Anul pe scurt

În anul 2020, economia zonei euro a fost afectată de șocul extraordinar și sever generat de pandemia de coronavirus (COVID-19). Activitatea economică a înregistrat o contracție pronunțată în primul semestru al anului ca urmare a măsurilor de izolare și a aversiunii sporite față de riscuri. Răspunsul ferm și coordonat din partea politicilor monetare și fiscale, precum și veștile pozitive privind vaccinurile au contribuit la stabilizarea activității economice în semestrul II. În ansamblu, PIB al zonei euro s-a contractat cu 6,6% în 2020. Inflația anuală totală s-a redus la 0,3%, față de 1,2% în 2019, în mare parte pe seama scăderii prețurilor produselor energetice, deși această evoluție a avut la bază și factori legați de pandemie. De exemplu, sectoarele afectate cel mai puternic de criză, precum sectorul transporturilor și cel hotelier, au contribuit la scăderea inflației în cursul semestrului II 2020.

BCE a relaxat substanțial orientarea politicii sale monetare pentru a contracara impactul negativ al pandemiei asupra economiei zonei euro, printr-un set cuprinzător de măsuri care au fost recalibrate pe parcursul anului. Printre aceste măsuri s-au numărat: introducerea unui nou program temporar de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie; relaxarea criteriilor de eligibilitate și a celor privind garanțiile; și oferirea unor noi operațiuni de refinanțare pe termen mai lung. Răspunsul din partea politicii monetare a reprezentat o forță stabilizatoare esențială pentru piețe și a contribuit la contracararea riscurilor grave generate de pandemie la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare, a perspectivelor economiei zonei euro și, în ultimă instanță, a obiectivului BCE privind stabilitatea prețurilor. În plus, politicile macroprudențiale s-au axat pe menținerea fluxului de creditare a economiei, în timp ce Supravegherea bancară a BCE a introdus măsuri microprudențiale în vederea moderării impactului crizei și a promovării rezilienței sectorului bancar european.

În luna ianuarie, Consiliul guvernatorilor a lansat o evaluare a strategiei de politică monetară a BCE, pentru a asigura că aceasta rămâne adecvată scopului urmărit. Evaluarea vizează analizarea cu rigurozitate a implicațiilor schimbărilor profunde care au avut loc de la evaluarea precedentă din 2003. Acestea includ scăderea persistentă a inflației și a ratelor dobânzilor de echilibru, precum și impactul globalizării, al digitalizării și al schimbărilor climatice. În cadrul procesului de evaluare, se va analiza dacă și în ce manieră ar trebui ca BCE, drept răspuns, să își ajusteze strategia de politică monetară, încheierea acestuia fiind prevăzută pentru semestrul II 2021.

BCE explorează toate modalitățile posibile, în limita mandatului său, prin care ar putea contribui la limitarea consecințelor economico-sociale posibil substanțiale ale schimbărilor climatice. Aceasta include o analiză atentă la nivelul politicilor din domeniile relevante, investirea portofoliului de fonduri proprii și a celui aferent fondului de pensii ale BCE într-o manieră sustenabilă și responsabilă și axarea pe amprenta de carbon a instituției. BCE a înființat recent un centru dedicat schimbărilor climatice pentru a-și defini și orienta agenda climatică.

Eurosistemul a elaborat o strategie cuprinzătoare pentru plățile de mică valoare în vederea valorificării potențialului inovator al digitalizării, axându-se pe facilitarea plăților instant, pe dezvoltarea unei soluții paneuropene de plată și pe investigarea posibilității introducerii unei monede euro digitale. O consultare publică privind euro digital a fost lansată în luna octombrie 2020, pentru a se asigura că orice formă nouă de bani și de plăți pe care o poate pune la dispoziție Eurosistemul s-ar bucura de încrederea publicului.

BCE și-a intensificat activitățile de comunicare și informare în anul 2020 pentru a face față dificultăților generate de pandemie și pentru a înțelege mai bine preocupările și imperativele de natură economică ale cetățenilor europeni. De asemenea, BCE a lansat blogul propriu (The ECB Blog). În 2020, au fost publicate 19 articole pe blog, multe dintre acestea concentrându-se asupra răspunsului BCE la criză. Primul eveniment din seria „BCE ascultă” a avut loc în luna octombrie 2020, aproape 4 000 de comentarii cu privire la strategia de politică monetară fiind transmise prin intermediul portalului „BCE ascultă”.

2020 a fost un an marcat de activități intense și urgente, care au fost desfășurate în strânsă cooperare cu instituțiile europene, dar și cu alte bănci centrale din lume, pentru a contracara șocul exogen imens cu care s-a confruntat economia mondială. BCE și-a îndeplinit rolul.

Frankfurt pe Main, aprilie 2021

Christine Lagarde

Președintă

Anul în cifre

1 Economia a fost afectată de șocul extraordinar și sever al pandemiei

În 2020, economia globală a suferit o recesiune profundă pe fondul unor provocări fără precedent. Cu toate acestea, șocul COVID-19 a fost de natură mai exogenă decât factorii care au determinat crizele anterioare din 2008 și 2011-2012. Dacă în crizele anterioare problemele specifice din sectorul financiar au jucat rolul principal, în recesiunea din 2020 cauza primordială s-a aflat în afara economiei. Răspândirea COVID-19 a avut un impact foarte sever asupra activității economice, inițial în China și ulterior la nivel mondial. Comerțul internațional s-a contractat brusc, funcționarea lanțurilor globale de valoare adăugată a fost grav afectată, iar incertitudinea de pe piețele financiare internaționale a crescut rapid.

Și economia zonei euro a resimțit impactul intens al pandemiei. Acesta a fost vizibil, de exemplu, la nivelul consumului, care s-a contractat brusc în prima jumătate a anului ca urmare a măsurilor extinse de izolare și a aversiunii sporite față de riscuri. Activitatea, în special în sectorul serviciilor, s-a diminuat, de asemenea, în mod semnificativ, având în vedere lipsa cererii și restricțiile privind activitatea. Prin urmare, PIB real s-a diminuat într-un ritm extrem de rapid în al doilea trimestru al anului. În același timp, factorii de decizie în materie de politică monetară și fiscală au acționat prompt și hotărât pentru a contracara colapsul cererii și nivelurile ridicate de incertitudine, printre altele asigurând condiții de finanțare favorabile și stabile și acces continuu la lichiditate. De la debutul crizei COVID-19, anticipațiile cu privire la adâncimea și durata recesiunii au fost semnificativ afectate de perspectivele referitoare la soluțiile medicale, în special la producerea unui vaccin. Alături de măsuri de politică ferme și coordonate, veștile pozitive de la sfârșitul toamnei privind progresul în dezvoltarea vaccinurilor au dus la o refacere treptată a încrederii. Deși evoluțiile privind activitatea economică s-au menținut volatile în a doua jumătate a anului, când a avut loc un nou val de contagiune, anticipațiile privind creșterea economică s-au consolidat și s-au stabilizat. Evoluția prețurilor a fost, de asemenea, puternic afectată de pandemie. Ca urmare a cererii fluctuante, a scăderii prețurilor petrolului și a activității reduse, inflația IAPC a scăzut pe parcursul anului și a oscilat în jurul unor valori negative începând cu luna august. Alți factori, precum diminuarea temporară a cotei TVA în Germania în a doua jumătate a anului, au determinat, de asemenea, o reducere a inflației. În același timp, anticiparea unei redresări solide în 2021 și încetarea factorilor temporari precum diminuarea cotei TVA în Germania au stat la baza perspectivei privind creșterea inflației. Măsurile de politică decisive au contribuit la menținerea unor condiții de creditare și finanțare favorabile și au compensat în mare măsură impactul restrictiv asupra standardelor de creditare ale băncilor generat de deteriorarea contextului marcat de riscuri. Deși dislocarea pieței indusă de șocul pandemiei a determinat o înăsprire puternică a condițiilor financiare în luna martie, măsurile de politică prompte au contribuit la scăderea pe ansamblu a randamentelor obligațiunilor guvernamentale din zona euro în 2020 și la redresarea treptată a cotațiilor acțiunilor din zona euro în a doua jumătate a anului de la nivelurile minime pandemice. Perioada de incertitudine ridicată a dus, de asemenea, la o accelerare a dinamicii masei monetare și a creditului, reflectând o preferință puternică pentru active lichide și totodată acumularea de lichidități de către firme și populație.

1.1 Pandemia a provocat un colaps economic de proporții

Evoluția pandemiei COVID-19, precum și măsurile luate pentru a limita răspândirea virusului și sprijinul din partea politicilor pentru a atenua impactul economic al pandemiei au fost principalii determinanți ai tendinței de creștere la nivel mondial. Economia globală a fost afectată de un șoc extern puternic, iar guvernele au reacționat, în general, prin măsuri ferme de susținere pentru a tempera impactul economic al pandemiei. După ce a atins un nivel minim în trimestrul II 2020, ca urmare a măsurilor de izolare, economia globală a început să se redreseze în trimestrul III, în condițiile în care pandemia și măsurile restrictive au consemnat o moderare și au apărut informații cu privire la vaccinuri eficace. Cu toate acestea, al doilea val al pandemiei și reintroducerea unor măsuri stricte de limitare a răspândirii pandemiei în unele economii dezvoltate au încetinit considerabil creșterea PIB în ultimul trimestru al anului (Graficul 1). În cazul economiilor de piață emergente importante, creșterea trimestrială a fost negativă în prima jumătate a anului 2020, dar s-a redresat puternic în a doua jumătate a anului.

Contracția economică globală puternică a fost determinată în principal de o scădere substanțială a sectorului serviciilor, care a fost puternic afectat de măsurile de limitare a pandemiei, și de o diminuare a schimburilor comerciale și a investițiilor. Dinamica producției sectorului prelucrător s-a redresat mai rapid decât cea aferentă sectorului serviciilor, fiind sprijinită de planurile autorităților guvernamentale de stimulare a activității, de majorarea cererii de produse electronice, calculatoare și articole medicale, precum și de eliminarea mai rapidă a măsurilor de limitare a pandemiei în comparație cu sectorul serviciilor, unde predomină interacțiunea umană directă.

Perturbările și incertitudinea generate de COVID-19 s-au intensificat puternic și s-au menținut la un nivel ridicat, afectând economia globală. Pandemia a perturbat, de asemenea, schimburile comerciale internaționale și lanțurile globale de aprovizionare. Aceste perturbări s-au atenuat moderat în a doua jumătate a anului 2020, în condițiile în care măsurile restrictive au fost doar parțial anulate. În pofida semnării primei etape a acordului comercial dintre Statele Unite și China, tensiunile comerciale dintre cele două țări au rămas consistente, după cum arată o serie de indicatori diferiți. Pe fondul tensiunilor ridicate privind comerțul, șocul produs de pandemie la adresa cererii și tarifele adoptate anterior au dus la un declin accentuat al schimburilor comerciale, în timp ce intensificarea incertitudinilor și deteriorarea încrederii în economie au frânat investițiile (Graficul 2).

Inflația globală a scăzut în 2020, reflectând cererea modestă la nivel internațional asociată cu pandemia (Graficul 3) și scăderea pronunțată a prețurilor în cazul mai multor mărfuri. În zona OCDE, rata anuală a inflației IPC a coborât de la aproape 2% în a doua jumătate a anului 2019 la 1,2% în luna decembrie 2020 pe seama diminuării prețurilor produselor energetice și a încetinirii dinamicii prețurilor alimentelor. Inflația de bază (exclusiv produse energetice și alimente) a scăzut mai puțin decât inflația totală, ajungând la aproximativ 1,6% la sfârșitul anului 2020.

Prețurile petrolului au consemnat o scădere pronunțată în prima jumătate a anului, ca urmare a reducerii accentuate a cererii la nivel internațional, în special în condițiile în care restricțiile privind călătoriile și munca de acasă au dus la o diminuare a consumului de petrol. Cotația țițeiului Brent, de referință la nivel internațional, a fluctuat considerabil între 20 USD (cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii) și 70 USD/baril în 2020. Cotația petrolului West Texas Intermediate (WTI), de referință în SUA, a coborât sub zero pentru o scurtă perioadă în luna aprilie.

Euro s-a apreciat cu circa 7% în termeni efectivi nominali în cursul anului 2020. În termeni bilaterali, această evoluție a fost determinată de aprecierea monedei euro în principal față de dolarul SUA. Cursul de schimb al euro față de lira sterlină s-a majorat, dar a înregistrat o volatilitate semnificativă pe tot parcursul anului 2020, în principal pe seama modificării anticipațiilor legate de Brexit.

La sfârșitul anului 2020, în contextul evoluțiilor pozitive privind vaccinurile COVID-19, perspectivele privind creșterea economică globală indicau o redresare puternică în 2021. Aceste perspective erau însă marcate de incertitudini ridicate și, pe ansamblu, riscurile la adresa activității economice globale erau în sensul scăderii, în condițiile în care creșterea puternică a noilor infectări și menținerea măsurilor restrictive în principalele economii afectau ritmul redresării^[1].

1.2 Economia zonei euro a avut o evoluție foarte similară cu cea a economiei globale^[2]

După o moderare a activității economice în 2019, PIB real în zona euro a scăzut cu 6,6% în 2020 (Graficul 4). Declinul dramatic al activității economice și caracterul neuniform al acesteia pe tot parcursul anului 2020 au fost consecințele impactului produs de șocul pandemiei de COVID-19 și de măsurile de carantină implementate în acest sens pentru a limita răspândirea virusului. Primul val al pandemiei a afectat țările din zona euro în principal în perioada martie-aprilie, cu o viteză și o intensitate fără precedent, și a fost însoțit de măsuri stricte de izolare la nivelul întregii economii în majoritatea țărilor. Ca urmare a acestor măsuri, activitatea economică din zona euro a înregistrat o scădere cumulată de 15,3% în prima jumătate a anului 2020. Limitarea răspândirii pandemiei și anularea măsurilor de izolare, începând cu luna mai 2020 în majoritatea țărilor, au dus la o redresare puternică a activității în trimestrul III. Cu toate acestea, spre toamnă, activitatea economică a început să consemneze o nouă decelerare, iar reamplificarea numărului de infectări a generat alte perioade de carantină în ultimul trimestru al anului, care au fost totuși mai țintite decât cele instaurate în timpul primului val. Dacă pandemia a reprezentat, mai presus de toate, un șoc comun care a afectat toate economiile, impactul economic al pandemiei a fost însă relativ eterogen în țările din zona euro, în mare parte datorită expunerilor diferite față de sectoarele cele mai afectate de măsurile de distanțare socială, reflectând totodată diferențele în ceea ce privește intensitatea crizei sanitare propriu-zise și amploarea și natura măsurilor implementate pentru stimularea activității. Spre sfârșitul anului 2020, activitatea economică se situa cu 4,9% sub nivelurile pre-pandemice în zona euro, caracterizându-se printr-o eterogenitate semnificativă la nivelul țărilor, Spania raportând un nivel cu 9,1% sub nivelul pre-pandemic, iar Țările de Jos cu 3,0% sub nivelul pre-pandemic.

În comparație cu episoadele lungi de recesiune înregistrate recent, cum ar fi criza financiară globală din 2008-2009 sau criza datoriei suverane din zona euro din 2011-2012, recesiunea care a însoțit pandemia a fost mai pronunțată în fazele incipiente. Totodată, semnalele puternice și așteptările privind o redresare au apărut mult mai devreme decât în alte crize. Acest lucru a reflectat, în principal, natura exogenă a șocului COVID-19, rolul măsurilor de politică monetară și fiscală prompte și ferme, progresul realizat în dezvoltarea vaccinurilor, precum și interacțiunile mult mai limitate cu sectorul financiar în comparație cu episoadele de criză anterioare, limitarea acestora din urmă fiind sprijinită și prin măsuri țintite ale băncilor centrale.

Consumul privat din zona euro a scăzut cu 8,0% în 2020, consemnând o diminuare deosebit de puternică în prima jumătate a anului 2020, în principal ca urmare a măsurilor de carantină. Având în vedere că pierderile de venituri disponibile reale cauzate de carantină au fost amortizate de transferurile publice substanțiale, scăderea consumului s-a reflectat, de asemenea, într-o creștere accentuată a ratei de economisire. În condițiile în care măsurile de carantină au fost semnificativ temperate în trimestrul III 2020, consumul privat a înregistrat o revenire robustă, care a fost întreruptă totuși în ultimul trimestru al anului în timpul celui de-al doilea val al pandemiei. Până la sfârșitul anului 2020, consumul privat s-a menținut sub nivelurile pre-pandemice, în contextul șocului care a afectat piețele muncii și al unei incertitudini pronunțate.

Și investițiile corporative au scăzut puternic în prima jumătate a anului 2020. Ca urmare a măsurilor de carantină implementate și a scăderii drastice implicite a veniturilor, firmele au amânat deciziile de investiții. În plus, nivelul scăzut al cererii globale și interne a continuat să acționeze ca un obstacol în calea investițiilor. În a doua jumătate a anului, perspectivele privind investițiile corporative s-au caracterizat printr-o incertitudine persistentă sporită, în contextul celui de al doilea val al pandemiei și al anticipării unor evoluții moderate de durată, având în vedere contextul extern grevat de probleme, cererea finală mai moderată și deteriorarea vizibilă a bilanțurilor corporative.

Contribuția netă adusă de sectorul extern la PIB al zonei euro a fost, de asemenea, negativă în 2020. Carantina impusă în China pentru a eradica COVID-19 a afectat schimburile comerciale ale zonei euro la începutul anului, iar măsurile de limitare a răspândirii virusului în Europa au dus la o scădere atât a importurilor, cât și a exporturilor în trimestrul II, exporturile fiind cel mai grav afectate de închiderea temporară a activităților comerciale. În lunile de vară, relaxarea restricțiilor a permis o revitalizare a fluxurilor comerciale, fără a se înregistrat progrese semnificative în sectoarele cele mai grav afectate, respectiv turism și servicii de ospitalitate. Noul val pandemic a temperat redresarea schimburilor comerciale ale zonei euro, care nu se finalizase la sfârșitul anului.

Impactul COVID-19 asupra creșterii economice a fost, de asemenea, neuniform la nivelul sectoarelor, sectorul serviciilor contribuind cel mai mult la scăderea valorii adăugate brute reale, dată fiind expunerea aparte a acestuia la măsurile de distanțare socială, precum și structura sectorială a economiei zonei euro (Graficul 5).

Piețele forței de muncă din zona euro au înregistrat o deteriorare, deși politicile guvernamentale au contribuit la atenuarea impactului asupra șomajului

Deși ritmul de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă a fost, de asemenea, afectat în mod semnificativ de pandemie, politicile privind piețele forței de muncă au modelat rezultatele de pe piețele forței de muncă din zona euro în 2020 (Graficul 6). În comparație cu reducerea considerabilă și bruscă a activității economice cu aproximativ 15% în prima jumătate a anului 2020, contracția gradului de ocupare a forței de muncă a fost mai mică, dar, la rândul ei, foarte semnificativă. Numărul total al persoanelor ocupate a scăzut cu aproximativ 5 milioane în aceeași perioadă, ceea ce a readus gradul de ocupare a forței de muncă la nivelurile anterioare anului 2018. Măsurile de sprijin guvernamental la nivelul țărilor din zona euro au contribuit la limitarea concedierilor (a se vedea Caseta 1 pentru o discuție privind schemele de menținere a locurilor de muncă). În comparație cu crizele economice și financiare anterioare, guvernele din zona euro au majorat numărul de lucrători prevăzut de schemele de menținere a locurilor de muncă, fapt care a limitat în mare măsură disponibilizările, contribuind astfel la menținerea capitalului uman specific anumitor firme sau anumitor meserii. Cu toate acestea, rata de participare pe piața forței de muncă a scăzut semnificativ în timpul pandemiei, aproximativ 3 milioane de persoane părăsind populația activă în prima jumătate a anului 2020. Ajustarea continuă la nivelul condițiilor de pe piața forței de muncă a afectat diferit persoanele ocupate, din cauza impactului pe care îl are criza actuală asupra sectorului serviciilor și asupra firmelor care sunt cel mai afectate de măsurile de distanțare socială și de restricțiile de mobilitate. Mai exact, forța de muncă s-a contractat cu aproape 7% în cazul persoanelor cu un nivel scăzut de competențe și cu 5,4% în cazul persoanelor cu un nivel mediu de competențe, crescând în schimb cu 3,3% în cazul persoanelor cu un nivel ridicat de competențe.

Numărul persoanelor ocupate a scăzut cu 1,9% în 2020, în timp ce rata șomajului a crescut la 8,4%. Creșterea înregistrată de rata șomajului a fost mai mică decât în recesiunile anterioare, precum cele din 2008-2009 și 2011-2012, și datorită reacției prompte și ample a guvernelor din zona euro. Totodată, creșterea productivității muncii pe oră a fost în medie de aproximativ 1% în 2020, fiind amortizată de reducerea semnificativă a numărului de ore lucrate, ca urmare a utilizării schemelor de menținere a locurilor de muncă.

1.3 Răspunsul politicii fiscale la criză

În anul 2020, finanțele publice au fost marcate profund de pandemia de COVID-19, care a supus autoritățile guvernamentale unor provocări fără precedent, declanșând însă, în același timp, un răspuns puternic din punctul de vedere al politicilor. Poziția fiscală a fost afectată în mod semnificativ pe ambele părți ale bugetelor publice, prin creșterea cheltuielilor necesare pentru combaterea crizei și prin scăderea veniturilor fiscale, reflectând atât recesiunea accentuată, cât și măsurile adoptate pe partea de cheltuieli destinate companiilor și gospodăriilor populației. În consecință, ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro s-a majorat de la 0,6% din PIB în anul 2019 la 8,0% din PIB în anul 2020, conform proiecțiilor macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2020 (Graficul 7). Reflectând sprijinul economic puternic din partea autorităților guvernamentale, orientarea politicii fiscale^[6] și-a modificat, astfel, caracterul ușor expansionist din anul 2019 într-unul deosebit de acomodativ, de 4,8% din PIB, în anul 2020. Trebuie remarcat totuși faptul că magnitudinea răspunsului bugetar și, prin urmare, orientarea politicii fiscale au diferit în mod semnificativ de la o țară la alta. Cu toate acestea, în ansamblu, rapiditatea și sfera de aplicare a sprijinului furnizat de autoritățile guvernamentale din zona euro au demonstrat o capacitate sporită de a reacționa în perioade de criză și de a face acest lucru în manieră coordonată. Aceasta din urmă a fost facilitată de activarea clauzei derogatorii generale prevăzute în cadrul Pactului de stabilitate și creștere.

Conform estimărilor Comisiei Europene^[7], măsurile bugetare adoptate ca răspuns la pandemie s-au ridicat la 4,2% din PIB în anul 2020 pe ansamblul zonei euro. Cea mai mare parte a acestor cheltuieli suplimentare a fost legată fie de costurile publice directe aferente soluționării crizei din domeniul sănătății publice, fie de măsurile de sprijin destinate gospodăriilor populației și companiilor (Graficul 8). Obiectivul principal al acestor măsuri de sprijin a fost de a menține ocuparea forței de muncă și capacitatea de producție, astfel încât economia să fie bine poziționată în vederea unei redresări rapide odată cu reducerea intensității pandemiei. În concordanță cu acest obiectiv, sprijinul furnizat gospodăriilor populației a fost acordat în cea mai mare parte prin intermediul schemelor de reducere a timpului de muncă sau de șomaj tehnic, menite să evite șomajul în masă, în timp ce doar o parte mai mică a luat forma unor transferuri fiscale directe către gospodăriile populației^[8]. Spre sfârșitul primului val al pandemiei au fost introduse câteva măsuri mai limitate care au vizat susținerea redresării economice, precum reduceri ale impozitelor indirecte sau o creștere a numărului de proiecte de investiții publice. Cu toate acestea, având în vedere că pandemia era departe de a fi încheiată în anul 2020, odată cu declanșarea celui de-al doilea val în toamnă, este mai probabil ca aceste măsuri să joace un rol important pe viitor.

