 11.2

Obiective privind recrutarea și ponderea personalului de gen feminin în 2022

De asemenea, am pus în aplicare măsuri suplimentare axate pe intersecția genului cu alte aspecte ale diversității, cum ar fi vârsta, etnia și handicapul. Una dintre aceste măsuri a fost lansarea Burselor BCE destinate femeilor într-o nouă formă.

La BCE, ne străduim să creăm o cultură a muncii în care toți angajații să se simtă incluși și respectați și în care pregătirea, experiențele și abilitățile individuale să fie prețuite și apreciate. Pentru a avea o astfel de cultură și a dialoga cu angajații noștri pe această temă, în 2022 am continuat să derulăm programul nostru de incluziune (Inclusion Programme). Pe lângă furnizarea de cursuri de formare și de programe de învățare online, am lansat mai multe ateliere care urmăresc comportamentele favorabile incluziunii în cadrul echipelor. De asemenea, președinta Christine Lagarde și guvernatorii a 28 de BCN și ANC au semnat o cartă privind egalitatea, diversitatea și incluziunea pentru a promova o cultură bazată pe respect, demnitate și incluziune la nivelul SEBC și al MUS.

Forța de muncă a BCE în cifre

11.5 Abordarea provocărilor legate de mediu și climă

BCE se angajează să își îndeplinească rolul în lupta împotriva schimbărilor climatice și în abordarea riscurilor legate de climă, în limitele mandatului său. În 2021, BCE a consolidat guvernanța activităților sale legate de schimbările climatice prin înființarea Centrului privind schimbările climatice (CSC), care îi este subordonat direct președintei BCE și informează periodic Comitetul executiv cu privire la progresele înregistrate și la priorități.

CSC elaborează și orientează strategia BCE privind modificările climatice, și promovează activitățile legate de schimbările climatice, în colaborare cu părțile interesate interne și externe relevante. Reuniunile periodice cu cadrele de conducere de nivel superior din BCE servesc drept forum pentru coordonare și schimb de informații.

Considerentele legate de schimbările climatice sunt deja integrate în structurile de guvernanță existente ale BCE, de exemplu în procesul de evaluare a riscurilor climatice, precum și în operațiunile de politică monetară, în portofoliile rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară, în stabilitatea financiară și în gestionarea riscurilor operaționale, ori de câte ori acest lucru este relevant. În plus, în 2022, BCE a decis să adopte un cadru intern care să sprijine integrarea obiectivelor Legii europene a climei în politicile, proiectele și activitățile BCE, și să raporteze cu privire la aceste măsuri în Raportul anual. În cadrul Eurosistemului a fost înființat un nou forum privind modificările climatice, pentru a aprofunda colaborarea privind schimbul de informații și consolidarea capacităților, precum și pentru a stimula inovația în activitățile legate de schimbările climatice. Aspecte ale politicilor referitoare la modificările climatice continuă să fie abordate în comitetele relevante din cadrul Eurosistemului și al SEBC.

Agenda BCE privind schimbările climatice a fost lansată în anul 2022 și stabilește obiectivele strategice, prioritățile și o foaie de parcurs pentru activitatea BCE în acest domeniu. Agenda se axează pe trei obiective strategice. În primul rând, BCE gestionează și atenuează riscurile financiare asociate schimbărilor climatice și evaluează impactul economic al acestora din urmă. În al doilea rând, sprijină o tranziție ordonată către o economie neutră din punct de vedere climatic, prin măsuri care se încadrează în limitele mandatului său. În al treilea rând, BCE își utilizează expertiza în comunicarea externă cu scopul de a încuraja acțiuni în afara cadrului BCE. Agenda BCE privind schimbările climatice va fi actualizată periodic, cu detalii despre activitățile care susțin realizarea obiectivelor strategice grupate în jurul a șase domenii prioritare, după cum se prezintă în Figura 11.1.