Pe lângă sprijinul fiscal acordat economiilor lor, țările din zona euro au furnizat un volum considerabil de garanții pentru împrumuturi pentru a consolida poziția de lichiditate a companiilor, susținând astfel în special întreprinderile mici și mijlocii, care adesea nu au acces facil la finanțare din surse externe. Acest suport al poziției de lichiditate a fost deosebit de important în cadrul mixului de politici adoptate în faza timpurie a crizei, înainte de implementarea altor programe de sprijin. În total, aceste garanții s-au ridicat la aproximativ 17% din PIB pe ansamblul zonei euro^[9]. Garanțiile pentru împrumuturi reprezintă datorii contingente ale autorităților guvernamentale, iar garanțiile executate vor constitui, prin urmare, cheltuieli publice suplimentare. În plus, multe guverne au acordat amânări ale plății impozitelor, au furnizat împrumuturi firmelor și au efectuat injecții de capital la nivelul acestora. Aceste injecții de numerar și alte măsuri de sprijin sub formă de lichidități nu sunt, în general, incluse în soldul bugetar, ci se reflectă parțial în datoria publică.

Criza a condus, totodată, la o creștere semnificativă a nivelurilor datoriei țărilor din zona euro. Această evoluție a fost prezentată în proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2020, care au estimat că ponderea în PIB a datoriei publice agregate s-a majorat considerabil la 98,4% din PIB în anul 2020, reprezentând o creștere de 14,5 puncte procentuale comparativ cu 2019. Țările din zona euro și-au asumat, suplimentar, datorii contingente extinse sub formă de garanții pentru împrumuturi. Deși va fi nevoie de timp pentru a reduce în mod substanțial nivelurile datoriei, nu sunt semne că sustenabilitatea datoriei publice în zona euro ar fi pusă sub semnul întrebării. Această evaluare se bazează pe îmbunătățirea așteptărilor privind redresarea activității economice în anul 2021, în special ca urmare a evoluțiilor pozitive referitoare la mai multe vaccinuri împotriva COVID-19, dar, la fel de important, și pe condițiile de finanțare, care ar trebui să fie în continuare favorabile în viitorul apropiat. Totodată, măsurile fiscale coordonate întreprinse la nivelul UE ar trebui să aibă un efect de stabilizare (a se vedea Caseta 4 pentru un exemplu recent). Este în continuare important ca statele membre să revină la poziții fiscale solide după ce activitatea economică se va redresa.

1.4 Inflația a scăzut semnificativ din cauza reducerii prețurilor petrolului și a contracției economice^[10]

Inflația totală în zona euro s-a situat, în medie, la 0,3% în anul 2020, în scădere de la 1,2% în 2019. Analiza componentelor indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) arată că acest declin a reflectat, în esență, diminuarea contribuției din partea dinamicii prețurilor produselor energetice, iar, în a doua jumătate a anului, și din partea inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente (Graficul 9). Din perspectiva factorilor determinanți, procesul dezinflaționist s-a desfășurat pe fondul unor contracții puternice ale activității economice, care au generat o reducere semnificativă a cererii de consum, precum și riscuri severe în sensul scăderii la adresa perspectivelor economice. Presiunile dezinflaționiste au reflectat, totodată, anumiți factori specifici implicațiilor economice ale pandemiei de COVID-19 și răspunsurilor la aceasta. De exemplu, menținerea ratei inflației pe un trend descendent în a doua jumătate a anului s-a datorat parțial scăderii prețurilor serviciilor de turism (în special de transport și hoteliere), care au fost cel mai grav afectate de criză, precum și impactului reducerii temporare a cotei TVA în Germania.

Evoluția prețurilor produselor energetice a contribuit în mare măsură la scăderea ratei medii anuale a inflației totale în anul 2020 comparativ cu valoarea din 2019, reflectând reducerea prețurilor petrolului la începutul pandemiei. În schimb, contribuția dinamicii prețurilor alimentelor la inflația IAPC totală a crescut ușor până la 0,4 puncte procentuale în 2020, puțin peste nivelul din 2019, reflectând în mare măsură faptul că în special dinamica prețurilor alimentelor neprocesate a consemnat temporar, pe fondul pandemiei, o creștere substanțială (cu un salt de 7,6% în aprilie 2020)^[11].

Măsurile inflației de bază au scăzut în cursul anului 2020. Inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente s-a situat, în medie, la 0,7%, comparativ cu 1,0% în 2019, atingând un nivel minim record în ultimele patru luni ale anului 2020. Dinamica redusă a prețurilor produselor industriale non-energetice și cea a prețurilor serviciilor au contribuit la nivelurile modeste ale inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente. Rata inflației măsurată prin prețurile produselor industriale non-energetice a intrat în teritoriu negativ în august 2020, înregistrând un minim record în decembrie 2020, iar inflația măsurată prin prețurile serviciilor a atins un minim istoric de 0,4% în octombrie 2020, deși ulterior s-a majorat ușor. Evoluțiile acestor două componente au fost afectate de un set comun de factori, însă într-o măsură oarecum diferită. Aprecierea monedei euro în a doua jumătate a anului a avut un impact relativ mai mare asupra ratei inflației măsurate prin prețurile produselor industriale non-energetice decât asupra celei măsurate prin prețurile serviciilor. Același lucru este valabil pentru variațiile impozitelor indirecte, dat fiind că unele componente ale serviciilor, cum ar fi chiriile, sunt scutite de TVA. Măsurile de izolare și celelalte măsuri restrictive implementate în contextul pandemiei au avut un impact mai pronunțat asupra dinamicii prețurilor serviciilor, ceea ce s-a reflectat cu precădere în scăderea ratei inflației aferente produselor legate de călătorii și activități recreative. Totuși, dintr-o perspectivă mai generală, factorul care a exercitat o influență dominantă asupra evoluției prețurilor produselor industriale non-energetice și a prețurilor serviciilor a fost prăbușirea cererii, cauzată de pandemie prin creșterea incertitudinii și aversiunii la risc, prin măsurile restrictive și prin pierderi de venituri și locuri de muncă. Această influență a depășit considerabil unele efecte inflaționiste, de sens opus, datorate perturbărilor la nivelul ofertei în anumite sectoare. Totodată, pandemia a îngreunat procesul de colectare a prețurilor incluse în IAPC. Prin urmare, ponderea prețurilor imputate în IAPC a înregistrat un salt în luna aprilie, însă a scăzut ulterior, prețurile imputate fiind folosite doar pentru câteva produse în perioada iulie-octombrie. Ponderea prețurilor imputate a consemnat o nouă creștere în noiembrie și decembrie, însă sub nivelul raportat în primăvară^[12]. Efectele din partea cererii și ofertei au sugerat totodată că ponderile bunurilor și serviciilor individuale în totalul consumului erau probabil diferite de cele care au stat la baza structurii IAPC în 2020.

Presiunile din partea costurilor pe plan intern, măsurate prin dinamica deflatorului PIB, s-au intensificat, în medie, în anul 2020 comparativ cu 2019 (Graficul 10). În schimb, dinamica anuală a remunerării pe salariat s-a diminuat rapid în 2020, situându-se la -0,6%, mult sub media anului 2019. În același timp, scăderea și mai amplă a dinamicii productivității a antrenat o accelerare semnificativă a ritmului de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă, contribuind la avansul consemnat de deflatorul PIB. Ritmul de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă s-a situat la 4,6% în 2020, comparativ cu 1,9% în 2019. Totuși, evoluțiile dinamicii costurilor unitare cu forța de muncă, ale dinamicii productivității și ale dinamicii remunerării pe salariat în 2020 au fost afectate de aplicarea pe scară largă a schemelor de reducere a timpului de muncă, ceea ce a însemnat, de exemplu, că ocuparea forței de muncă a rămas mult mai rezilientă decât producția sau numărul efectiv de ore lucrate. De asemenea, au existat probleme legate de raportarea statistică a acestor măsuri, care au fost generate de contribuția neobișnuit de mare a subvențiilor la traiectoria costurilor pe plan intern și au afectat comparabilitatea evoluțiilor recente cu cele din trecut^[13]. În ceea ce privește cheltuielile, astfel de probleme de statistică s-au reflectat, de exemplu, în accelerarea semnificativă a ratei de creștere a deflatorului consumului administrațiilor publice în trimestrul II.

Conform Sondajului în rândul specialiștilor în prognoză realizat de BCE (SPF – Survey of Professional Forecasters), anticipațiile privind inflația pe termen mai lung s-au menținut la niveluri minime istorice în 2020, fluctuând între 1,6% și 1,7%, scăderea până la aceste valori fiind consemnată în anul precedent. Potrivit SPF, anticipațiile privind inflația peste cinci ani s-au situat la 1,7% în trimestrul IV 2020, nivel nemodificat față de trimestrul IV 2019. Indicatorii financiari ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung, în special rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație, s-au caracterizat printr-un grad ridicat de volatilitate pe parcursul anului. Aceasta din urmă a înregistrat un declin puternic la debutul pandemiei și a atins la sfârșitul trimestrului I 2020 cel mai scăzut nivel consemnat vreodată (situându-se la 0,7% pe 23 martie), dar apoi s-a redresat și s-a stabilizat spre finele anului la niveluri apropiate de cele din perioada pre-pandemie (situându-se la 1,3% pe 31 decembrie). În concluzie, indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung s-au menținut la niveluri foarte scăzute.

1.5 Măsurile de politică decisive au determinat menținerea sprijinului din partea condițiilor de creditare și de finanțare

Pandemia de COVID-19 a condus la deteriorarea rapidă a perspectivelor economice atât pe plan global, cât și în zona euro, precum și la majorarea abruptă a spread-urilor aferente randamentelor obligațiunilor suverane, în contextul unei tendințe de înăsprire în ansamblu a condițiilor financiare. Pentru a contracara impactul șocului pandemic asupra economiei și inflației, dar și confruntate cu apariția riscurilor la adresa stabilității financiare și a funcționării fără sincope a mecanismului de transmisie a politicii monetare, autoritățile responsabile de politica monetară și cea fiscală au reacționat într-o manieră promptă și fermă (a se vedea Secțiunea 2.1). Astfel, au contracarat într-o manieră eficientă înăsprirea condițiilor financiare produsă pe fondul șocului și au contribuit îndeosebi la diminuarea ratelor dobânzilor fără risc pe termen lung și la comprimarea, în raport cu maximele consemnate în contextul pandemic, a spread-urilor între randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani emise în zona euro și cel de pe piața operațiunilor de swap pe rate ale dobânzii overnight (overnight index swap – OIS). Prin urmare, randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente, s-a redus cu 50 de puncte de bază în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2020 și 31 decembrie 2020, când s-a situat la -0,23% (Graficul 11).

După ce s-au prăbușit la jumătatea lunii martie, cotațiile acțiunilor au consemnat o redresare treptată, dar constantă, pe fondul revirimentului activității economice și al consolidării anticipațiilor privind creșterea economică, susținute de politica monetară și de cea fiscală, precum și în contextul anunțurilor încurajatoare referitoare la eventuale vaccinuri, de natură să diminueze prima de risc aferentă pieței acțiunilor și să sprijine așteptările pieței cu privire la revigorarea câștigurilor. Ca atare, aceste evoluții au fost destul de diferite de corecția mai însemnată și îndeosebi mai prelungită care a caracterizat piața bursieră în urma crizei financiare din 2008-2009. Pe de altă parte, cotațiile acțiunilor din zona euro au înregistrat evoluții vizibil divergente la nivel sectorial comparativ cu valorile corespunzătoare de la finele anului 2019. La sfârșitul perioadei analizate, indicele cu bază largă aferent cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare din zona euro a fost marginal superior nivelurilor consemnate la finele anului 2019, în timp ce cotațiile acțiunilor băncilor din zona euro s-au redus mai abrupt și s-au menținut la valori inferioare cu aproximativ 24% (Graficul 12).

Fluxurile de finanțare din surse externe pe segmentul companiilor nefinanciare s-au majorat în perioada analizată comparativ cu anul anterior, însă s-au menținut pe un palier inferior celui mai recent vârf din anul 2017 (Graficul 13). Pe parcursul anului 2020, ratele dobânzilor active practicate de bănci au rămas, în linii mari, stabile în proximitatea minimelor istorice, în concordanță cu evoluția ratelor dobânzilor pe piață. În același timp, împrumuturile bancare și emisiunea de titluri de natura datoriei pe segmentul companiilor nefinanciare au consemnat o creștere robustă, reflectând necesarul de lichiditate deosebit de ridicat pe fondul contracției economice însemnate și al scăderii pronunțate a cifrei de afaceri și fluxurilor de numerar. Emisiunea netă de acțiuni cotate s-a situat în teritoriu negativ, explicația principală constând într-o delistare în trimestrul II 2020. În schimb, emisiunea netă de acțiuni necotate și alte participații – inclusiv ajustată cu impactul delistării – a fost robustă, reflectând probabil și injecții de capital în contextul pierderilor. Utilizarea altor surse de finanțare, inclusiv creditele intragrup și creditele comerciale, a fost stabilă în linii mari.

Ritmul de creștere a M3 s-a intensificat puternic ca reacție la criza COVID-19 (Graficul 14), principalul determinant fiind agregatul monetar în sens restrâns M1. Accelerarea a reflectat acumularea de rezerve de lichiditate la nivelul firmelor și populației în contextul incertitudinilor sporite, dar și – în cazul gospodăriilor – un oarecare comportament de economisire forțată, pe fondul restrângerii oportunităților de consum. Creația monetară a fost impulsionată de expansiunea activității interne de creditare, atât în relația cu sectorul privat, cât și cu administrațiile publice, în acest din urmă caz reflectând în principal achizițiile de active ale Eurosistemului. Măsurile rapide și ample adoptate de autoritățile monetare, fiscale și de supraveghere au asigurat fluxul de credite către economia zonei euro în condiții favorabile.

Deși condițiile de creditare bancară au acționat, în ansamblu, ca factor de sprijin pe parcursul anului, sondajul privind creditul bancar în zona euro a indicat că standardele de creditare ale băncilor (respectiv criteriile de aprobare) pentru împrumuturile acordate firmelor s-au înăsprit în semestrul II 2020. Aceasta s-a datorat în principal deteriorării percepției băncilor privind riscurile asociate impactului pandemiei asupra perspectivelor bonității debitorilor. Pe de altă parte, participanții la sondaj au declarat că achizițiile de active în cadrul programului de achiziționare de active și al programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie, precum și cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung, îndeosebi după recalibrările din martie și aprilie, au contribuit la ameliorarea atât a poziției de lichiditate a băncilor, cât și a condițiilor de finanțare de pe piață. Aceste măsuri, alături de cele introduse de autoritățile publice – precum garantarea împrumuturilor și moratoriile de credite – au fost de natură să prevină înăsprirea mai pronunțată a standardelor de creditare.

2 Politica monetară: menținerea condițiilor favorabile de finanțare

BCE a procedat la o relaxare substanțială a conduitei politicii monetare pe parcursul anului 2020 pentru a contracara impactul negativ al pandemiei de COVID-19 asupra economiei zonei euro. Setul cuprinzător de măsuri și recalibrările ulterioare ale acestora au fost de natură să atenueze riscul unor scăderi puternice ale lichidității și creditului, prin menținerea unor volume însemnate de lichiditate în sistemul bancar, să protejeze fluxul de credite către economia reală, precum și să păstreze orientarea acomodativă a politicii monetare prin evitarea înăspririi prociclice a condițiilor de finanțare. Răspunsul din partea politicii monetare în anul 2020 a reprezentat o forță stabilizatoare esențială pentru piețe și a contribuit la contracararea riscurilor majore induse de răspândirea rapidă a virusului la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare, a perspectivelor economiei zonei euro și, în ultimă instanță, a obiectivului BCE privind stabilitatea prețurilor. Dimensiunea bilanțului Eurosistemului a atins un record istoric de 7 000 de miliarde EUR în anul 2020, în creștere cu 2 300 de miliarde EUR față de sfârșitul anului anterior. La sfârșitul anului 2020, activele de politică monetară aveau o pondere de 79% în totalul activelor din bilanțul Eurosistemului. Riscurile asociate bilanțului de mari dimensiuni au fost în continuare atenuate prin intermediul cadrului BCE de gestionare a riscurilor.

2.1 Răspunsul din partea politicii monetare a BCE la situația de urgență pandemică a asigurat un sprijin esențial pentru redresarea economică și perspectivele inflației^[14]

Răspunsul inițial al BCE la pandemia de COVID-19

Informațiile care au devenit disponibile la începutul anului au semnalat menținerea tendinței de expansiune, dar într-un ritm moderat, a economiei zonei euro. Cu toate că dinamica modestă a schimburilor comerciale internaționale într-un context caracterizat de incertitudini pe plan mondial era de natură să frâneze în continuare ritmul de creștere economică, sporirea gradului de ocupare a forței de muncă, corelată cu majorările salariale, orientarea ușor expansionistă a politicii fiscale în zona euro, precum și persistența avansului consemnat de activitatea economică globală – în pofida relativei sale încetiniri – au sprijinit economia zonei euro. Evoluția inflației s-a menținut, în linii mari, modestă, dar existau unele indicii privind o creștere moderată a inflației de bază în concordanță cu anticipațiile. Măsurile de politică monetară adoptate pe parcursul anului 2019 susțineau condițiile favorabile de finanțare, sprijinind astfel expansiunea economiei zonei euro, acumularea de presiuni din surse interne asupra prețurilor și convergența inflației către obiectivul pe termen mediu al Consiliului guvernatorilor.

În cadrul ședinței din luna ianuarie 2020, Consiliul guvernatorilor a decis să lanseze o evaluare a strategiei de politică monetară a BCE. În perioada parcursă de la cea mai recentă evaluare a strategiei BCE, economia zonei euro și cea mondială au cunoscut transformări structurale profunde. Declinul trendului de creștere, pe seama încetinirii productivității și a îmbătrânirii populației, precum și repercusiunile crizei financiare au condus la reducerea ratelor dobânzilor, restrângând marja de care BCE și alte bănci centrale dispun pentru a relaxa politica monetară cu ajutorul unor instrumente convenționale în contextul unor evoluții ciclice nefavorabile. În plus, combaterea unei inflații scăzute este diferită față de dificultatea istorică a contracarării unei inflații ridicate. Amenințarea la adresa sustenabilității ecologice, digitalizarea rapidă, globalizarea și evoluția structurilor financiare au transformat și mai mult contextul politicii monetare, inclusiv dinamica inflației. Având în vedere aceste dificultăți, Consiliul guvernatorilor a decis să lanseze o evaluare a strategiei sale de politică monetară, cu respectarea deplină a mandatului BCE privind stabilitatea prețurilor, astfel cum este consacrat în Tratat (a se vedea Caseta 2).

Atitudinea prudent optimistă de la începutul anului a fost întreruptă în mod forțat în ultima parte a lunii februarie, pe fondul declanșării pandemiei de COVID-19. În pofida incertitudinilor privind amploarea și durata revizuirii în sens descendent a perspectivelor creșterii, a devenit tot mai evident că pandemia va exercita un impact major asupra economiei zonei euro. Chiar dacă se preconiza că perturbările lanțurilor de aprovizionare globale ar fi putut exercita oarecare presiuni în sensul creșterii inflației din zona euro, impactul acestora era anticipat să fie inferior efectului inhibitor din partea cererii mai modeste. Totodată, creșterea abruptă a aversiunii la risc a determinat înăsprirea severă a condițiilor de pe piețele financiare și a condițiilor de finanțare a băncilor, context care risca – alături de aprecierea moderată a cursului de schimb a euro – să amplifice presiunile în sensul scăderii inflației.

În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a decis, în cadrul ședinței de politică monetară din data de 12 martie 2020, că se impune adoptarea unui pachet cuprinzător de măsuri de politică monetară. Acesta viza, pe de o parte, atenuarea riscului unor scăderi puternice ale lichidității și creditului, prin menținerea unor volume însemnate de lichiditate în sistemul bancar și protejarea fluxului de credite către economia reală și, pe de altă parte, păstrarea orientării acomodative a politicii monetare prin evitarea înăspririi prociclice a condițiilor de finanțare în economie.

Astfel, Consiliul guvernatorilor a decis să efectueze operațiuni de refinanțare pe termen mai lung (ORTL) suplimentare, la o rată a dobânzii egală cu cea la facilitatea de depozit. De asemenea, a decis să aplice, în perioada iunie 2020 – iunie 2021, condiții mult mai favorabile tuturor operațiunilor din cadrul celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). Rata dobânzii la operațiunile OTRTL III a fost redusă cu 25 puncte de bază, putând coborî cu 25 puncte de bază sub rata medie a dobânzii la facilitatea de depozit în intervalul iunie 2020 – iunie 2021 pentru toate operațiunile OTRTL III în curs de desfășurare în perioada respectivă. Totodată, volumul maxim total pe care contrapartidele aveau dreptul să îl împrumute în cadrul operațiunilor OTRTL III a fost majorat la 50% din stocul lor de împrumuturi eligibile. În mod corespunzător, ca o consecință efectivă și imediată a ORTL suplimentare, băncile urmau să se împrumute în condiții foarte favorabile, acoperindu-se în mod eficient perioada până la debutul operațiunilor OTRTL III recalibrate, prin care era vizată relaxarea condițiilor de finanțare pentru bănci într-o manieră mai sustenabilă, pentru a susține fluxul de credite către sectoarele afectate și pentru a evita constrângeri din perspectiva ofertei de credite.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis să adauge la programul de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) un pachet temporar de achiziții nete suplimentare de active, în valoare de 120 de miliarde EUR, până la sfârșitul anului, asigurând o contribuție puternică din partea programelor de achiziționare de titluri emise de sectorul privat. S-a considerat că limitarea pachetului suplimentar la anul calendaristic curent reprezintă un răspuns adecvat la un șoc evaluat ca temporar. Alături de APP existent, acest pachet temporar urmărea să sprijine condițiile favorabile de finanțare pentru economia reală în perioade marcate de incertitudini sporite.

În săptămâna ulterioară ședinței Consiliului guvernatorilor din luna martie 2020, situația s-a deteriorat semnificativ, pe fondul răspândirii rapide a COVID-19, aproape toate țările din zona euro implementând măsuri restrictive cuprinzătoare. Pe piețele financiare s-a manifestat o volatilitate extremă, existând semnale în sensul unor dislocări severe cauzate de lipsa de lichiditate, blocaje pe piețe și fragmentare în creștere. Contextul a generat înăsprirea abruptă a condițiilor de finanțare, riscând să afecteze transmisia fără sincope a politicii monetare a BCE la nivelul tuturor țărilor din zona euro și să amenințe stabilitatea prețurilor.

Având în vedere această deteriorare rapidă, Consiliul guvernatorilor a hotărât în data de 18 martie 2020 că se impune în continuare un răspuns ferm din partea politicii monetare pentru stabilizarea piețelor și contracararea înăspririi abrupte a condițiilor financiare. Prin aceasta se urmărea combaterea riscurilor majore induse de pandemie la adresa perspectivelor economiei zonei euro, a mecanismului de transmisie a politicii monetare și, în ultimă instanță, a obiectivului BCE privind stabilitatea prețurilor. Consiliul guvernatorilor a anunțat următoarele măsuri suplimentare.

În primul rând, s-a hotărât lansarea unui nou program temporar de achiziții de active – programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Beneficiind de un pachet general în valoare de 750 de miliarde EUR, PEPP urma să includă toate categoriile de active eligibile în cadrul APP. Totodată, Consiliul guvernatorilor a decis și extinderea gamei de active eligibile în cadrul programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ pentru a include efecte de comerț emise de societăți nefinanciare, astfel încât titlurile de natura datoriei tranzacționabile cu scadența inițială de cel mult 1 an au devenit eligibile cu condiția ca scadența reziduală să fie de cel puțin 28 de zile la momentul achiziționării. Extinderea gamei de active eligibile viza sprijinirea condițiilor de finanțare a companiilor, asigurând astfel o susținere esențială pentru o parte a economiei care a resimțit acut efectele pandemiei. Pentru achizițiile în cadrul PEPP, Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, acordarea unei derogări de la cerințele de eligibilitate în cazul titlurilor de stat elene. În plus, Consiliul guvernatorilor a decis ca titlurile emise de sectorul public cu scadența reziduală de cel mult 1 an, dar nu mai puțin de 70 de zile, să fie eligibile pentru achiziții în cadrul PEPP, având în vedere caracterul temporar al programului.

PEPP urmărea să îndeplinească un dublu rol. În primul rând, alături de celelalte componente ale cadrului de politică monetară, PEPP viza asigurarea gradului necesar de acomodare monetară astfel încât să sprijine stabilitatea prețurilor pe termen mediu prin susținerea redresării economice în urma crizei generate de pandemie. În al doilea rând, achizițiile în cadrul PEPP erau prevăzute să se efectueze într-o manieră flexibilă, permițând fluctuații în repartizarea fluxurilor de achiziții de-a lungul timpului, în funcție de clasele de active și jurisdicții. Flexibilitatea încorporată în conceperea PEPP a asigurat programului un rol de stabilizare a piețelor într-o manieră eficientă, îndeosebi în contextul incertitudinilor majore asociate impactului pandemiei la nivelul piețelor de active și țărilor zonei euro.

În plus, în cadrul aceleiași ședințe, Consiliul guvernatorilor a anunțat relaxarea temporară a standardelor aferente garanțiilor prin ajustarea principalilor parametri de risc ai cadrului privind colateralul, pentru a asigura continuarea utilizării pe deplin, de către contrapartide, a operațiunilor de creditare ale Eurosistemului. În acest sens, Consiliul guvernatorilor a adoptat ulterior două pachete de măsuri de relaxare temporară privind garanțiile. Primul set de măsuri, anunțat în data de 7 aprilie 2020, a avut drept obiectiv să faciliteze disponibilitatea garanțiilor eligibile pentru contrapartidele Eurosistemului, astfel încât acestea să beneficieze la maximum de operațiunile de furnizare de lichiditate, precum OTRTL III. La data de 22 aprilie 2020, Consiliul guvernatorilor a hotărât să mențină eligibilitatea activelor tranzacționabile și a emitenților acestor active care au îndeplinit cerințele minime privind calitatea creditului la data de 7 aprilie 2020 în eventualitatea unor retrogradări ale ratingului, atât timp cât ratingurile se mențin peste un anumit nivel de calitate a creditului, iar toate celelalte condiții de eligibilitate sunt îndeplinite în continuare. Măsura viza diminuarea impactului unor posibile reduceri ale ratingurilor asupra disponibilității garanțiilor și evitarea unei eventuale dinamici prociclice.

La momentul ședinței de politică monetară a Consiliului guvernatorilor din luna aprilie 2020, situația economică se deteriora în continuare în ritm alert, pe fondul contracției activității economice și înrăutățirii vizibile a condițiilor pe piețele forței de muncă. Măsurile de limitare a răspândirii coronavirusului stopaseră, în mare parte, activitatea economică atât la nivelul zonei euro, cât și la nivel mondial. Cu toate că amploarea reală și durata consecințelor economice ale pandemiei erau încă dificil de prevăzut, a devenit evident faptul că economia zonei euro se îndrepta spre un declin al activității de o magnitudine și într-un ritm fără precedent în istoria recentă.

Deteriorarea perspectivelor economice, precum și scăderea puternică a prețurilor petrolului și declinul anticipațiilor privind inflația au indus riscuri semnificative în sensul scăderii la adresa perspectivelor inflației din zona euro. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a hotărât în luna aprilie 2020 să întărească suplimentar sprijinul acordat populației și firmelor prin intermediul politicilor sale. Astfel, Consiliul guvernatorilor a relaxat în continuare condițiile aplicate OTRTL III prin reducerea, în perioada iunie 2020 – iunie 2021, a ratei dobânzii la aceste operațiuni la un nivel inferior cu 50 puncte de bază ratei medii a dobânzii la operațiunile principale de refinanțare ale Eurosistemului valabile în cursul aceleiași perioade. Totodată, pentru contrapartidele a căror valoare netă a creditelor acordate eligibile a atins pragul de performanță pentru creditare, rata dobânzii pentru perioada iunie 2020 – iunie 2021 urma să fie cu 50 puncte de bază sub rata medie a dobânzii la facilitatea de depozit valabilă în cursul aceleiași perioade. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis efectuarea unei noi serii de operațiuni nețintite de refinanțare pe termen mai lung în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency longer-term refinancing operation – PELTRO), pentru a sprijini condițiile de lichiditate în sistemul financiar din zona euro și pentru a contribui la menținerea funcționării fără probleme a piețelor monetare prin asigurarea unui mecanism de sprijin eficace destinat furnizării de lichiditate. Nu în ultimul rând, pe parcursul lunilor martie și aprilie 2020, BCE a stabilit linii repo și de swap temporare cu bănci centrale din afara zonei euro, iar în luna iunie 2020 a lansat o facilitate repo temporară a Eurosistemului pentru băncile centrale (Eurosystem repo facility for central banks – EUREP), cu scopul de a optimiza furnizarea de lichiditate în euro în exteriorul zonei euro și a preveni efectele de reacțiune (de spillback) asupra piețelor financiare din zona euro.

Recalibrarea orientării politicii monetare în luna iunie

În luna iunie, informațiile care au devenit disponibile au confirmat că economia zonei euro înregistrează o contracție fără precedent ca urmare a pandemiei și a măsurilor de limitare a acesteia. Pierderile severe de locuri de muncă și de venituri și gradul deosebit de ridicat de incertitudine cu privire la perspectivele economice au condus la o diminuare semnificativă a cheltuielilor de consum și a investițiilor. Cu toate că datele din sondaje și indicatorii în timp real privind activitatea economică au relevat unele indicii de întrerupere a tendinței descendente odată cu relaxarea graduală a măsurilor restrictive, ameliorarea a fost, până la momentul respectiv, modestă comparativ cu viteza scăderii indicatorilor în cele două luni precedente. Proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna iunie 2020, deși grevate de un grad deosebit de ridicat de incertitudine, anticipau o reducere a activității economice într-un ritm fără precedent în trimestrul II al anului. Se preconiza că presiunile asupra prețurilor se vor menține reduse pe seama declinului pronunțat al PIB real și a creșterii semnificative a deficitului de cerere agregată asociate acestuia. Proiecțiile din luna iunie presupuneau o revizuire substanțială în sens descendent atât a nivelului activității economice, cât și a perspectivelor inflației pe parcursul întregului orizont de proiecție. Astfel, conform proiecțiilor din iunie 2020, rata inflației a fost revizuită în jos, de la 1,6% la finele orizontului de proiecție, conform proiecțiilor macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2019, la 1,3%.

În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a decis adoptarea unui set de măsuri suplimentare de politică monetară destinate sprijinirii economiei pe parcursul redeschiderii graduale a acesteia, precum și menținerii stabilității prețurilor pe termen mediu. Astfel, Consiliul guvernatorilor a hotărât să majoreze pachetul aferent PEPP cu 600 de miliarde EUR, până la o valoare totală de 1 350 de miliarde EUR, să extindă orizontul achizițiilor nete efectuate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul lunii iunie 2021, precum și să prelungească reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2022^[15]. Recalibrarea PEPP viza relaxarea în continuare a orientării politicii monetare, sprijinind astfel condiții favorabile de finanțare la nivelul tuturor sectoarelor și jurisdicțiilor, și în ultimă instanță urmărea să asigure că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului Consiliului guvernatorilor.

Pe parcursul verii, informațiile care au devenit disponibile au semnalat un reviriment puternic al activității economice, în principal pe fondul relaxării măsurilor restrictive. Totuși, redresarea a avut un caracter asimetric, fiind mai vizibilă în industria prelucrătoare decât în sectorul serviciilor, iar activitatea s-a menținut la niveluri mult inferioare celor din perioada anterioară pandemiei. Inflația totală continua să fie inhibată de prețurile scăzute ale produselor energetice și de presiunile reduse asupra prețurilor în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă.

Recalibrarea orientării politicii monetare în luna decembrie

În perioada toamnei a devenit tot mai evident faptul că, după revigorarea puternică – deși parțială și neuniformă – a activității economice în lunile de vară, redresarea economică în zona euro înregistra o pierdere de ritm mai rapidă decât s-a anticipat. Recrudescența infectărilor cu COVID-19 și măsurile restrictive asociate au creat noi dificultăți la adresa sănătății publice și a perspectivelor creșterii economice a zonei euro și a economiilor globale. Inflația s-a menținut la niveluri foarte scăzute, în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. În ansamblu, datele noi au semnalat un impact mai pronunțat pe termen scurt al pandemiei asupra economiei și o trenare a inflației pe o perioadă mai prelungită decât s-a estimat anterior. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a transmis în luna octombrie 2020 semnale că își va recalibra instrumentele, după caz, la proxima ședință din luna decembrie 2020 pentru a răspunde evoluției situației și a asigura menținerea unor condiții favorabile de finanțare în vederea sprijinirii redresării economice și a contracarării impactului negativ al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației.

La momentul ședinței Consiliului guvernatorilor din luna decembrie 2020, datele noi și proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului sugerau un impact mai pronunțat pe termen scurt al pandemiei asupra economiei și o trenare a inflației pe o perioadă mai prelungită decât s-a estimat anterior. Reintensificarea pandemiei era de natură să restrângă semnificativ activitatea economică pe plan global și în zona euro, anticipându-se o contracție a acesteia în trimestrul IV 2020. Inflația totală era așteptată să se mențină la valori negative pe o perioadă mai îndelungată decât se anticipase anterior, măsurile inflației de bază urmau o traiectorie descendentă, iar presiunile inflaționiste erau preconizate să rămână modeste, pe seama cererii scăzute, a presiunilor salariale mai reduse și a aprecierii euro în primăvara și vara anului 2020.

Având în vedere repercusiunile economice ale recrudescenței pandemiei, Consiliul guvernatorilor și-a recalibrat instrumentele de politică monetară.

Consiliul guvernatorilor a decis majorarea pachetului aferent PEPP cu 500 de miliarde EUR, până la o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR. Totodată, a extins orizontul stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP cel puțin până în luna martie 2022 și a prelungit reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2023. S-a hotărât ca achizițiile să fie efectuate în continuare de o manieră flexibilă, în conformitate cu condițiile de pe piață și în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții, pentru a evita înăsprirea condițiilor de finanțare – care nu era în concordanță cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației – și pentru a sprijini transmisia fără sincope a politicii monetare. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a anunțat că nu este necesară utilizarea integrală a pachetului dacă menținerea condițiilor favorabile de finanțare poate fi asigurată prin fluxuri de achiziții de active care nu epuizează pachetul pe parcursul orizontului stabilit pentru achizițiile nete efectuate în cadrul PEPP. S-a menționat, totodată, că pachetul poate fi majorat, dacă este necesar, pentru menținerea unor condiții favorabile de finanțare care să contribuie la contracararea șocului negativ generat de pandemie la adresa traiectoriei inflației.

În plus, Consiliul guvernatorilor a decis o nouă recalibrare a condițiilor aplicabile OTRTL III. Mai exact, a decis extinderea cu 12 luni, până în iunie 2022, a perioadei în care se aplică condiții net mai favorabile, efectuarea a trei operațiuni suplimentare pe parcursul anului 2021 și majorarea volumului total al împrumuturilor pe care contrapartidele vor avea dreptul să le contracteze, de la 50% la 55% din stocul aferent împrumuturilor eligibile.

Nu în ultimul rând, Consiliul guvernatorilor a decis să prelungească până în iunie 2022 durata setului de măsuri de relaxare privind garanțiile adoptat în luna aprilie 2020, să ofere patru operațiuni PELTRO suplimentare în anul 2021, să extindă până în martie 2022 toate liniile repo și de swap temporare cu bănci centrale din afara zonei euro și facilitatea repo EUREP pentru băncile centrale, precum și să efectueze în continuare toate operațiunile periodice de creditare sub forma unor licitații cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală, în condițiile în vigoare, atât timp cât va fi necesar.

În ansamblu, măsurile de politică monetară adoptate urmăreau să contribuie în continuare la menținerea unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei, sprijinind astfel fluxul de credite către toate sectoarele economiei, susținând activitatea economică și protejând stabilitatea prețurilor pe termen mediu. Pe de altă parte, persistau incertitudini pronunțate, inclusiv cu privire la dinamica pandemiei și la calendarul introducerii vaccinurilor, precum și la evoluția cursului de schimb al euro. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a transmis semnale în sensul că este pregătit să își ajusteze toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația evoluează într-un mod susținut în direcția obiectivului urmărit, în concordanță cu angajamentul său în favoarea simetriei.

În concluzie, pe parcursul anului 2020 a fost implementat un grad substanțial de acomodare a politicii monetare în vederea contracarării impactului negativ al pandemiei. Setul cuprinzător de măsuri și recalibrările ulterioare ale acestora au reprezentat o forță stabilizatoare esențială pentru piețe și au contribuit la inversarea fenomenului de înăsprire a condițiilor financiare înregistrat în prima parte a anului. Măsurile s-au dovedit eficiente în limitarea randamentelor obligațiunilor suverane (Graficul 15), care constituie baza costurilor de finanțare în cazul populației, firmelor și băncilor. De asemenea, au contribuit la menținerea unor costuri foarte favorabile de finanțare ale băncilor pe toată durata pandemiei (Graficul 16). În plus, datorită acestor măsuri, populația și firmele au beneficiat de condițiile propice de finanțare, ratele dobânzilor la creditele bancare în relația cu ambele categorii atingând minime istorice, respectiv 1,32% și 1,46% (Graficul 17). Răspunsul politicii monetare în anul 2020 a asigurat condiții favorabile de finanțare pentru a susține redresarea economică și a contracara impactul negativ al pandemiei asupra traiectoriei proiectate a inflației, sprijinind astfel convergența inflației către obiectivul Consiliului guvernatorilor într-un mod susținut.

2.2 Dinamica bilanțului Eurosistemului într-o perioadă marcată de provocări

De la declanșarea crizei financiare mondiale în perioada 2007-2008, Eurosistemul a luat o serie de măsuri de politică monetară atât convenționale, cât și neconvenționale, care au exercitat un impact direct asupra dimensiunii și structurii bilanțului Eurosistemului de-a lungul timpului. Măsurile neconvenționale au presupus operațiuni de refinanțare menite să furnizeze resurse contrapartidelor, cu o scadență inițială de până la patru ani, precum și achiziții de active emise de entități publice și private (în cadrul programului de achiziționare de active – APP). În anul 2020, ca răspuns la declanșarea epidemiei de COVID-19 și pe lângă măsurile neconvenționale deja existente, BCE a adoptat un pachet cuprinzător de măsuri complementare de politică monetară, care a avut un impact semnificativ asupra bilanțului Eurosistemului. În luna martie 2020, BCE a adăugat un pachet temporar suplimentar pentru acest an la APP și a lansat PEPP (programul de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie), ambele generând o creștere a deținerilor de active cumpărate definitiv. Totodată, în perioada martie-aprilie 2020, BCE a relaxat condițiile pentru operațiunile OTRTL III (de două ori) și a modificat cadrul aplicabil garanțiilor, precum și pe cel de control al riscurilor. Combinate, aceste măsuri complementare au dus la o creștere considerabilă a intermedierii de către Eurosistem^[16]. Pe ansamblu, în decursul anului 2020, bilanțul Eurosistemului a continuat să se extindă pe seama acestor măsuri neconvenționale de politică monetară, prin intermediul cărora au fost injectate în sistemul bancar lichidități suplimentare în valoare de 2 200 de miliarde EUR. La finele anului 2020, dimensiunea bilanțului Eurosistemului a atins un maxim istoric de 7 000 de miliarde EUR, în creștere cu 49% (2 300 de miliarde EUR) față de finalul lui 2019.

La sfârșitul anului 2020, activele de politică monetară s-au cifrat la 5 500 de miliarde EUR, reprezentând 79% din totalul activelor din bilanțul Eurosistemului (în creștere față de 70% la finalul anului 2019). Aceste active de politică monetară cuprind împrumuturi acordate instituțiilor de credit din zona euro, cu o pondere de 26% din totalul activelor (în creștere de la 13% la finele anului 2019), și titluri deținute în scopuri de politică monetară, reprezentând aproximativ 53% din totalul activelor (în scădere față de 56% la sfârșitul anului 2019), după cum reiese din Graficul 18. Alte active financiare bilanțiere au inclus în special deținerile de valută și aur ale Eurosistemului și portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale contrapartidelor și apelul acestora la facilitatea de depozit s-au majorat până la valoarea de 3 500 de miliarde EUR (de la 2 000 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2019), reprezentând 50% din pasiv la finalul anului 2020 (în creștere de la 39% la finele anului 2019). Bancnotele aflate în circulație au consemnat o majorare într-un ritm superior tendinței de creștere istorice, ca urmare a unui avans pronunțat înregistrat în luna martie 2020, având o pondere de 21% din pasiv la sfârșitul anului 2020, comparativ cu 28% la 31 decembrie 2019. Alte pasive, între care capitalul și conturile de reevaluare, au crescut la 2 100 de miliarde EUR (de la 1 600 de miliarde EUR la finalul anului 2019) și au reprezentat 30% (în scădere de la 34% la sfârșitul anului 2019), după cum reiese din Graficul 18. Majorarea altor pasive s-a datorat în principal creșterii depozitelor administrației publice de la 200 de miliarde EUR la 500 de miliarde EUR, având o pondere de 25% din alte pasive (în creștere de la 11% la finalul anului 2019).

Scadența portofoliilor APP și PEPP și repartizarea acestora pe categorii de active și jurisdicții

APP are în componența sa patru programe de achiziționare de active în derulare, respectiv al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP) și programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP). PEPP a fost introdus în anul 2020 și toate categoriile de active eligibile în cadrul APP sunt, de asemenea, eligibile în cadrul PEPP. Pentru achizițiile în cadrul PEPP, s-a acordat o derogare de la cerințele de eligibilitate în cazul titlurilor de natura datoriei emise de Republica Elenă. De asemenea, în luna martie 2020, eligibilitatea efectelor de comerț emise de societăți nefinanciare în cadrul CSPP a fost extinsă pentru a include titlurile de valoare cu o scadență reziduală de cel puțin 28 de zile.

La finele anului 2020, deținerile aferente APP au atins valoarea de 2 900 de miliarde EUR (la cost amortizat). ABSPP a reprezentat 1% (29 de miliarde EUR), CBPP3 a constituit 10% (288 de miliarde EUR), iar CSPP a avut o pondere de 9% (250 de miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la finalul anului. Dintre programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, CSPP a avut cea mai mare contribuție la creșterea deținerilor aferente APP în anul 2020, respectiv cumpărări nete de 66 de miliarde EUR. Cumpărările de titluri în cadrul CSPP se efectuează pe baza unei referințe care reflectă nivelul de capitalizare a pieței tuturor obligațiunilor corporative eligibile.

PSPP a reprezentat cea mai mare parte din APP, cu o valoare de 2 300 de miliarde EUR, respectiv 80% din totalul deținerilor de titluri aferente APP la finalul anului 2020, comparativ cu 82% la sfârșitul anului 2019. În cadrul PSPP, alocarea de achiziții pe jurisdicții a fost stabilită, pe baza stocurilor, prin grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În plus, unele bănci centrale naționale (BCN) au achiziționat titluri emise de instituții supranaționale din Uniunea Europeană. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 7,3 ani la finalul anului 2020, în creștere ușoară față de 7,12 ani la sfârșitul anului 2019, cu unele variații de la o jurisdicție la alta^[17].

La finele anului 2020, deținerile aferente PEPP au atins valoarea de 753,7 miliarde EUR (la cost amortizat). Deținerile de obligațiuni garantate au reprezentat mai puțin de 1% (3,1 miliarde EUR), deținerile de titluri emise de sectorul corporativ au constituit 6% (43,2 miliarde EUR), iar deținerile de titluri emise de sectorul public au avut o pondere de 94% (707,4 miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente PEPP la finalul anului.

În cazul achizițiilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP, referința pentru alocare pe jurisdicții, pe baza stocurilor, este reprezentată de contribuțiile BCN la capitalul BCE. În același timp, achizițiile au fost efectuate într-o manieră flexibilă, ceea ce a condus la fluctuații în distribuția fluxurilor de achiziții, în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Scadența medie ponderată a deținerilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP a fost de 7,0 ani la finele anului 2020, cu unele diferențe de la o jurisdicție la alta.

Eurosistemul a reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență deținute în portofoliile APP și PEPP. În anul 2020, răscumpărările derulate în cadrul programelor de achiziționare de active din sectorul privat s-au plasat la 80,2 miliarde EUR, în timp ce răscumpărările în cadrul programelor de achiziționare de active din sectorul public s-au ridicat la valoarea de 229,4 miliarde EUR. Titlurile achiziționate în cadrul PSPP, CSPP și CBPP3 au fost în continuare disponibile pentru a fi împrumutate^[18], în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo^[19]. Deținerile aferente PEPP sunt, de asemenea, disponibile pentru a fi împrumutate în aceleași condiții precum cele aferente APP. În luna noiembrie 2020, Eurosistemul a ajustat condițiile de stabilire a prețurilor referitoare la facilitățile sale de împrumut de titluri, făcându-le mai favorabile contrapartidelor și asigurându-se că acestea rămân un mecanism de sprijin eficace.

Evoluțiile operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

Soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a majorat de la sfârșitul anului 2019 cu 1 200 de miliarde EUR, până la 1 800 de miliarde EUR la finele anului 2020. Aceasta se datorează, în mare parte, celor 1 750 de miliarde EUR alocate în seria OTRTL III, pe lângă cele 26,6 miliarde EUR alocate în cadrul PELTRO. Rambursările voluntare în valoare de 192 de miliarde EUR și scadența operațiunilor OTRTL II în valoare de 303 miliarde EUR au contrabalansat numai într-o mică măsură creșterea înregistrată de valoarea operațiunilor în curs. Băncilor li s-a oferit oportunitatea de a reînnoi finanțările în derulare obținute în cursul OTRTL anterioare în cadrul operațiunilor OTRTL III efectuate în lunile iunie, septembrie și decembrie 2020. Scadența medie ponderată aferentă operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a majorat de la circa 1,2 ani la sfârșitul anului 2019 până la aproximativ 2,4 ani la finalul anului 2020.

Măsurile de relaxare privind garanțiile adoptate de BCE

Măsurile temporare de relaxare privind garanțiile ale BCE, anunțate în luna aprilie 2020 și prelungite în luna decembrie 2020, au constituit o componentă de bază a răspunsului politicii monetare a BCE la pandemie. Un element principal al acestor măsuri a fost extinderea temporară a acceptării creanțelor de natura creditelor drept garanții, îndeosebi prin posibila extindere a cadrelor pentru creanțe suplimentare de natura creditelor (additional credit claim – ACC). În conformitate cu cadrul temporar revizuit, BCN li se permite să accepte drept garanții, printre altele, creditele acordate întreprinderilor mici și mijlocii sau lucrătorilor pe cont propriu care beneficiază de scheme de garanții guvernamentale legate de COVID-19.

Pentru a evita o eventuală dinamică prociclică a reducerii ratingurilor, Consiliul guvernatorilor a hotărât, de asemenea, să mențină temporar eligibilitatea activelor tranzacționabile și a emitenților acestor active care au îndeplinit cerințele minime privind calitatea creditului la data de 7 aprilie 2020. Mai exact, Eurosistemul continuă să accepte drept garanții active tranzacționabile care erau eligibile pentru operațiuni de furnizare de lichiditate în ziua de referință, cu condiția ca ratingul să se mențină peste un anumit nivel de calitate a creditului și toate celelalte cerințe privind eligibilitatea să fie în continuare îndeplinite.