Figura 11.1

Obiectivele strategice din agenda BCE privind schimbările climatice

Domenii prioritare pentru activitățile legate de schimbările climatice

În anul 2022, BCE a luat măsuri suplimentare pentru a încorpora considerentele legate de schimbările climatice în activitățile sale, în limitele mandatului său și având în vedere sarcinile care îi revin.

Prin activitatea sa analitică, BCE a continuat să evalueze impactul macroeconomic avut de schimbările climatice și de politicile de atenuare a acestora asupra inflației și economiei reale. Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2022 au inclus o evaluare a impactului macroeconomic al măsurilor fiscale legate de schimbările climatice, cum ar fi taxele pe produse energetice, asupra creșterii economice și inflației. Principalele rezultate au fost publicate în Buletinul economic. Activitatea analitică s-a axat, printre altele, pe evaluarea impactului fenomenelor meteorologice extreme asupra inflației. În plus, BCE a înregistrat progrese în ceea ce privește integrarea considerentelor legate de schimbările climatice în setul său de instrumente de modelare macroeconomică.

Eurosistemul a elaborat indicatori statistici asociați schimbărilor climatice, care includ indicatori experimentali pentru instrumentele de finanțare durabilă și indicatori analitici privind expunerile instituțiilor financiare la riscul fizic și amprenta de carbon a portofoliilor acestora. Acești indicatori vor fi în continuare dezvoltați. În acest context, Eurosistemul urmărește, de asemenea, să optimizeze disponibilitatea și calitatea datelor privind modificările climatice, de exemplu prin evaluarea și încorporarea surselor de date publice pentru a analiza riscul de tranziție și riscul fizic, și prin achiziționarea de date comerciale pentru acoperirea lacunelor existente în materie de date.

Pentru a consolida evaluarea riscurilor financiare legate de schimbările climatice, în anul 2022 Eurosistemul a efectuat o primă testare la stres din perspectiva schimbărilor climatice pentru mai multe expuneri financiare din bilanțul său. Principalele rezultate referitoare la portofoliul de obligațiuni corporative au fost publicate în cadrul informațiilor financiare privind schimbările climatice furnizate de Eurosistem în luna martie 2023. Eurosistemul a dezvoltat, de asemenea, standarde minime comune pentru integrarea riscurilor legate de schimbările climatice în sistemele interne ale BCN de evaluare a creditelor pentru garanțiile Eurosistemului, care vor intra în vigoare înainte de sfârșitul anului 2024. Analiza BCE a furnizat și dovezi suplimentare cu privire la natura sistemică a riscurilor climatice și a pledat pentru adaptarea instrumentelor existente de politică macroprudențială astfel încât aceste riscuri la adresa sistemului financiar să se atenueze^[73].

Riscurile climatice și de mediu sunt în continuare integrate în supravegherea bancară a BCE și sunt identificate ca fiind o prioritate în materie de supraveghere pentru perioada 2023-2025. Informații privind principalele măsuri adoptate în 2022 sunt furnizate în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere.

Eurosistemul a întreprins măsuri suplimentare pentru a integra aspecte referitoare la schimbările climatice în operațiunile sale de politică monetară. Din octombrie 2022, Eurosistemul a început să decarbonizeze deținerile de obligațiuni corporative din portofoliile sale de politică monetară, orientându-se către emitenții de obligațiuni cu o performanță mai bună din punctul de vedere al modificărilor climatice, măsurată prin emisiile din trecut, prin obiective mai ambițioase de reducere a emisiilor de carbon și prin calitatea raportării.