Mai mult decât atât, BCE a decis reducerea temporară, pe ansamblu, a marjelor de ajustare a valorii aplicate garanțiilor cu o cotă fixă de 20% pentru toate categoriile de active acceptate drept garanții eligibile, tolerând astfel temporar un nivel de risc mai ridicat în bilanțul Eurosistemului. De asemenea, Consiliul guvernatorilor a hotărât majorarea limitei de concentrare pentru obligațiunile bancare negarantate de la 2,5% la 10% și a redus nivelul pragului minim neuniform al valorii pentru creanțele interne de natura creditelor la 0 EUR de la 25 000 de EUR în scopul mobilizării drept garanții a creditelor acordate entităților corporative mici. Ca parte a răspunsului politicii sale monetare la șocul economic cauzat de pandemie, Consiliul guvernatorilor a decis, de asemenea, să renunțe temporar la cerința privind pragul minim al ratingului de credit pentru titlurile de natura datoriei tranzacționabile emise de Republica Elenă.

Valoarea activelor tranzacționabile eligibile a crescut cu 1 493 de miliarde EUR, ajungând la 15 657 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2020 (Graficul 19). Titlurile emise de administrațiile centrale au continuat să reprezinte cea mai mare categorie de active (8 385 de miliarde EUR). Alte categorii de active includ obligațiunile bancare negarantate (1 667 de miliarde EUR), obligațiunile garantate (1 640 de miliarde EUR) și obligațiunile corporative (1 872 de miliarde EUR). Obligațiunile emise de administrațiile regionale (552 de miliarde EUR), titlurile garantate cu active (584 de miliarde EUR) și alte active tranzacționabile (958 de miliarde EUR) au deținut fiecare o pondere relativ mică în totalul activelor eligibile.

Valoarea garanțiilor mobilizate a crescut considerabil de la 1 543 de miliarde EUR la 2 595 de miliarde EUR (Graficul 20). Majorarea poate fi atribuită, în mare măsură, creanțelor de natura creditelor (inclusiv creanțele suplimentare de natura creditelor), în cazul cărora sumele mobilizate au înregistrat o creștere mai mult decât dublă, de la 378 de miliarde EUR la 825 de miliarde EUR. Obligațiunile bancare garantate au reprezentat a doua categorie de active ca importanță (629 de miliarde EUR) în ceea ce privește utilizarea lor drept garanții. Obligațiunile emise de administrațiile centrale (383 de miliarde EUR) și titlurile garantate cu active (387 de miliarde EUR) au constituit, de asemenea, surse importante de garanții mobilizate. Obligațiunile bancare negarantate, obligațiunile emise de administrațiile regionale și obligațiunile corporative au fost utilizate într-o măsură mai mică, și anume 145 de miliarde EUR, 90 de miliarde EUR și, respectiv, 78 de miliarde EUR.

2.3 Riscurile financiare asociate PEPP și APP sunt diminuate prin cadre de control corespunzătoare

Obiectivul principal al achizițiilor nete de active în cadrul APP îl reprezintă susținerea convergenței robuste a inflației către obiectivul pe termen mediu al Consiliului guvernatorilor. APP a fost completat de PEPP, care urmărește să contracareze riscurile grave, generate de pandemia de COVID-19, la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare și a perspectivelor economiei zonei euro.

Toate instrumentele de politică monetară, inclusiv achizițiile definitive de active, implică în mod inerent riscuri financiare care se află sub controlul și în gestiunea Eurosistemului. Atunci când există mai multe opțiuni de realizare a obiectivelor de politică monetară, opțiunea aleasă ar trebui să fie eficientă atât din punct de vedere operațional, cât și al controlului riscurilor. În acest context, funcția Eurosistemului de gestionare a riscurilor urmărește să atingă eficiența împotriva riscurilor: realizarea obiectivelor de politică monetară concomitent cu asumarea celui mai scăzut grad de risc^[20].

Achizițiile definitive de active necesită cadre specifice de control al riscurilor financiare, care depind de obiectivele de politică monetară și de caracteristicile și profilurile de risc ale categoriilor de active implicate. Fiecare dintre aceste cadre conține criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețului, indici de referință și limite. Cadrele de control al riscurilor asociate APP și PEPP sunt aplicabile achizițiilor de active suplimentare, reinvestirii principalului aferent titlurilor ajunse la scadență și deținerilor de active atât timp cât acestea sunt înregistrate în bilanțul Eurosistemului.

Cadrele de control al riscurilor nu numai că servesc scopului de diminuare a riscurilor financiare, ci contribuie și la îndeplinirea cu succes a obiectivelor de politică prin orientarea, pe cât posibil în cadrul obiectivului urmărit, achizițiilor de active către o alocare diversificată a activelor și neutră în raport cu piața. În plus, configurarea cadrelor de control al riscurilor ține seama și de riscurile nefinanciare precum riscul juridic, riscul operațional și riscul reputațional.

În cele ce urmează sunt descrise cadrele actuale de control al riscurilor financiare care reglementează implementarea APP și PEPP^[21]. Tabelul 1 prezintă elementele principale ale acestor cadre.

Cerințe de eligibilitate aferente achizițiilor definitive de active

În principiu, numai activele tranzacționabile acceptate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului sunt potențial eligibile pentru efectuarea de achiziții definitive de active. Criteriile de eligibilitate a garanțiilor asociate operațiunilor de creditare ale Eurosistemului sunt prezentate în cadrul general aferent instrumentelor de politică monetară. Printre altele, activele eligibile trebuie să îndeplinească criteriile stricte ale calității creditului prin obținerea a cel puțin unui rating de credit^[22] de la o instituție externă de evaluare a creditului (ECAI) acceptată în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor (ECAF), respectiv să se încadreze în categoria 3 a calității creditului (CQS 3) conform scalei armonizate de evaluare utilizate de Eurosistem sau în categorii superioare (CQS 1 și CQS 2). În ceea ce privește titlurile de natura datoriei tranzacționabile emise de Republica Elenă, această cerință este eliminată temporar pentru achizițiile în cadrul PEPP și pentru măsurile de urgență privind relaxarea garanțiilor, ca răspuns la pandemia de COVID-19. De asemenea, activele trebuie să fie exprimate în euro și emise și decontate în zona euro.

Pe lângă criteriile de eligibilitate menționate anterior, în funcție de programul în derulare, se aplică și criterii de eligibilitate suplimentare. De exemplu, pentru PSPP, CSPP și PEPP, sunt prevăzute restricții privind scadența minimă și cea maximă. Pentru CSPP, activele emise de instituțiile de credit sau de emitenți a căror societate-mamă este o instituție de credit nu sunt eligibile pentru efectuarea achizițiilor. În plus, pentru CSPP, CBPP3 și ABSPP, activele emise sau inițiate de entitățile de lichidare (wind-down entities) și societățile de administrare a activelor sunt excluse de la efectuarea achizițiilor. În cadrul CBPP3, activele trebuie să respecte condițiile necesare pentru a fi acceptate ca garanții pentru utilizare proprie în operațiunile de creditare ale Eurosistemului, respectiv să poată fi utilizate drept garanții de către instituția de credit emitentă^[23]. În cazul titlurilor garantate cu active, debitorii răspunzători pentru onorarea creanțelor respective trebuie să fie stabiliți cu precădere în zona euro.

Evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă

Pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, Eurosistemul realizează, în mod permanent, evaluări corespunzătoare ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă în sfera activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor. Sunt menținute cadrele de monitorizare prin utilizarea anumitor indicatori de risc. Aceste evaluări și proceduri respectă principiul proporționalității, conform căruia activele cu un grad de risc mai ridicat constituie obiectul unor analize mai aprofundate. Pot fi aplicate, de asemenea cu respectarea principiului proporționalității, dacă se justifică, măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor. Acestea includ îndeosebi limitarea sau suspendarea achizițiilor și, în cazuri excepționale, chiar vânzarea activelor, ceea ce presupune realizarea unor evaluări individuale de către Consiliul guvernatorilor.

Cadre de stabilire a prețului

Cadrele de stabilire a prețului în cazul APP și PEPP asigură faptul că achizițiile au loc la prețul de piață pentru minimizarea distorsiunilor pe piață și facilitarea respectării principiului eficienței împotriva riscurilor. Aceste cadre iau în considerare prețurile disponibile pe piață, calitatea acestor prețuri și valoarea justă. De asemenea, se efectuează verificări ex-post ale cotațiilor pentru a se evalua dacă prețurile de tranzacționare reflectau prețurile pe piață la acel moment.

Achizițiile de instrumente de îndatorare eligibile cu randamente negative la scadență sunt permise în cadrul tuturor programelor de achiziționare de titluri, inclusiv, în măsura în care vor fi necesare, cele de active cu randamente inferioare ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

Indici de referință

Indicii de referință sunt utilizați pentru a asigura crearea unui portofoliu diversificat și pentru a contribui la diminuarea riscurilor. Indicii de referință pentru programele de achiziționare de titluri din sectorul privat au drept reper capitalizarea de piață aferentă sferei activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor, respectiv valoarea nominală a activelor eligibile care îndeplinesc cerințele de risc. În cazul achizițiilor de titluri emise de sectorul public din cadrul PSPP și PEPP, grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE constituie reperul pentru alocarea pe jurisdicții a achizițiilor pe bază de stoc. Pe de altă parte, achizițiile în cadrul PEPP sunt derulate într-un mod flexibil, permițând fluctuații ale distribuției fluxurilor de achiziții de-a lungul timpului, pe categorii de active și pe jurisdicții.

Limite

Pentru APP sunt în vigoare cadre de limitare a riscurilor. Calibrarea limitelor aferente emisiunii și emitentului^[24] ține seama de rațiuni de politică monetară, de ordin operațional, juridic, precum și de gestionare a riscurilor. Limitele constituie obiectul unor ajustări fine în funcție de categoria de active, făcându-se diferența între activele din sectorul public și cele din sectorul privat. La anunțarea PEPP, Consiliul guvernatorilor a precizat că, în măsura în care anumite limite autoimpuse ar putea împiedica acțiunile pe care Eurosistemul trebuie să le întreprindă pentru a-și îndeplini mandatul, Consiliul guvernatorilor ar avea în vedere evaluarea acestora în măsura în care este necesar pentru ca demersurile sale să fie proporționale cu riscurile cu care se confruntă.

În cadrul PSPP se aplică limite aferente emisiunii și emitentului pentru a proteja buna funcționare a pieței și procesul de formare a prețurilor, pentru a asigura proporționalitatea, pentru a limita concentrarea riscurilor și pentru a asigura faptul că Eurosistemul nu devine un creditor dominant al guvernelor țărilor din zona euro. Limita de emisiune pentru obligațiunile emise de entități supranaționale, eligibile în cadrul PSPP, este stabilită la 50% din soldul activului emis. Limita de emisiune pentru restul obligațiunilor eligibile a fi tranzacționate în cadrul PSPP este stabilită la 33% din valoarea emisiunii, făcând obiectul unei verificări individuale, astfel încât Eurosistemul să nu dețină o minoritate de blocaj, în sensul clauzei de acțiune colectivă. Altfel, limita de emisiune este de 25%. Limita aferentă emitentului este stabilită la 50% din soldul activelor eligibile emise de către entități supranaționale, pentru restul emitenților eligibili fiind situată la 33%.

Pentru ABSPP, CBPP3 și CSPP, deținerile Eurosistemului într-o emisiune nu trebuie să depășească 70%. În cadrul CSPP se aplică limite de emisiune mai reduse în cazuri specifice, de exemplu pentru activele emise de întreprinderile publice, cărora li se aplică un tratament corespunzător celui din cadrul PSPP. Pe lângă aceste limite de emisiune, se aplică limite aferente emitentului în cadrul CBPP3 și al CSPP. Pentru cel din urmă, limitele aferente emitentului sunt definite pe baza unei alocări de referință raportate la capitalizarea de piață aferentă grupului din care face parte emitentul în vederea asigurării unei alocări diversificate a achizițiilor. De asemenea, se aplică limite mai reduse în cazuri justificate, pe baza rezultatelor procesului de evaluare a riscului de credit și ale procedurilor de verificare prealabilă, după cum s-a arătat anterior.

3 Sectorul financiar european: riscuri crescute din cauza pandemiei

Contextul stabilității financiare a fost puternic afectat de răspândirea pandemiei de COVID-19 în cursul anului 2020. Pandemia nu a provocat doar o criză în domeniul sănătății publice, ci a determinat și o creștere pronunțată a vulnerabilităților din perspectiva stabilității financiare la nivelul piețelor și al sectoarelor. Băncile centrale, guvernele și alte autorități au adoptat ample măsuri de politică pentru sprijinirea economiilor, care au contribuit la limitarea riscurilor imediate la adresa stabilității financiare. Vulnerabilitățile pe termen mediu au rămas însă ridicate, principalele preocupări fiind generate de vulnerabilitatea din ce în ce mai mare față de corecțiile prețurilor activelor, de dificultățile în creștere legate de serviciul datoriei cu care se confruntă întreprinderile, gospodăriile populației și țările, de deteriorarea în continuare a profitabilității băncilor, precum și de riscurile de credit și de lichiditate cu care se confruntă instituțiile financiare nebancare. În acest context, BCE a luat măsuri pentru atenuarea șocurilor financiare produse de pandemie. Astfel, măsurile de politică macroprudențială au vizat cu precădere menținerea fluxului de credite către economie, în timp ce măsurile microprudențiale adoptate de Supravegherea bancară a BCE s-au concentrat pe reducerea efectelor crizei și pe promovarea rezilienței sectorului bancar european. În anul 2020, BCE și-a adus în continuare contribuția la aspectele structurale, care includ finalizarea uniunii piețelor de capital și abordarea provocărilor în creștere care pot apărea la adresa sistemului financiar din zona euro ca urmare a riscurilor climatice.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2020

Pandemia de coronavirus a amplificat vulnerabilitățile existente din perspectiva stabilității financiare, care au fost identificate de BCE în anii precedenți. Pandemia, incertitudinea privind evoluția sa viitoare și efectele acesteia asupra perspectivelor economice și a gradului de îndatorare a țărilor, întreprinderilor și gospodăriilor populației au fost principalii factori care au influențat riscurile la adresa stabilității financiare în anul 2020. Impactul economic al crizei a fost foarte puternic pentru țările din zona euro, cu efecte eterogene asupra ritmului de creștere a valorii adăugate la nivel de țări și sectoare, pe fondul unui avans pronunțat al gradului de îndatorare a sectorului corporativ și a statelor, în special în țările cu niveluri deja ridicate ale datoriei. Riscul de fragmentare a fost amplificat de o redresare neuniformă la nivel de sectoare și țări. Și băncile s-au confruntat cu riscuri mai mari, în condițiile în care perspectiva deteriorării calității activelor este legată de scăderea activității economice. În afara sectorului bancar, fondurile de investiții, inclusiv fondurile de piață monetară, au înregistrat în luna martie ieșiri de lichidități de o magnitudine cel mai recent observată în timpul crizei financiare internaționale, ceea ce a intensificat tensiunile de pe piețe. Fondurile au devenit din ce în ce mai vulnerabile la ieșirile masive de lichidități, deoarece în ultimii ani au optat pentru active mai riscante și mai nelichide, fiind încurajate de contextul caracterizat de randamente reduse. Societățile de asigurare au căutat, de asemenea, modalități de creștere a randamentelor într-un context deosebit de dificil, caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor și de volumul tot mai ridicat al cererilor de despăgubire ca urmare a pandemiei.

Pe termen scurt, riscurile generate de pandemie la adresa stabilității financiare au fost limitate de sprijinul puternic și prompt din partea politicilor. Importanța măsurilor de politică pentru reducerea impactului pandemiei asupra stabilității economice și financiare arată că gestionarea procesului de ieșire din acest mecanism de sprijin va fi la fel de importantă. În cursul anului 2020, BCE a identificat patru vulnerabilități principale ale zonei euro din perspectiva stabilității financiare pe un orizont de doi ani, acestea fiind prezentate în raportul semestrial al BCE intitulat Financial Stability Review (Figura 1):

• În primul rând, creșterea prețurilor activelor și reintensificarea apetitului pentru risc au făcut ca unele piețe să fie tot mai susceptibile la corecții. După turbulențele din luna martie, un reviriment semnificativ, dar neuniform, al piețelor financiare pe parcursul verii a contrastat cu fundamentele economice fragile, cu faptul că investitorii ar putea acorda o importanță mai mare riscurilor economice mai limitate în sensul scăderii pe parcursul anului și cu punerea în aplicare a măsurilor de politică pentru sprijinirea economiilor. În special creșterea alertă a unor piețe de acțiuni a generat temeri legate de o deconectare de la fundamentele economice de bază. Marjele de credit s-au redus până la nivelurile consemnate înainte de pandemie pe întreg spectrul de ratinguri și au părut să fie restrânse având în vedere perspectivele economice, în special pe segmentul cu randamente ridicate al pieței obligațiunilor corporative.
• În al doilea rând, vulnerabilitățile au crescut în sectorul companiilor nefinanciare private și în cel public. Guvernele din zona euro au pus în aplicare o gamă largă de măsuri fiscale de sprijin ca răspuns la pandemie, ceea ce a avut ca rezultat înregistrarea unor ample deficite bugetare în 2020. Totodată, firmele au apelat la finanțare prin linii de credit și au emis volume substanțiale de obligațiuni pentru a satisface necesarul de lichiditate. Prin urmare, niveluri mai ridicate ale datoriei suverane și corporative ar putea conduce la apariția unor noi preocupări privind sustenabilitatea datoriilor în viitor. Bilanțurile gospodăriilor populației au fost afectate marginal de pandemie datorită schemelor guvernamentale de sprijin pentru venituri, însă o încetare bruscă a aplicării măsurilor ar putea determina o scădere a capacității de plată a gospodăriilor și deteriorarea în continuare a fundamentelor corporative deja fragile. Riscul unei corecții pe piețele imobiliare rezidențiale și comerciale a crescut, de asemenea, în cursul anului 2020, având în vedere semnele tot mai vizibile de supraevaluare pe ansamblul zonei euro și scăderea bruscă și susținută a activității pe piața proprietăților imobiliare comerciale.
• În al treilea rând, băncile din zona euro s-au confruntat cu îngrijorări în creștere legate de calitatea activelor, la care s-au adăugat probleme structurale persistente și presiuni asupra profitabilității. Potrivit estimărilor, profitabilitatea băncilor urma să rămână scăzută și să revină doar într-un ritm foarte moderat la nivelurile consemnate înainte de declanșarea pandemiei. În plus, în cursul anului 2020 s-au observat semne incipiente ale unei deteriorări a calității activelor, ceea ce va conduce în cele din urmă la pierderi din activitatea de creditare și la împrumuturi neperformante.
• În al patrulea rând, în sectorul financiar nebancar s-au acumulat în continuare vulnerabilități, ca urmare a reintensificării apetitului pentru risc. După recuperarea intrărilor de către fondurile de investiții din zona euro, acestea au redus ponderea deținerilor de active lichide și și-au extins expunerile pe titluri de natura datoriei cu durată mai mare și rating inferior, emise de companii nefinanciare. Astfel, fondurile de investiții au devenit vulnerabile la ieșiri masive de lichidități în eventualitatea unor turbulențe viitoare. În același timp, societățile de asigurare s-au confruntat cu probleme de profitabilitate, generate de reducerea primelor brute subscrise și de creșterea rezervelor de daune ca urmare atât a pandemiei, cât și a numărului relativ mare de catastrofe naturale din 2020.

Posibilitatea ca aceste vulnerabilități să se materializeze simultan și, eventual, să se amplifice reciproc sporește și mai mult riscurile la adresa stabilității financiare.

În cursul anului 2020, BCE a evidențiat și alte vulnerabilități care depășesc orizontul pe termen scurt spre mediu, cu un potențial impact negativ asupra sectorului financiar, în special riscurile la adresa stabilității financiare ce decurg din schimbările climatice (a se vedea Caseta 3) și riscurile operaționale asociate vulnerabilităților cibernetice.

3.2 Politica macroprudențială pentru reducerea prociclicității sectorului bancar și pentru sprijinirea redresării economice

Vulnerabilitățile din sistemul financiar care au potențialul de a provoca riscuri sistemice pot fi contracarate prin intermediul politicilor macroprudențiale. Regulamentul privind MUS atribuie BCE un rol important și prerogative specifice în acest domeniu. Astfel, BCE are atribuția de a evalua posibilele măsuri macroprudențiale prevăzute de legislația UE pentru sectorul bancar și adoptate de autoritățile naționale din țările care participă la Mecanismul unic de supraveghere (MUS), precum și prerogativa de a aplica măsuri mai stricte decât cele adoptate la nivel național. Ca răspuns la epidemia de coronavirus din 2020, autoritățile naționale din zona euro, în urma consultărilor cu BCE, au adoptat măsuri importante de politică macroprudențială pentru a asigura stabilitatea financiară și pentru a reduce impactul economic al șocului pandemic.

Politică macroprudențială proactivă pentru sprijinirea economiei și menținerea stabilității financiare

BCE a avut o abordare proactivă și a adoptat rapid măsuri de politică macroprudențială, aducând astfel o contribuție importantă la sprijinirea economiei reale și asigurând în același timp stabilitatea financiară. BCE a încurajat și a sprijinit măsurile de politică ale autorităților macroprudențiale din țările participante la MUS, asigurând disponibilitatea capitalului băncilor pentru absorbția pierderilor și pentru sprijinirea activității de creditare a gospodăriilor populației și a firmelor. Autoritățile naționale menționate au pus la dispoziție peste 20 de miliarde EUR din cerințele privind amortizoarele de capital^[30], în principal prin eliberarea totală sau parțială a amortizoarelor anticiclice de capital (CCyB).

Asigurarea funcționalității amortizoarelor de capital este esențială pentru eficacitatea politicii macroprudențiale. În acest scop, BCE a încurajat băncile să își utilizeze amortizoarele de capital și rezervele de lichiditate în scopuri de creditare și de absorbție a pierderilor, contribuind astfel la stabilizarea economiei reale. Capacitatea de utilizare a amortizoarelor a fost, de asemenea, susținută de decizia prin care se permite băncilor să funcționeze cu un nivel al amortizorului combinat inferior cerințelor cel puțin până la sfârșitul anului 2022, fără declanșarea automată a măsurilor de supraveghere. În plus, BCE a subliniat faptul că nu va solicita băncilor să înceapă restabilirea amortizoarelor de capital înainte de atingerea nivelului maxim de utilizare a capitalului și, în orice caz, nu înainte de sfârșitul anului 2022.

Privind în perspectivă, a crescut gradul de conștientizare a faptului că, pe termen mediu, pare de dorit o reechilibrare între cerințele structurale și cele ciclice de capital pentru a crea un spațiu de politică macroprudențială. Evoluțiile din cursul anului 2020 au demonstrat că, dincolo de nivelul global de capital bancar, amortizoarele care pot fi eliberate și care sunt acumulate în perioadele de creștere economică sunt importante pentru a sprijini absorbția pierderilor și activitatea de creditare în perioadele de declin. Spațiul de politică macroprudențială era limitat la începutul pandemiei, amortizorul anticiclic de capital, care poate fi eliberat complet, reprezentând doar o mică fracțiune din capitalul băncilor din zona euro (0,11% față de o rată fondurilor proprii de nivel 1 de bază de 14,9%)^[31]. Acest fapt reflecta, în principal, redresarea lentă a ciclului financiar ca urmare a crizei financiare și a crizei datoriilor suverane. Privind în perspectivă, odată cu normalizarea condițiilor, ar putea fi necesară o revizuire a cadrului aplicabil amortizoarelor de capital pentru a se evalua dacă o reechilibrare între amortizoarele structurale și cele ciclice poate contribui la asigurarea unui nivel suficient de flexibilitate sub forma amortizoarelor care pot fi eliberate, ca răspuns la perioadele de declin.

Nu în cele din urmă, BCE a continuat să își extindă comunicarea referitoare la aspectele de politică macroprudențială, sporind gradul de informare a publicului prin creșterea transparenței cu privire la activitatea sa curentă și la concepțiile sale în domeniul politicii macroprudențiale^[32]. În raportul Financial Stability Review din noiembrie 2020 a fost inclusă o secțiune care prezintă o perspectivă macroprudențială anticipativă privind restabilirea amortizoarelor de capital. Pe lângă discursuri, comunicate de presă și alte publicații, cum ar fi caietele de studii ocazionale, BCE a continuat să publice Buletinul macroprudențial cu frecvență semestrială, publicație în care sunt prezentate progresele analizelor și evaluările aspectelor macroprudențiale de actualitate. Pe baza experienței acumulate în timpul crizei, ultima ediție din 2020 a Buletinului macroprudențial a fost dedicată amortizoarelor macroprudențiale de capital, oferind informații despre impactul asupra creditării, despre posibilele impedimente pentru utilizarea amortizoarelor și despre relevanța spațiului macroprudențial. BCE a continuat, de asemenea, să publice pe website-ul propriu o sinteză a măsurilor macroprudențiale aplicate în prezent în țările care fac obiectul Supravegherii bancare a BCE.

Decizii de politică macroprudențială adoptate în anul 2020

În conformitate cu mandatul său legal, BCE a evaluat, în 2020, notificările din partea autorităților naționale din zona euro în legătură cu 116 decizii de politică macroprudențială privind instrumentele care vizează riscurile sistemice ciclice și structurale, precum și alte măsuri în temeiul articolului 458 din Regulamentul privind cerințele de capital (CRR). Printre acestea s-au numărat și notificările făcute în ultimul trimestru al anului de Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și de Hrvatska narodna banka, după stabilirea unei relații de strânsă cooperare începând cu 1 octombrie 2020. Cele mai multe notificări se refereau la stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital sau la identificarea instituțiilor de importanță sistemică globală și a altor instituții de importanță sistemică (G-SII și O-SII) și la calibrarea amortizoarelor de capital respective. Consiliul guvernatorilor BCE nu a ridicat obiecții la adresa niciuneia dintre deciziile de politică macroprudențială notificate de autoritățile naționale în cursul anului 2020.

După declanșarea epidemiei de coronavirus, multe dintre măsurile notificate către BCE au vizat limitarea impactului provocat de șocul pandemic atât asupra stabilității sistemului financiar, cât și asupra economiei reale. Astfel, mai multe autorități naționale au optat pentru eliberarea unora dintre amortizoarele de capital constituite în anii precedenți.

Șase dintre cele șapte țări din zona euro care activaseră amortizorul anticiclic de capital au decis să elibereze amortizorul integral sau parțial și să renunțe la creșterile amortizorului anunțate anterior. Scopul a fost acela de a permite băncilor să utilizeze capitalul eliberat pentru a sprijini în continuare economia reală prin acordarea de împrumuturi gospodăriilor populației și firmelor, precum și pentru a absorbi potențialele pierderi din creditare. La momentul redactării acestui raport, țările din zona euro care aveau în continuare o rată pozitivă a amortizorului anticiclic de capital erau Luxemburg și Slovacia.

În ceea ce privește instrumentele macroprudențiale care vizează alte riscuri, BCE a evaluat deciziile autorităților naționale privind amortizoarele O-SII, amortizoarele de risc sistemic, precum și măsurile macroprudențiale prevăzute la articolul 458 din CRR. Ca răspuns la șocul provocat de pandemia de coronavirus, câteva țări au decis să elibereze integral sau parțial amortizorul de risc sistemic și să ajusteze amortizoarele O-SII pentru băncile care altfel ar avea restricționată utilizarea amortizorului de risc sistemic, având în vedere interacțiunile dintre cele două cerințe prevăzute la articolul 131 din Directiva privind cerințele de capital.

Totodată, unele țări au optat pentru amânarea introducerii măsurilor anunțate, de exemplu a introducerii treptate a amortizoarelor O-SII și a introducerii unei măsuri anunțate în temeiul articolului 458 din CRR.

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

BCE a furnizat în continuare sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care răspunde de activitatea de zi cu zi a CERS. CERS este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE și de prevenirea și reducerea riscurilor sistemice.

Anul 2020 a fost marcat de pandemia de COVID-19. Ca răspuns la schimbările produse în tendințele riscurilor, CERS a intrat în modul de criză în lunile aprilie și mai 2020 și a crescut frecvența ședințelor sale de politică. SEBC a participat în mod activ și a contribuit la formularea de către CERS a unui răspuns în fața pandemiei și la identificarea și monitorizarea pe bază continuă a riscurilor sistemice potențiale de către acest organism, acordându-i, de asemenea, sprijin general. De exemplu, SEBC a participat în mod activ la activitatea CERS, ceea ce a condus la formularea unor măsuri cu privire la (i) implicațiile asupra sistemului financiar ale schemelor de garantare a împrumuturilor și ale altor măsuri fiscale pentru protejarea economiei reale; (ii) lipsa de lichiditate pe piață și consecințele acesteia pentru administratorii de active și societățile de asigurare; (iii) impactul unor retrogradări prociclice a ratingurilor obligațiunilor asupra piețelor și entităților din sistemul financiar; (iv) restricții la nivel de sistem cu privire la plățile de dividende, răscumpărările de acțiuni și alte compensații și (v) riscurile de lichiditate generate de apelurile în marjă. În plus, SEBC a contribuit la discuțiile din cadrul CERS cu privire la aspecte de politică pe termen mai lung legate de sectorul bancar din UE, în contextul pandemiei de COVID-19. Scopul acestei activități a fost acela de a oferi o imagine de ansamblu a diverselor provocări cu care s-ar putea confrunta factorii de decizie în viitor.

După revenirea treptată în cursul verii la ciclul obișnuit de politici, BCE a continuat să coopereze cu Secretariatul CERS în ceea ce privește activitățile legate de monitorizarea implicațiilor asupra stabilității financiare ale măsurilor fiscale pentru protejarea economiei reale în contextul pandemiei de COVID-19. În luna iunie 2020 a fost înființat un grup de experți sub auspiciile Consiliului general al CERS. Acesta este mandatat să monitorizeze periodic, la nivelul UE, implicațiile asupra stabilității financiare care decurg din măsurile temporare pe care guvernele le-au pus în aplicare ca răspuns la pandemia de COVID-19, cu accent pe implicațiile transfrontaliere și transsectoriale.

BCE a contribuit, de asemenea, la dezvoltarea în continuare a indicatorilor de risc pentru sectorul financiar nebancar, activitate care a inclus redactarea celei de-a cincea ediții a EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor, care prezintă o sinteză a evoluțiilor din acest sector, cu accent pe evaluarea riscurilor potențiale la adresa stabilității financiare.

De asemenea, BCE a colaborat cu CERS la elaborarea și punerea în aplicare a metodologiilor de realizare a unui studiu de impact despre modul în care diferite scenarii privind schimbările climatice ar putea afecta sectorul financiar al UE. În luna iunie 2020, CERS a publicat un raport în care este realizată și o cartografiere a diferitelor metodologii, o evaluare a disponibilității datelor și o prezentare generală a tipului de expuneri ale instituțiilor financiare care urmează să fie examinate atunci când se realizează analiza riscurilor asociate schimbărilor climatice.

Totodată, BCE a participat în mod activ la Grupul european privind riscurile cibernetice sistemice al CERS, care elaborează un cadru analitic pentru evaluarea riscurilor cibernetice.

BCE a prezidat, de asemenea, un grup operativ mandatat să elaboreze o recomandare a CERS pentru continuarea progreselor cu privire la adoptarea identificatorului persoanei juridice (Legal Entity Identifier – LEI) în UE. Proiectul a fost finalizat cu succes în septembrie 2020, odată cu adoptarea Recomandării CERS privind identificarea persoanelor juridice.

De asemenea, BCE a prezidat Grupul operativ al CERS privind testarea la stres, care a pregătit scenariile adverse pentru exercițiile de testare la stres din anul 2021, ce vor fi derulate de Autoritatea bancară europeană și de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale. În acest scop, mai multe direcții generale ale BCE au furnizat suport tehnic și de modelare esențial pentru grupul operativ al CERS.

Informații mai detaliate despre CERS pot fi găsite pe website-ul său, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura soliditatea băncilor individuale

În anul 2020, doi noi membri s-au alăturat Mecanismului unic de supraveghere. Bulgaria și Croația au devenit primele țări din afara zonei euro care au aderat la supravegherea bancară europeană, în conformitate cu cadrul de cooperare strânsă prevăzut în Regulamentul privind MUS pentru statele membre din afara zonei euro. Pe baza deciziilor Consiliului guvernatorilor de stabilire a unei cooperări strânse^[33] cu Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei)^[34] și cu Hrvatska narodna banka^[35], numărul instituțiilor semnificative supravegheate direct de BCE a crescut, fiind adăugate cinci bănci din Bulgaria și opt bănci din Croația în luna octombrie 2020^[36]. BCE este, de asemenea, responsabilă de monitorizarea instituțiilor mai puțin semnificative și de procedurile comune aplicabile tuturor entităților supravegheate din cele două state. Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei) și Hrvatska narodna banka au fiecare câte un reprezentant în Consiliul de supraveghere al BCE, cu aceleași drepturi și obligații ca toți ceilalți membri, inclusiv drepturile de vot.

În anul 2020, Supravegherea bancară a BCE s-a transformat într-o organizație mai matură și mai transparentă. Supravegherea specifică a sectorului bancar a fost reorganizată în conformitate cu modelele de afaceri ale băncilor și s-a desfășurat cu sprijinul unor echipe de experți în domeniul riscurilor sau în cel al altor activități de supraveghere. A doua linie de apărare – funcția de supraveghere a riscurilor – a fost introdusă pentru realizarea planificării strategice, în timp ce funcția de supraveghere la fața locului a devenit independentă din punct de vedere structural. Noua structură organizațională este orientată către o supraveghere axată în mai mare măsură pe riscuri, asigurând în același timp consecvența rezultatelor supravegherii. Prin procesul de reorganizare au fost consolidate atât rolul BCE de autoritate de supraveghere prudentă, eficientă și transparentă, cât și cooperarea cu autoritățile naționale competente în cadrul MUS.

În demersul său de a îmbunătăți transparența, BCE a publicat în premieră date în formă agregată în funcție de modelul de afaceri și informații disponibile la nivel de bancă în legătură cu cerințele din Pilonul 2 (P2R), mai precis, cu un an mai devreme decât se prevede în Regulamentul revizuit privind cerințele de capital. Publicarea datelor individuale despre P2R a avut ca scop clarificarea situației băncilor europene, facilitându-le în același timp compararea poziției proprii cu cea a altor bănci similare lor și asigurând un grad mai mare de transparență pentru investitori.

În plus, BCE a lansat o consultare publică cu privire la proiectul de Ghid privind abordarea consolidării în sectorul bancar din perspectiva supravegherii. Acest Ghid ar trebui să crească gradul de transparență și predictibilitate a măsurilor de supraveghere și să ajute instituțiile de credit să elaboreze proiecte sustenabile din punct de vedere prudențial.

Epidemia de coronavirus s-a dovedit a fi un șoc fără precedent la nivel mondial, însă datorită rolului activ al MUS din ultimii ani, băncile europene au intrat în această criză cu poziții de capital și lichiditate mult mai puternice și cu o calitate a activelor mult îmbunătățită. BCE a reacționat rapid, prin adoptarea mai multor măsuri de sprijin în materie de supraveghere pentru a permite băncilor să absoarbă pierderile și să acorde în continuare împrumuturi economiei reale. De exemplu, BCE a încurajat entitățile supravegheate să utilizeze integral amortizoarele de capital și rezervele de lichiditate, inclusiv pe cele stabilite prin orientările din Pilonul 2, semnalul transmis în același timp piețelor fiind că acestea nu ar trebui să penalizeze băncile pentru apelul la facilitățile acordate^[37]. A fost introdusă flexibilitatea în materie de supraveghere în ceea ce privește tratamentul creditelor neperformante, în special pentru a permite băncilor să beneficieze pe deplin de garanții și de moratoriile instituite de autoritățile publice^[38]. BCE a adoptat o abordare pragmatică (adică simplificată) cu privire la ciclul procesului de supraveghere și evaluare (SREP) pentru anul 2020^[39]. Prin noua abordare s-a redus povara asupra băncilor supravegheate, menținându-se în același timp o perspectivă clară și exactă asupra solidității acestora. Totodată, în contextul respectiv, băncile au fost încurajate să atenueze prociclicitatea încorporată în modelele lor de ajustări pentru depreciere conform standardului IFRS 9 și să înceapă implementarea calendarului de tranziție prevăzut de IFRS 9, disponibil în temeiul Regulamentului privind cerințele de capital^[40], dacă acesta nu este deja în derulare. BCE a prelungit, de asemenea, termenele limită pentru anumite măsuri de supraveghere și cereri de date neesențiale, precum și pentru punerea în aplicare a măsurilor de remediere care provin din inspecțiile la fața locului și din investigațiile privind modelele interne.

După ce a analizat vulnerabilitatea băncilor europene în primele săptămâni ale crizei provocate de COVID-19, BCE și-a revizuit o parte din decizii. De exemplu, recomandarea sa inițială pentru bănci cu privire la distribuirea dividendelor și răscumpărarea acțiunilor a fost prelungită până la 1 ianuarie 2021. Ulterior, BCE a solicitat băncilor să se abțină de la distribuirea dividendelor sau să limiteze distribuirea acestora până la 30 septembrie 2021. În plus, pentru a facilita punerea în aplicare a politicii monetare, BCE a permis băncilor să excludă anumite expuneri ale băncilor centrale din indicatorul efectului de levier^[41].

Toate măsurile de sprijin în materie de supraveghere au fost comunicate băncilor și publicului în mod eficient și transparent prin diverse canale, inclusiv scrisori, dialog în domeniul supravegherii cu echipele comune de supraveghere, răspunsuri la întrebări frecvente, comunicate de presă, postări pe blog și discursuri.

La începutul crizei provocate de COVID-19, BCE a asigurat un anumit nivel de flexibilitate operațională entităților care se pregăteau pentru Brexit, însă dialogul în domeniul supravegherii a fost ulterior reluat și intensificat. Numeroase bănci au făcut progrese considerabile sau avansau conform așteptărilor către realizarea modelelor-țintă de operare post-Brexit, care le vor permite acestora să tranzacționeze, să înregistreze și să gestioneze riscurile la nivelul UE într-o manieră care să asigure gestionarea prudentă a riscurilor și supravegherea eficace. BCE a semnalat în continuare că băncile trebuie să fie pregătite pentru toate rezultatele posibile la sfârșitul perioadei de tranziție. De asemenea, s-a acordat o atenție considerabilă, din perspectiva activităților de supraveghere, pentru a se asigura că băncile supravegheate și-au realizat modelele-țintă de operare în termenele convenite anterior. Acest lucru ar garanta că orice risc pe termen mediu provocat de Brexit ar fi abordat în mod consecvent și eficient.

În cele din urmă, după o consultare publică, BCE a finalizat Ghidul privind modul în care BCE evaluează conformitatea modelelor băncilor pentru riscul de credit al contrapartidei cu cerințele de reglementare. Acesta este relevant pentru băncile care solicită extinderea sau modificarea modelelor lor interne, precum și pentru monitorizarea continuă de către BCE a acestor modele sau a investigațiilor privind modelele interne. De asemenea, BCE a adoptat și a publicat Orientarea privind pragul pentru evaluarea caracterului semnificativ al unei obligații din credite restante în ceea ce privește instituțiile mai puțin semnificative, ceea ce asigură coerența cu normele aplicabile instituțiilor semnificative^[42].

Informații mai detaliate despre Supravegherea bancară a BCE pot fi găsite pe website-ul său și în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere, 2020.

3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică din Europa

Zece ani de reforme semnificative în domeniul reglementării adoptate ulterior crizei financiare mondiale au contribuit la asigurarea faptului că sistemul financiar a fost bine pregătit pentru a face față șocurilor provocate de pandemia de COVID-19. În pofida progreselor substanțiale, încă există dificultăți importante de natură juridică și instituțională care trebuie depășite înainte ca băncile europene să își poată desfășura operațiunile într-un cadru cu adevărat integrat, inclusiv în beneficiul utilizatorilor serviciilor financiare. Sunt necesare, de asemenea, eforturi suplimentare pentru dezvoltarea piețelor de capital, consolidându-se, în același timp, cadrul de reglementare și cel de supraveghere pentru sectorul financiar nebancar. Anul 2020 a fost, totodată, un an al măsurilor fără precedent adoptate de Uniunea Europeană în domeniul politicilor economice. În luna iulie 2020, liderii UE au convenit ca, pentru prima dată în istoria sa, Uniunea Europeană să emită datorie comună pentru a face față unui șoc economic comun. Caseta 4 oferă o imagine de ansamblu a răspunsului mai amplu al UE la situația de criză și a implicațiilor sale asupra economiei reale și a sectorului financiar.

Finalizarea uniunii bancare

În urma scrisorii președintelui Grupului de lucru la nivel înalt pentru un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS) către președintele Eurogrupului din luna decembrie 2019, BCE a continuat să contribuie la dezbaterea privind finalizarea uniunii bancare din cadrul forurilor europene.

La reuniunea de la sfârșitul lunii noiembrie 2020, Eurogrupul a ajuns la un acord important referitor la Tratatul revizuit de instituire a Mecanismului european de stabilitate și la introducerea timpurie a mecanismului comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție.

În acest context, BCE a contribuit în continuare la rapoartele comune de monitorizare a reducerii riscurilor (a se vedea edițiile din iunie și noiembrie), elaborate împreună cu Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție. Raportul publicat în luna noiembrie 2020 a furnizat, de asemenea, analize suplimentare referitoare la situația creditelor neperformante și a cerințelor minime privind fondurile proprii și pasivele eligibile (MREL). Pe baza raportului din luna noiembrie 2020 și în urma unei evaluări pozitive privind reducerea riscurilor, Eurogrupul a convenit asupra introducerii timpurii a mecanismului comun de sprijin.

Totodată, BCE a sprijinit dezbaterea referitoare la integrarea transfrontalieră a grupurilor bancare. În acest context, într-o postare comună pe blog, doi funcționari ai BCE au făcut propuneri concrete pentru promovarea unei alocări eficiente a resurselor de lichiditate în cadrul grupurilor bancare, oferind în același timp garanții autorităților-gazdă^[43].

În ceea ce privește revizuirea cadrului de gestionare a crizelor, BCE a sprijinit eforturile în direcția asigurării faptului că acesta oferă instrumente de cele mai bune practici în scopul abordării băncilor mai mici care atrag depozite. BCE s-a pronunțat în favoarea îmbunătățirii cadrului pentru măsurile de intervenție timpurie, pentru a facilita aplicarea sa concretă^[44]. BCE a subliniat, de asemenea, importanța garantării faptului că băncile care au fost declarate în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate pot ieși de pe piața bancară într-un interval de timp rezonabil. Vor fi derulate în continuare activități privind politica de gestionare a crizelor. Din acest punct de vedere, este important de menționat inițierea de către Comisia Europeană a revizuirii cadrului de gestionare a crizelor bancare și de asigurare a depozitelor.

Continuarea progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital

În anul 2020, BCE a solicitat reînnoirea eforturilor pentru continuarea progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital (UPC), având în vedere numeroasele provocări cu care se confruntă UE^[45]. Printre acestea se numără finanțarea redresării post-COVID-19, asigurarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon, creșterea rolului internațional al monedei euro și abordarea consecințelor Brexitului asupra serviciilor financiare, astfel cum s-a evidențiat în ediția din luna noiembrie 2020 a raportului BCE Financial Stability Review.

BCE a salutat noul plan de acțiune al Comisiei Europene privind uniunea piețelor de capital, publicat în anul 2020, și a subliniat necesitatea unor acțiuni concrete și a unei voințe politice și unei ambiții reale pentru a realiza progrese semnificative. BCE a evidențiat o serie de priorități de politică în vederea sprijinirii piețelor de capital, inclusiv cele care urmăresc majorarea finanțării prin emisiune de acțiuni pentru a susține creșterea și inovarea^[46]. Prioritățile se referă la armonizarea în domenii precis delimitate ale normelor în materie de insolvență a companiilor și ale impozitului reținut la sursă și la prelucrarea acțiunilor corporative în domeniul post-tranzacționare. Progresele în direcția convergenței în materie de supraveghere, inclusiv propunerea de măsuri privind consolidarea coordonării în materie de supraveghere sau a supravegherii directe de către autoritățile europene de supraveghere, vor fi esențiale pentru a asigura punerea în aplicare consecventă a cadrului unic de reglementare în întreaga Uniune Europeană. În plus, inițiativele privind educația financiară sau opțiunile de economisire pentru pensie ar ajuta cetățenii să beneficieze de avantajele uniunii piețelor de capital.

BCE a continuat să contribuie în mod semnificativ la uniunea piețelor de capital prin sprijinirea dezvoltării și a integrării infrastructurilor piețelor financiare paneuropene (a se vedea Secțiunea 4.3).

Revizuirea cadrului prudențial pentru bănci și instituții financiare nebancare

Unele părți ale sectorului financiar nebancar, printre care fondurile de piață monetară și unele fonduri de investiții, s-au confruntat cu tensiuni semnificative în timpul turbulențelor de pe piețe din luna martie. Deși creșterea rolului intermedierii financiare nebancare în finanțarea economiei este unul dintre obiectivele uniunii piețelor de capital, rămâne esențială monitorizarea eficace a acestui sector.

Consolidarea rezilienței sectorului financiar nebancar într-o manieră care să reflecte perspectivele macroprudențiale este absolut necesară pentru a contracara în mod corespunzător riscurile sistemice care s-ar putea materializa în acest sector. Astfel, în anul 2020, BCE a continuat să susțină necesitatea reformelor în domeniul reglementării macroprudențiale a sectorului financiar nebancar și a contribuit în mod semnificativ la discuțiile tehnice conexe din cadrul forurilor europene și internaționale.

În privința cadrului prudențial pentru sectorul bancar, BCE a sprijinit propunerea Comisiei Europene de introducere a unor modificări direcționate ale CRR ca răspuns la pandemia de COVID-19. BCE a considerat această propunere ca fiind complementară măsurilor sale de atenuare în materie de supraveghere și și-a exprimat opiniile în avizul său juridic. Mai exact, BCE a aprobat modificări în ceea ce privește măsurile tranzitorii pentru diminuarea impactului dispozițiilor IFRS 9 asupra capitalului reglementat, extinderea temporară a tratamentului preferențial al creditelor neperformante garantate de guvernele naționale sau de alte entități publice și amânarea aplicării cerinței privind amortizorul pentru indicatorul efectului de levier în cazul băncilor de importanță sistemică globală.

În plus, BCE a sugerat ajustări ale mecanismului de excludere temporară a anumitor expuneri față de băncile centrale din calculul indicatorului efectului de levier, cu scopul de a spori eficacitatea măsurilor de politică monetară aplicate pentru atenuarea impactului economic al pandemiei de COVID-19 și susținerea creditării bancare a gospodăriilor populației și a companiilor. Mai mult decât atât, în conformitate cu standardul Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, BCE a subliniat necesitatea unei mai mari flexibilități din partea autorităților competente în evaluarea modelelor interne pentru riscul de credit pentru a menține capacitatea instituțiilor de credit de a asigura lichiditatea pieței și de a desfășura activități de formare a pieței, sprijinind astfel economia reală.

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Una dintre atribuțiile de bază ale Eurosistemului este aceea de a asigura buna funcționare a sistemelor de plăți. Această atribuție este strâns interconectată cu responsabilitățile Eurosistemului în domeniul politicii monetare și al stabilității financiare. Eurosistemul joacă un rol central în ceea ce privește dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a acordurilor care înlesnesc fluxul sigur și eficient de plăți, instrumente financiare și garanții în zona euro. Acesta acționează, de asemenea, ca un catalizator pentru integrarea și inovarea pe piața plăților și a instrumentelor financiare.