Totodată, în cadrul său de garantare, Eurosistemul a decis să limiteze proporția de active emise de societățile nefinanciare cu o amprentă de carbon ridicată, care pot fi utilizate ca garanție de contrapartide când acestea se împrumută de la Eurosistem. Această limitare va începe să fie aplicată înainte de finalul anului 2024, cu condiția să fie îndeplinite precondițiile tehnice necesare. În plus, în luna decembrie 2022, BCE a luat în considerare riscurile asociate schimbărilor climatice în cadrul revizuirilor sale periodice ale marjelor de ajustare a valorii aplicate obligațiunilor corporative utilizate drept garanții pentru prima dată. Revizuirea din 2022 a măsurilor de control al riscurilor nu a identificat dovezi care să indice necesitatea unor modificări ale programului de aplicare a marjelor de ajustare a valorii pe baza considerentelor climatice, întrucât programul actualizat asigură deja o protecție suficientă împotriva riscurilor financiare asociate schimbărilor climatice. Alte măsuri din cadrul de garantare includ introducerea cerințelor de eligibilitate legate de publicarea informațiilor, a căror aplicare este preconizată începând cu 2026, pentru entitățile care fac obiectul Directivei în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea, precum și optimizarea evaluării riscurilor menționată mai sus.

În domeniile politicilor și reglementării financiare în UE și la nivel internațional, BCE a participat activ la discuțiile privind finanțarea durabilă în cadrul forurilor relevante, inclusiv G7, G20, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară, Rețeaua băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (NGFS), Autoritatea bancară europeană și Grupul consultativ european pentru raportare financiară (European Financial Reporting Advisory Group – EFRAG). Prin aceasta, BCE își propune să dezvolte în continuare cadrul de reglementare astfel încât să contribuie la combaterea schimbărilor climatice, să optimizeze analiza riscurilor climatice și a scenariilor climatice, să acționeze ca un catalizator pentru îmbunătățirea raportării din perspectiva schimbărilor climatice, să elimine lacunele în materie de date și, în cele din urmă, să contribuie la extinderea finanțării durabile private și publice. Exemple de activități desfășurate de BCE în domeniul legislației UE referitoare la finanțarea durabilă și schimbările climatice includ avizul cu privire la o propunere de directivă privind performanța energetică a clădirilor (reformare) și contribuția instituției la elaborarea Standardelor europene de raportare privind durabilitatea în calitate de observator în cadrul Comitetului de raportare privind durabilitatea al EFRAG. La nivel internațional, BCE prezidează, în prezent, și fluxul de lucru privind elaborarea și analiza scenariilor (Scenario Design and Analysis) și Rețeaua de experți în probleme juridice (Experts’ Network on Legal Issues) din cadrul NGFS.

În Declarația de mediu din 2022 BCE a prezentat modul în care intenționează să își alinieze activitățile operaționale la obiectivele Acordului de la Paris. Planul se axează pe reducerea impactului asupra mediului aferent călătoriilor și conferințelor, dar și pe colaborarea cu furnizorii prin intermediul instrumentelor oferite de procesele de achiziții sustenabile pentru a gestiona consecințele asupra lanțului de valoare adăugată. S-au înregistrat progrese și în ceea ce privește evaluarea impactului potențial asupra mediului a celei de-a doua serii de bancnote euro pe parcursul ciclului său de viață. Pe baza informațiilor disponibile au fost lansate activități de cercetare și au fost implementate politici pentru a reduce la minimum impactul bancnotelor euro asupra mediului, cum ar fi utilizarea bumbacului sustenabil pentru realizarea bancnotelor euro din hârtie, prelungirea duratei de viață a bancnotelor aflate în circulație și utilizarea unor metode mai sustenabile de eliminare a bancnotelor uzate.

În ceea ce privește creșterea transparenței, în luna martie 2023, BCE și Eurosistemul au publicat primele raportări financiare legate de schimbările climatice referitoare la portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară ale BCE și ale BCN din Eurosistem, precum și la portofoliul de obligațiuni corporative al Eurosistemului în scopuri de politică monetară. Raportul BCE privind portofoliile rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară explică strategia de investiții a BCE și evidențiază progresele înregistrate de aceasta în decarbonizarea fondurilor proprii și a portofoliilor aferente fondului de pensii al personalului instituției.