4.1 Servicii TARGET

Serviciile TARGET ale Eurosistemului includ trei servicii de decontare: TARGET2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real pentru operațiunile de plată în euro aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, precum și pentru tranzacțiile interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților transferul instant de fonduri la orice oră, în fiecare zi a anului.

Mai mult de 1 000 de bănci utilizează TARGET2 pentru a iniția tranzacții în euro, fie în nume propriu, fie în numele clienților lor. Luând în considerare sucursalele și filialele, serviciile a peste 44 000 de bănci din întreaga lume pot fi accesate prin TARGET2. În anul 2020, TARGET2 a procesat în medie 345 006 de plăți pe zi, cu o valoare medie zilnică de 1 800 de miliarde EUR.

În condițiile în care ecosistemul plăților s-a schimbat semnificativ în ultimul deceniu datorită evoluțiilor tehnologice, noilor cerințe de reglementare și modificării nevoilor utilizatorilor, Eurosistemul plănuiește să înlocuiască TARGET2 cu T2, care constă dintr-o nouă componentă de decontare pe bază brută în timp real RTGS (real-time gross settlement – RTGS) și o componentă de gestionare centralizată a lichidității (Central Liquidity Management – CLM) care va optimiza gestionarea lichidității la nivelul tuturor serviciilor TARGET. T2 va folosi standardul ISO 20022 pentru mesajele de plată și va putea facilita plățile în multiple valute.

Având în vedere provocările generate de pandemia de COVID-19 și reprogramarea migrării globale a plăților transfrontaliere de la SWIFT către ISO 20022, calendarul pentru proiectul Eurosistemului a fost prelungit din 2021 până în 2022, în urma discuțiilor purtate cu comunitatea financiară europeană. În 2020, proiectul a intrat într-o fază de testare internă a software-ului cunoscută sub numele de „testare de acceptare în Eurosistem”. La sfârșitul anului 2020 a fost publicat Real Time Gross Settlement User Handbook (Manualul utilizatorului RTGS).

T2S este rezultatul unei inițiative de soluționare a problemelor asociate unui mediu de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare în Europa caracterizat printr-un grad ridicat de fragmentare. Această platformă a marcat sfârșitul procedurilor complicate de decontare transfrontalieră și al dificultăților cauzate de diferențele de la o țară la alta între practicile de decontare.

În prezent, platforma T2S conectează 21 de depozitari centrali de instrumente financiare (central securities depositories – CSD) de pe 20 de piețe europene, permițând decontarea operațiunilor cu instrumente financiare în euro și în coroane daneze. În 2020, T2S a procesat în medie 687 476 de tranzacții pe zi, cu o valoare medie zilnică de 672,53 miliarde EUR^[47]. De la începutul lunii martie până la mijlocul lunii aprilie, incertitudinea de pe piață cauzată de pandemia de COVID-19 a dus la o creștere extraordinară a volumelor procesate, un număr maxim de 1 088 815 de tranzacții decontate fiind înregistrat la data de 16 martie.

În luna noiembrie 2020, în cadrul T2S a fost introdusă o funcție a mecanismului de sancționare pentru a sprijini CSD în respectarea obligațiilor care le revin potrivit regimului de disciplină în materie de decontare, prevăzut în Regulamentul CSD. Testarea acestei funcționalități noi și complexe va continua pe tot parcursul anului 2021, ca o fază pregătitoare pentru intrarea în vigoare a prevederilor relevante din Regulament în februarie 2022.

La TIPS, lansat în noiembrie 2018, erau conectate nouă piețe din zona euro la finele anului 2020, putând fi accesate serviciile a peste 3 800 de furnizori de servicii de plată. În luna iulie 2020, BCE a anunțat măsuri semnificative pentru a asigura utilizarea paneuropeană a plăților instant prin intermediul TIPS până la sfârșitul anului 2021. În plus, profitând de capacitatea multi-valutară a TIPS, Sveriges Riksbank și Eurosistemul au semnat un contract care permite băncii centrale suedeze să ofere utilizatorilor din Suedia, începând cu luna mai 2022, un nou serviciu de plăți instant în coroane suedeze (RIX-INST) bazat pe platforma TIPS. În 2020 Danmarks Nationalbank a aplicat pentru aderarea la T2, și și-a exprimat interesul de a se conecta la serviciile TIPS, până cel târziu în 2025.

În 2020 a fost aprobată viitoarea politică de stabilire a prețurilor pentru sistemul T2, iar politica de stabilire a prețurilor pentru TIPS a fost revizuită.

În ceea ce privește funcționarea infrastructurilor de piață ale Eurosistemului în timpul crizei COVID-19, nu s-au produs incidente operaționale majore din cauze legate de pandemie. Totuși, pe parcursul anului au existat incidente operaționale generate de alți factori, care au necesitat acțiuni de monitorizare pentru a se evita reapariția acestora. După incidentul din TARGET2 înregistrat în data de 23 octombrie 2020, BCE a anunțat o evaluare independentă în cadrul căreia se vor examina și alte incidente care au afectat serviciile TARGET în 2020. Principalele constatări ale evaluării vor fi aduse la cunoștința participanților pe piață și vor fi făcute publice până în al doilea trimestru al anului 2021.

Pe lângă cele trei servicii de decontare, Eurosistemul dezvoltă un nou serviciu TARGET, respectiv Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS). Scopul este acela de a asigura un sistem unic de gestionare a colateralului cu funcționalitate comună, capabil să gestioneze activele utilizate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro. În 2020, proiectul a ajuns la finele fazei de specificare. Data operaționalizării a fost reprogramată pentru luna noiembrie 2023, în urma deciziei de prelungire cu un an a calendarului proiectului T2, pentru a răspunde preocupărilor participanților pe piață cu privire la faptul că actualul context nefavorabil le-ar putea împiedica pregătirile.

4.2 Supravegherea și rolul băncii centrale de emisiune

Pentru a asigura siguranța și eficiența sistemelor de plăți și a infrastructurilor pieței financiare, Eurosistemul stabilește obiective prin reglementări, standarde, orientări și recomandări specifice privind activitatea de monitorizare și își îndeplinește funcțiile de monitorizare colectând informații, evaluând informațiile prin raportare la obiectivele de monitorizare și operând schimbări în cazul în care se impune acest lucru.

În anul 2020, Eurosistemul și-a continuat supravegherea sistemelor de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS), evaluând performanța actuală a sistemelor și modificările introduse, precum și nivelul de reziliență cibernetică a acestora. Pe lângă TARGET2, EURO1, STEP2-T și CORE(FR), Mastercard Clearing Management System a fost identificat ca SIPS. Printr-o consultare publică a fost lansată o revizuire a Regulamentului SIPS pentru a specifica în mod clar criteriile de determinare a băncilor centrale din Eurosistem care ar trebui desemnate autoritate competentă să supravegheze un SIPS.

Eurosistemul a continuat, de asemenea, să supravegheze sistemele fără importanță sistemică (non-SIPS), inclusiv sistemele de plăți instant și schemele de plăți. În vederea stabilirii principiilor de supraveghere a instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică într-un mod mai eficient, rezistent în timp și armonizat, BCE a publicat proiectul noului cadru al Eurosistemului pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică (PISA) pentru consultare publică.

Pe baza activității sale permanente de monitorizare a fraudelor cu carduri, Eurosistemul și-a publicat cel de-al șaselea raport privind fraudele cu carduri. Raportul a demonstrat că fraudele cu cardurile în perioada 2014-2018 au continuat să fie preponderent sub formă de tranzacții la distanță, respectiv fraude online și fraude prin poștă și telefon.

Eurosistemul a continuat, de asemenea, să promoveze reziliența cibernetică a infrastructurilor pieței financiare, sprijinind crearea platformei de schimb de informații cibernetice CIISI-UE (Cyber Information and Intelligence Sharing Initiative – CIISI-EU) și adoptarea și punerea în aplicare – în derulare – a cadrului TIBER-EU.

În ceea ce privește decontarea operațiunilor cu instrumente financiare, prima evaluare cuprinzătoare, din perspectiva monitorizării, a platformei T2S în funcțiune a fost urmată de o evaluare a progreselor realizate de operatorul de sistem în ceea ce privește soluționarea deficiențelor identificate în anumite domenii. În plus, punerea în aplicare a funcției mecanismului de sancționare care sprijină depozitarii centrali de instrumente financiare de pe T2S a fost evaluată în baza regimului de disciplină în materie de decontare conform Regulamentului CSD (a se vedea și Secțiunea 4.1).

În ceea ce privește performanța operațională, Eurosistemul și-a concentrat supravegherea în special asupra incidentelor care au avut loc la nivelul serviciilor TARGET în cursul anului 2020, implicându-se în mod activ împreună cu operatorul de sistem pentru a evalua în mod cuprinzător incidentele și măsurile luate cu scopul de a se evita reapariția acestora. Concentrarea asupra performanței operaționale va rămâne o prioritate pentru activitatea de monitorizare derulată de Eurosistem în anul următor.

În ceea ce privește funcționarea în timpul crizei COVID-19, infrastructurile piețelor financiare nu au înregistrat incidente operaționale majore din cauze legate de pandemie. Cu toate acestea, în prima jumătate a anului 2020 au apărut ocazional probleme cu lanțurile de aprovizionare, generate de terți aflați în zone puternic afectate, precum și întârzieri minore în furnizarea de servicii și o reducere a eficienței operațiunilor de decontare la apogeul pandemiei, din cauza volumelor procesate mai mari decât de obicei.

Pandemia și volatilitatea pieței indusă de aceasta au avut, de asemenea, un impact asupra tiparelor volumelor de plată și de decontare. Apelurile în marjă ale contrapărților centrale (central counterparties – CCP) au consemnat o creștere puternică în ceea ce privește magnitudinea. De aceea, participanții pe piață care au fost mai puțin pregătiți în ceea ce privește gestionarea lichidității în condiții de criză s-au confruntat uneori cu presiuni pe lichiditate.

Eurosistemul, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, contribuie la autorizarea și la analiza și evaluarea în mod periodic a CSD conform Regulamentului CSD. În 2020, Eurosistemul a contribuit la șase procese de autorizare și la 12 procese de analiză și evaluare. Eurosistemul este singura autoritate implicată în autorizarea și analiza tuturor CSD din zona euro și, prin urmare, contribuie la facilitarea unei abordări consecvente a acestor responsabilități, jucând astfel un rol esențial în asigurarea siguranței și eficienței decontării operațiunilor cu instrumente financiare.

În ceea ce privește contrapărțile centrale, Eurosistemul, în calitatea sa de bancă centrală de emisiune pentru euro, a participat la colegiile de supraveghere și la grupurile de gestionare a crizelor. BCE s-a alăturat noilor comitete instituite de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, respectiv Comitetul de supraveghere a contrapărților centrale și Comitetul pentru politici în domeniul contrapărților centrale, și a contribuit la dezvoltarea noului cadru de supraveghere a CCP în temeiul Regulamentului revizuit privind infrastructura pieței europene (EMIR 2), în special în contextul Brexit. BCE a analizat, de asemenea, impactul prociclic al volatilității pieței asupra contrapărților centrale și a participanților acestora pentru a aduce clarificări în discuțiile în derulare asupra măsurilor de politică. Având în vedere adoptarea cadrului de reglementare al UE privind redresarea și rezoluția CCP, Eurosistemul a început preparativele pentru rolul său, în calitate de bancă centrală de emisiune, în colegiile de rezoluție. BCE va coordona abordarea Eurosistemului, deoarece orice planificare a redresării și rezoluției unor contrapărți centrale individuale necesită o evaluare concertată a riscurilor sistemice.

4.3 Inovarea și integrarea la nivelul infrastructurii pieței și al plăților

Industria financiară trece printr-o transformare semnificativă datorită inovării și digitalizării. Pe piața plăților de mică valoare au apărut noi operatori pe piață, noi canale pentru accesarea serviciilor de plată și noi modalități de inițiere a plăților. Noii intrați care provin din afara sectorului financiar și/sau din afara Europei reprezintă o provocare pentru operatorii existenți pe piață. Deși deschiderea către concurența globală este esențială pentru stimularea inovării, dependența excesivă de soluțiile și tehnologiile de plată străine creează riscul ca piața europeană a plăților să devină mai susceptibilă la perturbări externe, precum amenințările cibernetice, și mai puțin capabilă să sprijine piața unică și moneda unică. În plus, este posibil ca furnizorii de servicii de plată care dețin o poziție importantă pe piața mondială să nu acționeze neapărat în interesul părților interesate europene.

Pentru a valorifica potențialul inovator al digitalizării și pentru a face față provocărilor tot mai mari la adresa suveranității europene pe piața plăților, Eurosistemul a elaborat o strategie cuprinzătoare privind plățile de mică valoare. Aceasta se bazează în principal pe: lansarea plăților instant, dezvoltarea unei soluții paneuropene de plată și analizarea posibilității introducerii unei monede euro digitale (Caseta 5).

Pentru ca plățile instant să fie disponibile pentru toți cetățenii și pentru toate întreprinderile nu numai la nivel național, ci și în întreaga Europă, este necesar ca mai mulți furnizori de servicii de plată să adere la schema SEPA de transfer credit instant și trebuie garantată o acoperire paneuropeană deplină (a se vedea Secțiunea 4.1 privind măsurile Eurosistemului pentru a asigura o acoperire paneuropeană a plăților instant).

Eurosistemul sprijină, de asemenea, măsurile de depășire a fragmentării soluțiilor pentru utilizatorii finali în ceea ce privește inițierea plăților și plățile la punctele de interacțiune (respectiv plățile la punctele de vânzare și plățile aferente comerțului electronic). Mai exact, acesta promovează soluțiile de plată care îndeplinesc cinci obiective-cheie formulate în 2019: acoperirea paneuropeană și disponibilitatea neîntreruptă pentru clienți, accesibilitatea și costurile reduse, siguranța și securitatea, marca și guvernanța europeană, precum și acceptarea la nivel mondial, cu accent pe îmbunătățirea plăților transfrontaliere, în special a celor dintre țările UE.

În 2020, BCE și-a continuat, de asemenea, analiza privind criptoactivele, concentrându-se pe implicațiile monedelor stabile emise de sectorul privat asupra politicii monetare, stabilității financiare, infrastructurii pieței și a plăților, și asupra supravegherii bancare. Prin prisma acestei analize, BCE își propune să dezvolte și să implementeze un răspuns cuprinzător privind măsurile care trebuie adoptate pentru a atenua eventualul impact nefavorabil al monedelor stabile asupra plăților și a contextului financiar în UE, cu posibilitatea unor inițiative ferme în beneficiul consumatorilor și întreprinderilor din UE. BCE sprijină activitatea comunității internaționale, respectiv foaia de parcurs G20 publicată de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, în direcția unor plăți transfrontaliere mai rapide, mai ieftine, mai transparente și cu un grad mai mare de incluziune, acestea fiind adesea afectate de ineficiență și opacitate.

Pentru a sprijini continuarea integrării piețelor financiare din Europa, Eurosistemul a continuat să stimuleze armonizarea la nivelul întregii piețe în domeniul post-tranzacționare în 2020. În ceea ce privește armonizarea gestionării colateralului, până la jumătatea anului se realizaseră planuri de adaptare de către toate piețele europene cărora li se aplică standardele privind un cadru unic pentru gestionarea colateralului în Europa (Single Collateral Management Rulebook for Europe – SCoRE). Eurosistemul a început, de asemenea, să monitorizeze și să evalueze progresele înregistrate în ceea ce privește respectarea standardelor SCoRE. În conformitate cu reprogramarea proiectului referitor la Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS), (a se vedea Secțiunea 4.1), data implementării standardelor SCoRE a fost modificată pentru noiembrie 2023 în loc de noiembrie 2022.

În anul 2020, Grupul consultativ al BCE privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții a continuat să sprijine crearea unei uniuni a piețelor de capital. Mai exact, acesta a oferit sugestii concrete Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital în ceea ce privește impozitarea la sursă și acțiunile corporative.

5 Eforturi de sprijinire a funcționării piețelor și servicii financiare către alte instituții

Ca răspuns la situația de urgență creată de pandemia de COVID-19, BCE a operaționalizat mai multe linii de swap cu alte bănci centrale în lunile martie și aprilie 2020 pentru furnizarea de lichiditate în principalele valute internaționale și a inițiat noi linii de swap și repo în cursul verii pentru a consolida furnizarea de lichiditate în euro. Instituția nu a realizat intervenții pe piețele valutare, după cum se menționează și în raportările trimestriale privind intervențiile BCE pe piața valutară, care se publică începând cu luna mai 2020.

Publicarea ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro(€STR), o contribuție a BCE la reforma ratelor dobânzilor de referință, și-a încheiat cu succes primul an de existență în luna octombrie 2020. €STR substituie treptat rata medie a dobânzii la operațiunile overnight în euro (EONIA). În anul 2020, BCE a continuat să poarte un dialog fructuos cu participanții pe piețele financiare prin intermediul grupurilor sale de contact pentru piață, iar informațiile obținute au contribuit la eforturile de eficientizare și optimizare a implementării politicii monetare a BCE.

În anul 2020, BCE a răspuns în continuare de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele UE și și-a continuat rolul de coordonare în raport cu cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

5.1 Evoluția operațiunilor de piață

Liniile de lichiditate în euro și în valută

Prin asigurarea disponibilității de finanțare în euro pentru contrapartidele din afara zonei euro, acordurile de swap și repo^[48] ale Eurosistemului contribuie la îndeplinirea de către BCE a obiectivului de stabilitate a prețurilor, la prevenirea apariției de riscuri la adresa stabilității financiare din partea deficitului de lichiditate în euro din afara zonei euro și la sprijinirea utilizării euro în tranzacții financiare și comerciale internaționale^[49]. Acestea favorizează transmisia fără sincope a politicii monetare în zona euro prin evitarea unei posibile înăspriri a creditării pe ansamblul zonei euro sau într-o parte a acesteia din cauza turbulențelor financiare, în favoarea întregii economii europene și a tuturor cetățenilor europeni. Furnizarea de valută contrapartidelor din zona euro diminuează presiunea pe piețele de finanțare internaționale, contribuind astfel la atenuarea efectelor acestor presiuni asupra ofertei de creditare la nivelul populației și firmelor atât din zona euro, cât și din afara acesteia.

Este important de remarcat faptul că liniile de swap și repo acționează precum un mecanism de sprijin care nu ar trebui să concureze sau să înlocuiască piețele de finanțare private în ceea ce privește furnizarea de lichidități în euro rezidenților din afara zonei euro. Cu toate acestea, simpla existență a unor acorduri preventive privind furnizarea de lichiditate poate acționa în sensul calmării piețelor și contribuie la menținerea nor condiții de desfășurare ordonată a activității pe piață.

Acordurile privind liniile de swap încheiate între principalele bănci centrale asigură accesul reciproc la moneda fiecărei bănci centrale, deși, în practică, majoritatea acestor acorduri nu sunt utilizate în prezent sau sunt utilizate într-o singură direcție. Liniile de swap bilaterale dintre BCE și băncile centrale din afara zonei euro permit celor din urmă să furnizeze euro contrapartidelor lor la nivel național. Sumele respective sunt, în general, restricționate, iar riscurile asociate liniilor de swap sunt considerate a fi diminuate, într-o anumită măsură, de volumul plăților primite. La data de 15 martie 2020, BCE, într-o acțiune concertată cu alte bănci centrale majore (Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei, Sistemul Rezervelor Federale și Banca Națională a Elveției), a anunțat că va efectua operațiuni săptămânale de furnizare de lichiditate în dolari SUA cu scadența la 84 de zile (în plus față de operațiunile cu scadența la o săptămână) și va reduce costurile tuturor operațiunilor în dolari SUA. În urma acestui anunț, BCE a inițiat operațiuni cu scadența la șapte zile și la 84 de zile și a ajustat frecvența acestora (o zi, o săptămână, o lună) în funcție de condițiile de pe piața financiară.

La data de 20 martie 2020, BCE a anunțat că va reactiva linia de swap bilaterală deschisă în relația cu Danmarks Nationalbank și că va majora valoarea acesteia la 24 de miliarde EUR. În luna aprilie, aceasta a inițiat, de asemenea, noi linii bilaterale de swap cu Hrvatska narodna banka și Banca Națională a Bulgariei, care permit ambelor bănci centrale să furnizeze euro contrapartidelor naționale până la un plafon de 2 miliarde EUR în fiecare caz.

În cursul anului 2020, BCE a stabilit linii repo bilaterale cu mai multe bănci centrale din afara zonei euro (Tabelul 2) și, la 25 iunie, a instituit facilitatea repo a Eurosistemului (EUREP), care creează un cadru general accesibil unui număr semnificativ de bănci centrale din afara zonei euro. În cadrul acestei facilități, băncile centrale pot împrumuta lichiditate în euro ulterior depunerii unor garanții adecvate, constând în titluri de natura datoriei tranzacționabile în euro emise de administrațiile centrale din zona euro și de instituții supranaționale.

Contribuția BCE la reformarea ratelor dobânzilor de referință

BCE a continuat să dețină un rol important în procesul de reformă a ratelor dobânzilor de referință prin intermediul a două direcții principale: în primul rând, furnizează un criteriu de referință robust și fiabil, respectiv rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), și, în al doilea rând, catalizează inițiativa pieței prin asigurarea secretariatului pentru grupul de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, alcătuit din reprezentanți ai sectorului privat.

€STR a fost lansată la data de 2 octombrie 2019. Acest indicator măsoară costul finanțării overnight negarantate pe piața monetară wholesale în euro, suportat de băncile din zona euro, și se bazează în totalitate pe date statistice confidențiale zilnice referitoare la tranzacțiile de pe piața monetară, colectate în conformitate cu Regulamentul privind statisticile referitoare la piețele monetare.

După ce rata dobânzii a fost publicată timp de un an, BCE a procedat la evaluarea metodologiei de calcul, în conformitate cu articolul 15 alineatul (2) din Orientarea €STR, care impune BCE să evalueze cel puțin cu frecvență anuală dacă modificările pieței de referință fac necesară operarea de modificări asupra ratei și a metodologiei acesteia. Evaluarea a analizat măsura în care rata dobânzii reflectă cu acuratețe dinamica pieței de referință, se bazează pe un volum suficient de date și este imparțială. S-a conchis că metodologia a furnizat un mod corect de măsurare a dobânzii de referință definite, iar baza pentru determinarea costurilor finanțării overnight negarantate pe piața monetară s-a menținut adecvată.

Având în vedere robustețea și reprezentativitatea €STR, participanții pe piață sunt încurajați să utilizeze rata atât în tranzacțiile cu depozite la vedere, cât și în cele cu instrumente financiare derivate, deoarece utilizarea EONIA va înceta la data de 3 ianuarie 2022. Pentru a încuraja și sprijini recursul pe scară mai largă la €STR, inclusiv în dispozițiile contractuale alternative bazate pe rata dobânzii de referință pe segmentul negarantat al pieței interbancare în euro (EURIBOR), BCE a luat decizia de publicare a ratelor medii compuse ale €STR și a unui indice compus^[50].

În același timp, grupul de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, în sarcina căruia se află (i) orientarea participanților pe piață în tranziția acestora către €STR de la mult uzitata EONIA și (ii) recomandarea unor rate alternative adecvate pentru EURIBOR, a furnizat o contribuție esențială la planificarea situațiilor neprevăzute în cazul unui scenariu în care EURIBOR ar putea înceta să existe definitiv. În urma organizării a două consultări publice asupra ratelor alternative EURIBOR și asupra evenimentelor declanșatoare ale dispozițiilor contractuale alternative privind EURIBOR, se preconizează că grupul de lucru va publica, în decursul trimestrului II 2021, recomandările sale privind cele mai adecvate rate alternative EURIBOR pentru fiecare categorie de active și un set de evenimente declanșatoare alternative care să se aplice în mod universal. Participanții pe piață sunt încurajați să analizeze recomandările și să le includă în procesul de planificare alternativă.