12 Faceți cunoștință cu angajații noștri

Schimbarea locului de muncă în cadrul BCE sau activitatea temporară la o altă bancă centrală sau instituție parteneră a devenit parte integrantă din dezvoltarea profesională și personală a colegilor din cadrul Eurosistemului și al Sistemului European al Băncilor Centrale. Astfel de oportunități de mobilitate reprezintă o modalitate excelentă prin care personalul își poate perfecționa cunoștințele și competențele, permițându-le totodată să contribuie, prin specializările și experiența fiecăruia, la proiecte importante cu impact la nivel european.

Următoarele relatări oferă o perspectivă asupra gamei largi de responsabilități atribuite colegilor noștri prin intermediul diverselor forme de mobilitate.

Elena Bobeica, economist-șef de echipă, Direcția generală economie

După o detașare temporară la Direcția generală (DG) secretariat în cadrul programului de mobilitate internă al BCE, în 2022 am revenit la Direcția economie pentru a demara un proiect dificil. Mi s-a încredințat sarcina de a participa la conducerea unui grup de experți ai BCE și ai băncilor centrale naționale pentru a cerceta aspecte legate de prognozarea costurilor aferente locuințelor ocupate de proprietari.

Este interesant de observat că măsura actuală a inflației include doar parțial costurile serviciului locativ suportate de proprietarii de locuințe, asociate cu deținerea, întreținerea și traiul în propria locuință, chiar dacă acestea reprezintă elemente-cheie în cadrul cheltuielilor. Deși includerea viitoare a acestor costuri în indicele armonizat al prețurilor de consum reprezintă un proiect multianual, aflat în sfera de competență a Sistemului Statistic European, prognozarea inflației și a componentelor sale este una dintre principalele atribuții ale unei bănci centrale.

După ce anterior mă ocupasem de diferite aspecte ale prognozei inflației, am vrut să înțeleg provocările pe care le presupune prognozarea costurilor locuințelor ocupate de proprietari și să investighez modalitățile de abordare a acestora. Am apreciat drept deosebit de valoroasă interacțiunea cu colegii din cadrul băncilor centrale naționale. Am colaborat îndeaproape la acest proiect și am putut face schimb de diverse informații cu privire la particularitățile existente la nivel de țară. Acest aspect a fost extrem de util având în vedere eterogenitatea piețelor imobiliare din zona euro. Am considerat că am reușit să aprofundăm înțelegerea costurilor aferente locuințelor ocupate de proprietari și a impactului potențial al includerii acestora în IAPC din perspectiva activității de prognoză și monitorizare.

Daniel Gybas, economist superior, Secretariatul Rețelei băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (Secretariatul NGFS)

Deși combaterea modificărilor climatice reprezintă o provocare globală care necesită acțiuni la nivel mondial, băncile centrale operează în circumstanțe foarte diferite. După ce am fost implicat ca membru al echipei din Direcția operațiuni de piață în elaborarea conceptului inițial al BCE privind modul de integrare a schimbărilor climatice în cadrul său de politică monetară, am fost curios să înțeleg cum abordează această provocare alte bănci centrale care își desfășoară activitatea în medii diferite. Datorită unei inițiative speciale de mobilitate la nivelul băncilor centrale naționale din UE (Programul Schuman), am avut ocazia să devin parte din echipa Secretariatului NGFS (găzduit de Banque de France), în cadrul căruia susțin fluxul de lucru privind politica monetară. Domeniul meu de activitate este ecologizarea operațiunilor de politică monetară, ceea ce implică facilitarea schimburilor între băncile centrale care au mai multă experiență în acest sens, inclusiv BCE, și băncile centrale care explorează posibilitatea de a-și adapta cadrele operaționale ținând cont de schimbările climatice.

Prin intermediul acestei poziții, care oferă foarte multe satisfacții profesionale, am putut afla în mod direct despre acțiunile și inițiativele băncilor centrale și am putut facilita schimbul de cunoștințe și experiență între instituții. La nivel personal, deși mutarea familiei mele din Frankfurt pe Main în zona Parisului a fost o provocare, mi-a creat, de asemenea, oportunități de dezvoltare personală și amintiri pe viață.

Stefano Pagnano, expert superior în analiza de afaceri, Direcția generală sisteme informatice

Mi-am început cariera la BCE în domeniul serviciilor de guvernanță și transformare, unde am lucrat în guvernanță IT și transformare digitală. După câțiva ani, mi-am dat seama că aș fi interesat să cunosc BCE dintr-o perspectivă diferită și să-mi folosesc experiența într-un context nou. Datorită unei oportunități de mobilitate internă, în 2022 m-am alăturat Serviciului aplicații de analiză a datelor din cadrul Direcției generale sisteme informatice. Noul serviciu din care fac parte se ocupă de platforme de date și aplicații analitice de ultimă generație care ajută BCE să își îndeplinească obiectivul de a deveni o organizație care își fundamentează deciziile pe analiza datelor.

În prezent, lucrez la o platformă centralizată de colectare a datelor denumită CASPER, care automatizează transmiterea datelor către BCE de oriunde din lume, în regim self-service și într-un interval scurt de timp. Peste 3 000 de utilizatori și 175 de instituții diferite o utilizează în prezent pentru a-și îndeplini obligațiile de raportare.

Noua mea poziție presupune managementul de proiecte și analiza de afaceri. Împreună cu colegii din cadrul Direcției statistică, explorăm constant modalități de a ne îmbunătăți serviciile. De exemplu, serviciul în care activez acum a inițiat un program de gestionare comună a datelor. Acesta este un proiect complex, care își propune să construiască o platformă de ultimă generație pentru gestionarea și analiza datelor, pentru toți utilizatorii din cadrul SEBC și al MUS. În viitor se prefigurează multe provocări legate de schimbările în curs, dar spiritul nostru de echipă și abordarea constructivă reprezintă unul dintre punctele noastre forte!

Experiența mobilității m-a îmbogățit atât din punct de vedere profesional, cât și personal. Mi-a permis să îmi extind rețeaua de contacte profesionale și să particip la activități inovatoare, îndeplinindu-mi cele două roluri: să aduc o viziune diferită grație „perspectivei noului venit” și să-mi valorific solida mea experiență profesională.

Meri Sintonen, economist, Direcția generală politică monetară

În 2022 m-am alăturat Serviciului strategia de politică monetară a BCE, fiind detașată de la Suomen Pankki (Banca Finlandei) prin intermediul Programului Schuman – o inițiativă privind mobilitatea personalului din cadrul Eurosistemului. În calitate de economist cu experiență în domeniul plăților, particip, împreună cu colegi din diferite domenii de activitate ale BCE, la analizarea efectelor unei monede euro digitale asupra politicii monetare. Deși o monedă euro digitală ar putea oferi o gamă largă de beneficii, aceasta ar putea avea și implicații referitoare la politica monetară și stabilitatea financiară, în funcție de măsura în care ar deveni un substitut pentru depozitele bancare.

Sunt implicată într-un proiect care își propune să facă predicții privind cererea potențială pentru o monedă euro digitală, în funcție de caracteristicile conceptuale ale acesteia. Rezultatele acestei cercetări pot fi utilizate pentru a evalua impactul introducerii unei monede euro digitale asupra depozitelor bancare și deținerilor de numerar ale gospodăriilor populației. De asemenea, informațiile furnizate de această analiză clarifică felul în care diferitele opțiuni de proiectare afectează cererea privind moneda euro digitală și modul în care cererea variază în funcție de caracteristicile gospodăriilor și de la o țară la alta în cadrul zonei euro.

Această detașare mi-a oferit o ocazie unică de a-mi îmbunătăți competențele, de a-mi dezvolta rețeaua de contacte profesionale, de a cunoaște mai bine BCE și de a contribui la un proiect extrem de interesant. A fost o experiență remarcabilă să văd atât de multe persoane talentate lucrând împreună în vederea atingerii unor obiective comune.

Conturile anuale

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2022