Grupuri de contact pentru piețe

Piețele financiare au cunoscut, în anul 2020, provocări deosebite și evoluții neanticipate. În aceste perioade de incertitudine sporită, BCE a acordat o deosebită importanță interacțiunilor structurate cu participanții pe piețele financiare, care au avut loc prin intermediul grupurilor de contact pentru piață. De mai multe ori, Grupul de contact pentru piața obligațiunilor, Grupul de contact pentru schimb valutar, Grupul de contact pentru piața monetară și Grupul BCE pentru managerii de operațiuni au fost convocate la reuniuni ad-hoc pentru schimburi de opinii cu privire la evoluțiile actuale pe piețele financiare și la funcționarea piețelor. Participanții pe piață au fost încurajați să își exprime în mod deschis opiniile în cadrul discuțiilor, iar aceștia și-au exprimat temerile, ceea ce a ajutat BCE să identifice potențialele puncte tensionate din sistemul financiar și să evalueze reziliența acestuia, în special la momentul izbucnirii pandemiei de COVID-19 în Europa, în primăvara anului 2020. Informațiile obținute și-au dovedit utilitatea în contextul eforturilor de sporire a eficienței și eficacității procesului de implementare a politicii monetare a BCE.

Raportarea privind intervențiile pe piața valutară

În luna septembrie 2019, Consiliul guvernatorilor BCE a decis să publice date suplimentare referitoare la intervențiile BCE pe piața valutară. Începând cu luna mai 2020, aceste date au fost sintetizate într-un tabel de pe website-ul BCE și în Baza de date statistice. Acestea reprezintă obiectul unor actualizări trimestriale, cu un decalaj de un trimestru. Informațiile publicate în tabelele trimestriale sunt, de asemenea, reproduse în fiecare an în Raportul anual al BCE (Tabelul 3). În cazul în care nu a existat nicio intervenție pe piața valutară în trimestrul respectiv, se precizează explicit acest lucru.

BCE nu a intervenit pe piața valutară în anul 2020. De la introducerea euro, BCE a efectuat două intervenții pe piața valutară, respectiv în 2000 și 2011.

Cadrul de raportare acoperă intervențiile pe piața valutară efectuate de către BCE unilateral și în mod concertat cu alte autorități, precum și intervențiile „la limitele intervalului” în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE este responsabilă de administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)^[51], al Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF)^[52] și al instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)^[53].

În anul 2020, BCE a procesat plățile de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MFTA. La 31 decembrie 2020, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se ridica la 200 de milioane EUR. Totodată, în 2020, BCE a procesat diverse plăți și plăți ale dobânzilor în legătură cu împrumuturile acordate în cadrul MESF. La 31 decembrie 2020, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism se cifra la 46,8 miliarde EUR. BCE a procesat, de asemenea, plățile aferente împrumuturilor SURE către statele membre în anul 2020. La data de 31 decembrie 2020, valoarea operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestei facilități se situa la 39,5 miliarde EUR.

În mod similar, BCE este responsabilă de administrarea plăților generate de operațiunile din cadrul Fondului european de stabilitate financiară (FESF)^[54] și al Mecanismului european de stabilitate (MES)^[55]. În anul 2020, BCE a procesat diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru două împrumuturi acordate în cadrul EFSF.

Totodată, BCE poartă responsabilitatea și pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei^[56]. La data de 31 decembrie 2020, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui acord se ridica la 52 193,75 milioane EUR.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2020 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem reserve management services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Unele BCN din Eurosistem furnizează, cu respectarea anumitor termeni și condiții armonizate și în concordanță cu standardele generale de piață, servicii financiare în acest cadru băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organismelor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, monitorizează funcționarea fără sincope a serviciilor, promovează optimizarea cadrului instituit și întocmește raportări privind această activitate adresate Consiliului guvernatorilor.

Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 260 la finalul anului 2020, comparativ cu 273 la sfârșitul anului 2019. Totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat o creștere de aproximativ 1,7% în anul 2020 față de anul anterior.

Cadrul legal aferent ERMS a fost actualizat în anul 2020 pentru a încuraja și mai mult transparența raportării și schimbul de informații în cadrul Eurosistemului în contextul furnizării serviciilor ERMS.

6 Mai multe bancnote și un nivel minim istoric al falsificării

BCE și băncile centrale naționale (BCN) din zona euro sunt responsabile cu emisiunea de bancnote euro în cadrul zonei euro, cu garantarea disponibilității numerarului și cu menținerea încrederii în această monedă. În pofida impactului pandemiei asupra comportamentului de consum și de plată, numărul bancnotelor euro aflate în circulație a continuat să crească puternic, în timp ce numărul bancnotelor falsificate scoase din circulație a scăzut la un nivel minim istoric.

6.1 Cerere în continuare ridicată de bancnote euro

În anul 2020, numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut cu aproximativ 10%. La sfârșitul anului, numărul bancnotelor euro aflate în circulație era de 26,5 miliarde, în valoare totală de 1 435 miliarde EUR (Graficele 21 și 22). Bancnota de 50 EUR a reprezentat aproape jumătate din numărul și valoarea totală a bancnotelor aflate în circulație. La jumătatea lunii martie a anului 2020, după ce a fost declarată pandemia de COVID-19, s-a observat o creștere foarte puternică a cererii de numerar timp de câteva săptămâni, în special pentru cupiurile de 200 EUR și 100 EUR, pe măsură ce a crescut și cererea de dețineri preventive de numerar. Evoluția a fost urmată, în lunile ulterioare, de o scădere a retragerilor regulate de numerar de către instituțiile de credit și a depunerilor lor de numerar la BCN din cauza măsurilor de izolare și a modificărilor tiparului de plăți, având drept rezultat reducerea volumului circuitului numerarului cu până la 20% în restul anului 2020, comparativ cu 2019. Cu toate acestea, numărul de bancnote aflate în circulație a continuat să crească pe parcursul anului, în principal ca urmare a amplificării incertitudinii și a tendinței generale de a acumula bancnote în situații de criză.

Un studiu recent sugerează că ponderea bancnotelor euro estimate a fi în circulație în afara zonei euro este cuprinsă între 30% și 50% din valoarea totală a bancnotelor euro aflate în circulație. Același studiu prezintă dovezi conform cărora aceste bancnote sunt utilizate atât ca mijloc de tezaurizare, cât și pentru tranzacții. Același studiu prezintă dovezi conform cărora aceste bancnote sunt utilizate atât ca mijloc de tezaurizare, cât și pentru tranzacții.

Producția bancnotelor euro se împarte între BCN din zona euro, cărora li s-a alocat în total producerea a aproximativ 5,7 miliarde de bancnote în anul 2020.

Numărul total de monede euro aflate în circulație s-a mărit cu 2% în 2020, ajungând la 138 miliarde la sfârșitul anului. Valoarea monedelor aflate în circulație a urcat la 30 miliarde EUR, în creștere cu 1,4% față de finele anului 2019.

În 2020, 25,0 miliarde de bancnote cu o valoare totală de aproximativ 800 miliarde EUR au fost depuse de instituțiile de credit la BCN din zona euro. Un procent de 12% (respectiv 3,0 miliarde) din aceste bancnote a fost înlocuit cu bancnote noi pentru a menține calitatea ridicată a bancnotelor aflate în circulație.

6.2 Utilizarea numerarului de către cetățeni

Studiu privind utilizarea numerarului în zona euro

În 2019, BCE a lansat un al doilea studiu privind atitudinile față de plăți ale consumatorilor din zona euro (Study on the payment attitudes of consumers in the euro area – SPACE), pentru a evalua utilizarea numerarului și a instrumentelor de plată fără numerar. Studiul a arătat că 73% din totalul plăților efectuate de consumatori la punctul de vânzare și prin tranzacții între persoane (person-to-person) au fost decontate în numerar. În termeni valorici, plățile în numerar au reprezentat 48% din valoarea totală a tranzacțiilor, fiind urmate de plățile cu cardul, care au însumat 41%.

Studiul a arătat, de asemenea, că pentru 55% dintre respondenți a fost important sau foarte important să aibă în continuare opțiunea de a plăti cu numerar în viitor. Rezultatele au mai evidențiat și faptul că 34% dintre respondenți păstrează rezerve de numerar, fie pentru tranzacții, fie ca economii.

Un sondaj efectuat la nivelul întregii zone euro în iulie 2020 a concluzionat că pandemia de COVID-19 a avut un impact puternic asupra comportamentului consumatorilor în materie de plăți, întrucât 40% dintre respondenți au raportat că au făcut mai puține plăți cu numerar. Măsurile de creștere a comodității mijloacelor de plată fără numerar au fost principalul motiv oferit pentru a justifica modificarea comportamentului de plată în urma pandemiei.

Menținerea disponibilității și acceptării numerarului în euro

Pentru a menține încrederea în bancnotele și monedele euro și libertatea de alegere a consumatorilor în ceea ce privește modalitatea de plată, în 2020 Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat o nouă strategie privind numerarul. Strategia 2030 privind numerarul a Eurosistemului, publicată în decembrie 2020, definește prioritățile și obiectivele strategice care trebuie urmărite în viitor și are scopul de a asigura faptul că toți cetățenii și toate companiile din zona euro vor avea în continuare acces facil la serviciile cu numerar și că numerarul va rămâne un mijloc de plată general acceptat. Reducerea amprentei ecologice a bancnotelor euro și dezvoltarea în continuare a bancnotelor inovatoare și sigure sunt, de asemenea, elemente importante care vor fi abordate.

Pentru a atinge aceste obiective, Eurosistemul a început să analizeze acoperirea geografică a punctelor de servicii cu numerar ale instituțiilor de credit și evoluția comisioanelor standard percepute de acestea clienților lor pentru depunerea și retragerea bancnotelor și monedelor. În plus, BCE și BCN au inițiat un dialog strâns cu comunitatea bancară și cu alte părți implicate în circuitul numerarului referitor la caracterul adecvat al serviciilor cu numerar, deoarece instituțiile de credit vor continua să fie principalii actori ai sistemului de distribuție de numerar de tip retail și vor continua să verifice autenticitatea și calitatea bancnotelor aflate în circulație. După izbucnirea pandemiei, BCE și BCN, în strânsă cooperare cu toate părțile implicate în materie de numerar, au depus eforturi susținute pentru a depăși provocările legate de măsurile de izolare și pentru a atenua efectul perturbator resimțit de către circuitele naționale de numerar.

Transferabilitate redusă a coronavirusului prin intermediul bancnotelor

De la apariția COVID-19, BCE a colaborat îndeaproape cu mai multe laboratoare pentru a determina ce impact ar putea avea utilizarea numerarului în răspândirea virusului. Au fost evaluate două aspecte conexe, dar diferite: în primul rând, intervalul de timp în care virusul poate supraviețui pe suprafața bancnotelor și a monedelor (capacitate de supraviețuire); în al doilea rând, cantitatea de virus care poate fi transferată de pe respectivele suprafețe pe mâna unei persoane (transferabilitate). Rezultatele acestor teste susțin opiniile exprimate anterior de numeroase organizații de prestigiu, conform cărora riscul de transmitere prin utilizarea numerarului este redus. Testele au demonstrat că acea cantitate de virus care poate fi transferată prin utilizarea numerarului pentru plăți este atât de scăzută încât riscul de infectare este nesemnificativ.

6.3 Contrafacerea bancnotelor euro s-a situat la un nivel minim istoric

În anul 2020, numărul de bancnote euro falsificate a ajuns la cel mai scăzut nivel din 2003. Aproximativ 460,000 de bancnote false au fost retrase din circulație. Raportat la numărul bancnotelor euro autentice aflate în circulație, ponderea celor falsificate a atins un nivel minim istoric de 17 unități/milion (Graficul 23).

Falsificatorii manifestă predilecție pentru bancnotele de 20 EUR și 50 EUR, acestea reprezentând împreună două treimi din numărul total de bancnote falsificate retrase din circulație în 2020. Bancnota de 20 EUR a înlocuit-o pe cea de 50 EUR ca fiind cupiura falsificată în cel mai mare număr. De asemenea, s-a înregistrat o majorare a ponderii bancnotelor falsificate de calitate inferioară. Acestea sunt ușor de depistat deoarece nu prezintă deloc elemente de siguranță, sau prezintă doar unele imitații extrem de slabe ale acestora.

În pofida scăderii calității bancnotelor false, BCE sfătuiește în continuare publicul să rămână vigilent când primește bancnote, să-și amintească testul „atinge-privește-înclină” și să nu se bazeze pe un singur element de siguranță. Totodată, agenții profesioniști care operează cu numerar beneficiază continuu de cursuri de specializare, atât în Europa, cât și în afara acesteia, iar pentru a sprijini lupta Eurosistemului împotriva falsificării sunt puse la dispoziția publicului materiale informative ce sunt în permanență actualizate. De asemenea, BCE colaborează cu Europolul, Interpolul și Comisia Europeană pentru atingerea acestui obiectiv.

7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale (BCN) – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea politicii monetare a BCE, precum și a atribuțiilor legate de stabilitatea financiară și a altor atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și ale Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, organizațiile internaționale, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, și contribuie la sporirea transparenței activității BCE.

Prezentul capitol pune accentul pe limitarea sarcinii de raportare pentru bănci, menținând în același timp calitatea datelor statistice, pe date statistice noi referitoare la zona euro și pe furnizarea de date și statistici pe durata pandemiei de COVID-19. Două casete abordează conformitatea ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) cu principiile elaborate de Organizația Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO), respectiv revizuirea standardelor statistice internaționale privind evoluțiile cu implicații semnificative asupra politicilor și funcțiilor băncilor centrale.

7.1 Strategia de raportare – reducerea costurilor și îmbunătățirea calității

În contribuția sa la viitorul raport de fezabilitate al Autorității bancare europene (ABE) privind un sistem de raportare integrată pentru bănci, SEBC și-a explicat strategia de colectare a datelor de la bănci (Figura 3) și a formulat propuneri de reducere a sarcinii de raportare a băncilor în domeniul raportării statistice, al raportării în materie de rezoluție și al raportării prudențiale, fără pierderea conținutului informațional indispensabil pentru sarcinile de politică monetară, rezoluție și supraveghere^[57].

Acest lucru poate fi realizat prin:

• un dicționar de date standard comun și un model de date comun pentru cerințele de informații statistice, de rezoluție și prudențiale;
• îmbunătățiri procedurale, cum ar fi eliminarea solicitărilor duplicate de date și îmbunătățirea schimbului de date între autorități;
• o cooperare mai intensă între autoritățile europene, precum și între autorități și sectorul bancar, în vederea obținerii unui model de date comun și a unor proceduri optimizate.

SEBC a propus, de asemenea, sincronizarea cu activitatea dedicată cadrului european de raportare integrată (IRef) al SEBC.

7.2 Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro

La data de 7 aprilie 2020, BCE a publicat pentru prima dată statistici coerente privind balanța de plăți pentru zona euro și conturile sectoriale pentru zona euro, facilitând astfel utilizarea combinată a acestor două seturi de date în scopuri analitice.

Datele privind cursul de schimb efectiv al euro și indicatorii de competitivitate armonizați, precum și ponderile schimburilor comerciale care stau la baza lor au fost actualizate la data de 1 iulie 2020.

În anul 2020, BCE a dezvoltat noi instrumente de comunicare pentru a facilita accesul publicului larg la datele și produsele sale statistice. A fost lansată prima publicație digitală interactivă a BCE: „Informații statistice:moneda, creditul și ratele dobânzilor băncilor centrale ”, cu o combinație de elemente vizuale, texte și grafice interactive scrise în limbaj simplu în 23 de limbi ale UE. Statisticile zonei euro și cele naționale ce se regăsesc în publicație sunt actualizate în timp real cu fiecare nouă publicare a datelor. O postare pe blog scrisă de Isabel Schnabel, membru al Comitetului executiv al BCE, care a fost lansată cu ocazia Zilei Mondiale a Statisticii, explică valoarea strategică a datelor și statisticilor de înaltă calitate pentru elaborarea politicilor BCE.

7.3 Furnizarea de date și statistici în perioada pandemiei

Pandemia de COVID-19 a creat provocări fără precedent pentru factorii de decizie, necesitând monitorizarea indicatorilor cu frecvență ridicată (proxies) pentru activitatea economică, precum și a indicatorilor statistici standard pentru a calibra răspunsul politicii monetare a BCE în timp real, într-un moment de mare incertitudine. Pandemia a generat, de asemenea, provocări considerabile și variate atât pentru agenții raportori, cât și pentru entitățile responsabile cu prelucrarea statisticilor.

Printr-un efort comun, BCE și Eurostat au identificat principalele probleme cu care s-a confruntat activitatea de producere a statisticilor aferente balanței de plăți, cum ar fi suspendarea anchetelor la frontiere, ratele de răspuns mai scăzute și întârzierile din partea raportorilor direcți, în special a societăților nefinanciare, precum și calitatea mai slabă și întârzierile produse în obținerea accesului la datele administrative (de exemplu, declarațiile de TVA) și la situațiile financiare anuale. A fost discutată o listă de surse alternative care puteau fi utilizate pentru a reduce lacunele și au fost puse bazele unei colaborări sporite și ale unui parteneriat între entitățile responsabile cu prelucrarea datelor.

În acest context, a fost esențială menținerea continuității activității privind statisticile și datele de supraveghere ale SEBC și ale Sistemului Statistic European (SSE).

În luna aprilie, BCE a ajustat unele cerințe de raportare și a invitat BCN și agenții raportori să găsească soluții pragmatice în conformitate cu cadrul juridic existent pentru a menține raportarea datelor în limitele care pot fi gestionate de agenții raportori, păstrând în același timp calitatea informațiilor statistice la un nivel adecvat scopului^[58]. De asemenea, BCE a cooperat îndeaproape cu BCN, Eurostat și institutele naționale de statistică pentru a elabora abordări comune de atenuare a riscurilor cu privire la sursele de date și metodele de estimare pentru a reduce la minimum pierderile de calitate și potențialele probleme de comparabilitate la nivel național și regional.

Elaborarea mai multor măsuri de politică monetară adoptate recent de Consiliul guvernatorilor BCE pentru a contracara efectele pandemiei a fost favorizată și de flexibilitatea oferită prin date cu caracter granular colectate de BCE si BCN. Aceasta și-a adaptat, de asemenea, producția de date pentru a putea calibra în mod corespunzător răspunsul politicii monetare, incluzând, spre exemplu:

• prelucrarea datelor privind împrumuturi, colectate de la băncile care participă la operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung;
• generarea de date zilnice privind emisiunile brute, răscumpărările și soldurile obligațiunilor de stat ale țărilor din zona euro pentru a calibra programele de achiziționare de active ale BCE.

8 Prioritățile de cercetare ale BCE

Pandemia de COVID-19 a afectat, de asemenea, și activitățile de cercetare din cursul anului 2020, intensificând cercetarea dedicată perfecționării instrumentelor pentru evaluarea în timp real a condițiilor economice și pentru evaluarea opțiunilor de politică. În același timp, rețelele obișnuite de cercetare și grupurile operative și-au continuat activitatea. Cooperarea cu lumea academică a fost limitată inițial din cauza pandemiei, dar activitățile au fost reluate în a doua jumătate a anului.

8.1 Activități referitoare la COVID-19

Pandemia de COVID-19 a intensificat eforturile de perfecționare a instrumentelor de monitorizare a condițiilor economice și financiare pentru a surprinde mai bine în timp real condițiile aflate într-o schimbare rapidă.

Un exemplu se referă la dezvoltarea indicatorilor lunari și săptămânali privind activitatea economică. Deși indicatorii lunari au devenit un instrument standard de prognoză economică în ultimul deceniu, analiza a fost extinsă recent la o frecvență săptămânală, utilizând o varietate de date noi, provenite parțial din surse de pe Internet (Caseta 8).

În mod similar, indicatorii de risc financiar au fost perfecționați pentru a evalua săptămânal riscurile de fragmentare a piețelor financiare din zona euro. Acești indicatori arată că pandemia de COVID-19 a provocat inițial o fragmentare puternică, apropiată de nivelurile observate în timpul crizei financiare mondiale din 2008 și al crizei datoriilor suverane din zona euro din 2012^[59]. Cu toate acestea, fragmentarea financiară a zonei euro a revenit în linii mari la nivelurile din perioada pre-criză până la jumătatea lunii septembrie 2020, datorită răspunsurilor rapide ale politicii economice și rezilienței create de mecanismele de sprijin financiar și de reformele implementate în ultimii zece ani.

O altă sursă importantă de informații a fost Sondajul BCE privind așteptările consumatorilor (Consumer Expectations Survey – CES), un nou sondaj online lansat la începutul anului 2020 și aflat încă în etapa-pilot. Sondajul oferă informații periodice cu privire la încrederea și așteptările gospodăriilor populației, planurile lor de consum și de economii, precum și cu privire la condițiile de pe piața muncii. Acesta se caracterizează prin disponibilitate într-un timp scurt și printr-un grad ridicat de armonizare la nivelul țărilor din zona euro, mai ales al primelor patru țări după populație^[60].

Noul sondaj s-a dovedit foarte valoros în monitorizarea sectorului gospodăriilor populației în timpul epidemiei de COVID-19. De exemplu, gospodăriile au fost întrebate despre severitatea consecințelor financiare generate de pandemie. Răspunsurile evidențiază diferențe în ceea ce privește preocupările financiare ale gospodăriilor populației de la o țară la alta (Graficul 24). Mai precis, gospodăriile din Spania și, în mai mică măsură, din Italia au raportat consecințe financiare mai grave decât cele din Germania și Țările de Jos.

În plus, sondajul sugerează că gospodăriile cu membrii tineri, cu venituri mici, contracte de muncă pe durată determinată sau acces limitat la credite sunt mai vulnerabile la șocul produs de COVID-19. Gospodăriile populației cu preocupări financiare mai mari tind să își reducă proporțional mai mult cheltuielile. De asemenea, acestea tind să consume mai puțin din transferurile viitoare pe care le-ar putea primi în cadrul programelor de sprijin guvernamental. Aceste constatări ar putea sugera un rol important pentru măsurile de politică fiscală specifice și foarte bine țintite pentru stabilizarea condițiilor macroeconomice pe durata pandemiei.

8.2 Rețelele de cercetare

Rețelele de cercetare existente au continuat să coordoneze eforturile de cercetare în cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și să mențină relațiile cu cercetătorii din mediul academic. Astfel, cele trei grupuri de cercetare ale SEBC privind politica monetară, stabilitatea financiară și problemele structurale ale economiilor din zona euro au organizat ateliere referitoare la cele mai presante teme din domeniile lor. Pe viitor, grupurile intenționează să acorde prioritate cercetării privind abordarea provocărilor generate de un mediu caracterizat prin creștere economică modestă, inflație scăzută, schimbări climatice și inovare tehnologică financiară.

În 2020, grupul operativ privind politica monetară, reglementarea macroprudențială și stabilitatea financiară a desfășurat numeroase proiecte care examinează efectele politicilor macroprudențiale. O direcție de cercetare a fost efectul măsurilor macroprudențiale orientate către debitor asupra inegalității^[61]. Deși astfel de măsuri pot spori inegalitatea prin îngreunarea accesului persoanelor cu venituri mici la creditare, ele pot, de asemenea, să o reducă în perioade de criză prin atenuarea impactului crizei asupra grupurilor vulnerabile. Un alt grup de proiecte a studiat modul în care politicile macroprudențiale, prin efectul lor asupra stabilității financiare și asupra ratei dobânzii de echilibru, influențează transmisia politicii monetare și modul în care politica monetară, prin efectul său asupra asumării de riscuri de către intermediarii financiari, influențează necesitatea politicilor macroprudențiale. A treia direcție de cercetare s-a axat pe beneficiile coordonării politicilor monetare și macroprudențiale.

Rețeaua pentru analiza microdatelor privind stabilirea prețurilor (PRISMA) studiază comportamentul de stabilire a prețurilor al firmelor individuale și al comercianților cu amănuntul utilizând seturi de microdate referitoare la prețuri. În anul 2020, grupul a analizat frecvența variațiilor prețurilor individuale pentru o mai bună înțelegere a procesului inflației, actualizând dovezile furnizate de Rețeaua privind persistența inflației (Inflation Persistence Network – IPN) la începutul anilor 2000. De asemenea, a analizat și datele care stau la baza calculării indicilor oficiali ai prețurilor de consum.

Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației a publicat rezultatele celei de-a treia runde (2017) a Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației (Household Finance and Consumption Survey – HFCS) în luna martie 2020. Deși avuția netă mediană a gospodăriilor populației din zona euro s-a menținut, în linii mari, stabilă între 2014 și 2017, veniturile sectorului populației au înregistrat majorări generalizate, venitul median crescând cu 4,1%. În plus, gradul de concentrare a avuției nete la nivelul celor mai înstărite gospodării din zona euro a rămas neschimbat în această perioadă, în timp ce gospodăriile cele mai îndatorate din zona euro s-ar putea să fi înregistrat o atenuare a presiunilor de finanțare. Datele vor contribui și la înțelegerea eterogenităților în transmisia politicii monetare și în presiunile financiare resimțite de gospodăriile populației.

De asemenea, SEBC menține contactul cu rețele independente de cercetare, precum Rețeaua de cercetare pentru studiul competitivității (CompNet) – o platformă de cercetare și analiză a politicilor privind competitivitatea și productivitatea. În 2020, CompNet a organizat două conferințe virtuale împreună cu Národná banka Slovenska și, respectiv, BCE. Prima conferință a examinat dezvoltarea sustenabilă, performanța firmelor și politicile de competitivitate în economiile mici și deschise. A doua a discutat efectele pandemiei de COVID-9 asupra comerțului internațional și a fluxurilor de capital și implicațiile acestor evoluții pentru firmele europene. CompNet a publicat și date noi de cercetare referitoare la aspecte legate de productivitate în Raportul privind productivitatea firmelor 2020 (Firm Productivity Report 2020).

8.3 Conferințe și publicații

Cooperarea cu mediul academic a fost limitată de către pandemie în prima jumătate a anului și multe conferințe periodice au fost anulate sau amânate, inclusiv Forumul BCE privind activitatea băncilor centrale, care urma să aibă loc la Sintra în iunie/iulie, dar a avut loc în noiembrie sub formă de eveniment online. Activitatea de conferențiere a fost reluată în a doua jumătate a anului prin intermediul unor evenimente virtuale, în special Conferința anuală în domeniul cercetării și Conferința privind politica monetară organizate de BCE. În cadrul ambelor conferințe s-au discutat opțiuni privind răspunsul politicii monetare la COVID-19, dar s-au prezentat și cercetări inovatoare legate de transmisia politicii monetare și de structurile piețelor financiare.

În anul 2020, au fost publicate 161 de lucrări de cercetare elaborate de specialiștii BCE în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series). În plus, un număr de studii metodologice sau orientate cu precădere pe politici au fost publicate în Occasional Paper Series, Statistics Paper Series și Discussion Paper Series ale BCE. De asemenea, multe dintre activitățile de cercetare derulate de BCE s-au concretizat în lucrări publicate în reviste academice, în timp ce unele materiale vizează un public mai larg, inclusiv 13 articole publicate în Buletinul de cercetare al BCE.

9 Activități și atribuții de natură juridică

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) referitoare la BCE, prezintă informații despre avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență, precum și rapoartele privind monitorizarea de către BCE a respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

În 19 decembrie 2019 și 21 octombrie 2020, Curtea de Justiție s-a pronunțat asupra recursurilor împotriva a două hotărâri referitoare la confidențialitatea rezultatului deliberărilor Consiliului guvernatorilor (cauzele C-442/18 P și, respectiv, C-396/19 P). Cauzele provin din două solicitări de acces public la decizia Consiliului guvernatorilor de a suspenda accesul unei instituții de credit (Banco Espírito Santo) la instrumentele de politică monetară. BCE a refuzat accesul la partea din procesul-verbal al Consiliului guvernatorilor în care era specificată valoarea creditului acordat Banco Espírito Santo prin intermediul operațiunilor de politică monetară, în temeiul, printre altele, al articolului 10.4 din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Băncii Centrale Europene și al articolului 4 alineatul (1) litera (a) prima liniuță din Decizia BCE/2004/3. La recurs, Curtea de Justiție a acceptat argumentele BCE și a anulat partea contestată din hotărârile Tribunalului. Cele două hotărâri au stabilit precedente importante în ceea ce privește accesul publicului la rezultatul deliberărilor Consiliului guvernatorilor. Potrivit Curții de Justiție, rezultatul deliberărilor, precum și deliberările în sine sunt confidențiale și rămân confidențiale, cu excepția cazului în care Consiliul guvernatorilor decide să facă public acest rezultat în totalitate sau parțial. Divulgarea rezultatului deliberărilor sale este o „competență exclusivă conferită Consiliului guvernatorilor”. În cazul refuzului de a divulga documente care să evidențieze rezultatul procedurii, expunerea de motive a BCE, invocând faptul că documentul solicitat face parte din procesul-verbal, este adecvată. Refuzul de a divulga rezultatul deliberărilor nu este supus condiției suplimentare ca BCE să dovedească modul în care divulgarea ar „submina protecția interesului public”.

La data de 8 iulie 2020, Tribunalul a pronunțat primele patru hotărâri privind deciziile de sancționare ale BCE. În cauza T-203/18 (VQ împotriva BCE), Tribunalul a respins toate motivele invocate de reclamantă. Mai exact, acesta a decis că BCE nu a încălcat principiul proporționalității în ceea ce privește impunerea sancțiunii și publicarea penalității. De asemenea, Tribunalul a clarificat că principiul publicării fără anonimizare a deciziilor de sancționare și înainte de expirarea termenului de introducere a unei acțiuni în anulare este stabilit de cadrul juridic. În alte trei cauze (T-576/18, T-577/18 și T-578/18), Tribunalul a anulat parțial trei decizii de sancționare a BCE cu privire la Crédit Agricole S.A. și două dintre filialele sale. Tribunalul a constatat că reclamantele au încălcat articolul 26 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, care trebuie interpretat în sensul că o instituție de credit trebuie să obțină permisiunea autorităților competente înainte de a-și clasifica instrumentele de capital drept instrumente de fonduri proprii de nivel 1 de bază. Totuși, acesta a anulat sancțiunile pe baza faptului că deciziile atacate nu au furnizat suficiente detalii cu privire la metodologia aplicată de BCE pentru determinarea cuantumului penalităților impuse. Reclamantele au formulat recurs împotriva acestor hotărâri în fața CJUE (cauzele C-456/20 P, C-457/20 P și C-458/20 P).

La data de 17 decembrie 2020, CJUE a respins în totalitate un recurs formulat de Fabio De Masi și Yanis Varoufakis împotriva unei hotărâri a Tribunalului
(C-342/19 P). Hotărârea din data de 12 martie 2019 a confirmat faptul că BCE avea dreptul să își fundamenteze decizia de a nu acorda accesul public la un aviz juridic extern obținut în 2015 pe excepția „spațiului de reflecție” conform articolului 4 alineatul (3) primul paragraf din Decizia BCE/2004/3 (2004/258/CE). CJUE s-a pronunțat că excepția „spațiului de reflecție” nu se limitează la documentele referitoare la un proces decizional specific, în schimb a asociat-o principiului independenței băncilor centrale prevăzut la articolul 130 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Tribunalul a reiterat că BCE trebuie să poată să îndeplinească în mod eficient obiectivele atribuțiilor sale, prin exercitarea independentă a competențelor specifice care îi sunt conferite în acest scop prin Tratat și Statutul SEBC. De asemenea, a confirmat că un document se poate încadra în mai multe excepții cuprinse în Decizia BCE/2004/3, iar excepția consultanței juridice din articolul 4 alineatul (2) a doua liniuță din Decizia BCE/2004/3 nu constituie lex specialis cu privire la excepția „spațiului de reflecție” relativ generalizat. Nu în ultimul rând, CJUE a clarificat că excepția „spațiului de reflecție” nu obligă BCE să stabilească dacă divulgarea documentului în discuție ar submina grav procesul decizional.

La data de 17 decembrie 2020, Curtea de Justiție, întrunită în Marea Cameră, a declarat într-o procedură în constatarea neîndeplinirii obligațiilor, înaintată de către Comisia Europeană împotriva Sloveniei (C-316/19), că prin efectuarea în mod unilateral a ridicării unor documente legate de îndeplinirea misiunilor SEBC și ale Eurosistemului în incintele Banka Slovenjie în luna iulie 2016, Slovenia nu și-a îndeplinit obligația de a respecta principiul inviolabilității arhivelor Uniunii Europene conform articolelor 2 și 22 din Protocolul privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene. Având în vedere sistemul foarte integrat în care opera BCE, Curtea de Justiție a interpretat sfera noțiunii de arhivă a Uniunii Europene ca trebuind să cuprindă toate documentele întocmite, prelucrate și trimise de către BCE sau băncile centrale naționale (BCN) în contextul îndeplinirii misiunilor SEBC și ale Eurosistemului, indiferent dacă sunt deținute de BCE sau de BCN. În consecință, autoritățile naționale nu pot ridica asemenea documente în incintele BCN fără a se coordona cu BCE în prealabil. Totodată, Curtea de Justiție a declarat că, prin faptul că nu a cooperat în mod corespunzător cu BCE pentru a înlătura consecințele ilicite ale acelei încălcări, Slovenia nu și-a îndeplinit nici obligația de cooperare loială.

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex. Avizele BCE asupra propunerilor de legislație a UE sunt publicate și în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În anul 2020, BCE a adoptat șase avize cu privire la acte propuse ale Uniunii Europene, precum și 31 de avize referitoare la proiecte legislative naționale în domeniile care sunt de competența sa.

S-au înregistrat cinci cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative^[63], patru dintre acestea referindu-se la legislația națională, iar unul la legislația Uniunii Europene. Patru cazuri sunt considerate clare și importante. Două dintre acestea se referă la legislația slovenă privind amânarea plăților împrumuturilor și măsurile de lichiditate pentru economia slovenă ca rezultat al pandemiei de COVID-19. Aceste cazuri au fost considerate clare și importante din cauza impactului lor potențial asupra băncii centrale naționale, asupra pozițiilor de capital și de lichiditate ale instituțiilor de credit slovene, asupra operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului și asupra respectării interdicției de finanțare monetară conform articolului 123 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Un alt caz s-a referit la un proiect legislativ al Italiei cu privire la un mecanism de rambursare a achizițiilor efectuate prin mijloace electronice de plată și a fost considerat clar și important având în vedere efectul acestuia asupra mijloacelor de plată, în special a numerarului. Cazul privind legislația Uniunii Europene s-a referit la Regulamentul privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19 și a fost considerat un caz clar și important din cauza impactului său potențial asupra BCE și asupra BCN în legătură cu administrarea împrumuturilor SURE. BCE apreciază pe deplin urgența stringentă cu care a trebuit să se desfășoare procesul legislativ în cele două cazuri slovene și cazul UE SURE având în vedere situația de urgență generată de pandemie, inclusiv, în cazul SURE, nevoia de a pune rapid în aplicare acest instrument ca parte a celor trei rețele de securitate pe termen scurt convenite de Eurogrup.

BCE a adoptat avize privind propunerile UE referitoare la modificările aduse cadrelor prudențiale și pentru securitizare ca răspuns la pandemia de COVID-19 și un aviz din proprie inițiativă privind administrarea împrumuturilor de către BCE și BCN în temeiul SURE. BCE a adoptat un aviz cu privire la o propunere UE în ceea ce privește exceptarea anumitor indici de referință pentru cursul de schimb valutar din țări terțe și desemnarea indicilor de referință de înlocuire pentru anumiți indici de referință care încetează să mai fie utilizați. De asemenea, BCE a adoptat avize privind o propunere UE referitoare la aspectele legate de cursul de schimb valutar în raport cu francul CFA și cu francul comorian și la numirea unui nou membru al Comitetului executiv al BCE.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la băncile centrale naționale, inclusiv în ceea ce privește: un proiect pentru reforma amplă a Sveriges Riksbank; independența instituțională și financiară a Hrvatska narodna banka; modificarea criteriilor de numire a Guvernatorului și Consiliului de administrație al Banco de Portugal și a procedurii de numire a membrilor organelor de decizie ale De Nederlandsche Bank; reforme ale Consiliului de supraveghere al Eesti Pank și ale Consiliului general al Sveriges Riksbank; cooperarea strânsă între BCE și Hrvatska narodna banka, respectiv Banca Națională a Bulgariei, în cadrul Mecanismului unic de supraveghere; rolul Eesti Pank în situații de apărare și exceptarea membrilor Consiliului Latvijas Banka de la efectuarea serviciului militar; rolul Hrvatska narodna banka în calcularea ratei naționale de referință pentru costul mediu de finanțare a sectorului bancar croat; rolul Central Bank of Ireland în calitate de depozitar al registrelor beneficiarilor reali ai anumitor entități financiare; rolul Banco de España în supravegherea respectării cerințelor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului de către furnizorii de servicii de monedă virtuală; rolul Bank of Greece în asigurarea respectării anumitor cerințe referitoare la zona unică de plăți în euro (SEPA); rolul De Nederlandsche Bank în cadrul Comitetului de stabilitate financiară al Țărilor de Jos; furnizarea de asistență entităților nebancare pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență de către Lietuvos bankas; furnizarea de către Banca Națională a României de lichiditate pe termen scurt Fondului de garantare a depozitelor bancare; colectarea și partajarea de date de către Danmarks Nationalbank; dreptul administratorilor judiciari și lichidatorilor judiciari ai instituțiilor de credit să dețină fonduri într-un cont deschis la Latvijas Banka; și finanțarea de către Bank of Greece, Banca d’Italia, Central Bank of Malta și Oesterreichische Nationalbank a obligațiilor statelor membre respective față de Fondul Monetar Internațional.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale în materie de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, inclusiv în ceea ce privește: un aviz referitor la cooperarea strânsă dintre BCE și Hrvatska narodna banka în cadrul Mecanismului Unic de Supraveghere; două avize referitoare la cooperarea strânsă cu Banca Națională a Bulgariei; și un aviz referitor la tratamentul privind cerințele de capital aferente titlurilor de participare emise de o instituție de credit din Luxemburg.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la mijloace de plată, inclusiv în ceea ce privește: limitarea plăților în numerar efectuate prin intermediul serviciilor poștale în Belgia; asigurarea unui nivel minim de servicii de numerar în Ungaria și Suedia; și limitarea plăților în numerar către anumite categorii de companii în Danemarca.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la reglementarea bancară și financiară și la stabilitatea financiară, inclusiv în ceea ce privește: sprijinul guvernamental pentru schema de garantare a depozitelor în Luxemburg; eliminarea taxei speciale aplicate anumitor instituții financiare în Slovacia; identificarea și raportarea de către instituțiile financiare a alocării sumelor depozitate în conturi de economii în Belgia; și măsuri pentru limitarea riscurilor macroprudențiale în ceea ce privește creditele imobiliare rezidențiale în Germania.

BCE a adoptat un aviz cu privire la un proiect legislativ al Bulgariei referitor la cursul de schimb oficial al levei bulgărești în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

BCE a adoptat un aviz cu privire la un proiect legislativ al Austriei referitor la raportarea statistică a datelor din balanța de plăți.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către băncile centrale naționale (BCN) din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat. Acest tip de achiziții nu ar trebui să devină o formă de finanțare monetară indirectă a sectorului public.

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2020 confirmă faptul că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

Acest exercițiu a relevat că majoritatea BCN au aplicat, în anul 2020, politici de remunerare a depozitelor sectorului public pe deplin conforme cu plafoanele de remunerare. Totuși, câteva BCN trebuie să garanteze că rata dobânzii la depozitele sectorului public nu depășește plafonul de remunerare.

BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în luna noiembrie 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Pe parcursul anului 2020, reducerea volumului activelor aferente Irish Bank Resolution Corporation de către Banc Ceannais na hEireann/Central Bank of Ireland prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă reprezintă un pas în direcția necesară de cesiune integrală a acestor active. Continuarea vânzărilor într-un ritm corespunzător ar diminua și mai mult preocupările serioase care persistă în ceea ce privește finanțarea monetară.

10 BCE în cadrul UE și în context internațional

În 2020, BCE a menținut dialogul strâns cu partenerii săi europeni și internaționali. A pus un accent puternic pe comunicare în contextul asumării responsabilității sale față de Parlamentul European, cu scopul de a explica măsurile fără precedent luate în contextul pandemiei de COVID-19. BCE s-a angajat în mod constructiv în dialogurile din cadrul G20 și a contribuit activ la discuțiile desfășurate la Fondul Monetar Internațional (FMI), în special cu privire la impactul avut de pandemie. De asemenea, a continuat să coopereze cu băncile centrale din economiile de piață emergente.

10.1 Asumarea responsabilității de către BCE

Pe perioada pandemiei de COVID-19, BCE a reușit să ofere un răspuns puternic prin măsurile de politică luate datorită, în parte, capacității sale de a acționa în deplină independență. Acest lucru i-a fost conferit BCE prin intermediul unui proces democratic și îi permite să își îndeplinească sarcinile fără a ține seama de presiuni politice pe termen scurt^[64]. La rândul său, independența sa se bazează pe mecanisme eficiente de asumare a responsabilității pentru a asigura faptul că BCE își exercită mandatul. BCE s-a străduit în mod constant să asigure practici eficiente în materie de asumare a responsabilității și să explice acțiunile sale cetățenilor din întreaga Europă și reprezentanților acestora din Parlamentul European. Astfel, aceste practici au evoluat dincolo de cerințele prevăzute la articolul 284 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Acestea sunt, de asemenea, completate de controlul jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Atunci când BCE a întreprins acțiuni fără precedent în momentul declanșării pandemiei, președinta BCE a organizat un schimb de opinii ad-hoc cu reprezentanții Comisiei pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European (ECON). Acest demers s-a adăugat celor patru audieri periodice în fața aceleiași comisii care au avut loc în 2020, pe durata cărora președinta a discutat, de asemenea, în mod explicit, criteriile-cheie pentru asigurarea unor practici eficiente în materie de asumare a responsabilități. BCE și Parlamentul European au convenit să interacționeze mai strâns în contextul evaluării strategiei BCE.

Președinta BCE a participat, de asemenea, la dezbaterea plenară privind Raportul anual 2018 al BCE desfășurată în februarie 2020, iar în mai 2020, vicepreședintele a prezentat Raportul anual 2019 al BCE în fața ECON. În legătură cu acest eveniment, BCE și-a publicat feedbackul privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției sale referitoare la Raportul anual 2018 al BCE. Pe lângă audierile periodice, Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv al BCE, a participat în februarie 2020 și la Săptămâna Parlamentară Europeană pentru a discuta aprofundarea și lărgirea Uniunii Economice și Monetare, iar în iulie 2020 a participat la schimburi de opinii cu ECON privind rolul internațional al monedei euro și moneda euro digitală în octombrie 2020. De asemenea, BCE a răspuns la 48 de întrebări adresate în scris de deputați ai Parlamentului European în 2020, o creștere semnificativă față de anul precedent.

Cele mai recente sondaje Eurobarometru indică faptul că 75% dintre respondenții din zona euro susțin moneda euro și 40% înclină să aibă încredere în BCE^[65]. Aceste rezultate arată că sentimentul de încredere în BCE este încă vulnerabil în fața rezultatelor economice – incluzând posibil și pe cele care nu sunt sub controlul său – și că este necesar ca BCE să continue să se implice în dialoguri constructive cu Parlamentul European și cu cetățenii pentru a le explica deciziile sale și a le asculta temerile.

10.2 Relațiile internaționale

G20

Odată cu apariția pandemiei de COVID-19, G20 a aprobat un Plan de acțiune cuprinzător, cu accent pe politicile de urgență menite să atenueze efectele economice ale crizei, să protejeze sistemul financiar global și să sprijine economiile precare. Împreună cu Clubul de la Paris, acesta a convenit, de asemenea, asupra unei Inițiative de Suspendare a Serviciului Datoriei (DSSI) temporar pentru țările sărace și a aprobat un Cadru Comun privind Tratamentul Datoriilor, în plus față de DSSI. S-au intensificat acțiunile și în domeniul infrastructurii și al incluziunii financiare, ca urmare a noilor provocări aduse de criză. În ceea ce privește aspectele legate de sectorul financiar și în colaborare cu Consiliul pentru Stabilitate Financiară, G20 a elaborat un raport despre implicațiile prociclicității agențiilor de rating asupra stabilității financiare, precum și o foaie de parcurs pentru a consolida aranjamentele de plată transfrontaliere la nivel mondial. G20 a purtat, de asemenea, discuții referitoare la monedele digitale stabile (stablecoins) la nivel mondial, care se anticipează că vor fi studiate mai aprofundat în 2021. Dialogurile privind impozitarea digitală vor continua în 2021.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

BCE a continuat să își asume un rol activ în discuțiile despre sistemul monetar financiar internațional desfășurate la FMI și în alte foruri, oferindu-și perspectiva în privința unor poziții comune luate de Uniunea Europeană sau de țările din zona euro. Aceste discuții au fost puternic centrate pe impactul pandemiei de COVID-19.

FMI a jucat un rol central în răspunsul comunității internaționale la criză, și nu doar în ceea ce privește analiza situației economice și financiare. FMI a implementat, de asemenea, cu promptitudine o serie de măsuri, inclusiv finanțarea în regim de urgență a unui număr fără precedent de țări, acordarea de noi Linii de credit flexibile, reducerea datoriilor pentru cei mai defavorizați membri ai săi, precum și introducerea unui nou instrument de creditare, Linia de lichiditate pe termen scurt. Împrumuturile determinate de criză s-au desfășurat în cadrul capacității actuale de creditare a FMI care este de aproximativ 1 000 de miliarde USD. Această capacitate de creditare este menținută în următorii ani prin dublarea Noilor acorduri de împrumut, care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2021, și printr-o nouă rundă de acorduri bilaterale de împrumut. Cu toate acestea, cererea pentru resursele FMI necesită o monitorizare atentă. BCE sprijină un nivel adecvat de finanțare al FMI, acesta fiind o componentă esențială a plasei de siguranță financiară globală.

Având în vedere impactul pandemiei asupra situației datoriei din numeroase țări, FMI și-a intensificat în mod semnificativ agenda de lucru privind datoriile. Acesta a inițiat o discuție privind îmbunătățirea arhitecturii internaționale pentru soluționarea crizelor privind datoriile și și-a anunțat intențiile de revizuire în continuare a propriilor politici legate de datoria suverană. FMI a continuat, de asemenea, evaluarea cuprinzătoare, realizată o dată la cinci ani, a activității de monitorizare (comprehensive surveillance review), proces prin care se vor stabili prioritățile în materie de monitorizare pentru perioada 2020-2025, precum și revizuirea Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP). Referitor la acesta din urmă, un raport al Comitetului de relații internaționale din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale a contribuit la dezbaterea internațională și a oferit recomandări în vederea îmbunătățirii tracțiunii exercițiilor FSAP.

Cooperarea internațională dintre băncile centrale și economiile de piață emergente

În pofida situației fără precedent, BCE și-a continuat cooperarea cu băncile centrale din afara UE, în special prin intermediul Memorandumurilor de înțelegere bilaterale în vigoare cu bănci centrale importante din Africa, Asia și America Latină, și prin intermediul cooperării cu organizațiile regionale ale băncilor centrale și cu FMI. Această colaborare reflectă interesul global privind politicile, opiniile, cadrele analitice și procesele de lucru ale BCE. Discuțiile atât la nivel de experți, cât și la nivel decizional, au acoperit politicile și principalele atribuții ale BCE, dar și aspecte tehnice și de guvernanță. Astfel, subiectele legate de COVID-19, modificările climatice și procesul de digitalizare din perspectiva băncilor centrale au beneficiat de un interes considerabil. Totodată, aportul BCE la procesul de extindere a UE, în calitate de instituție a acesteia, a continuat prin discuții tematice cu băncile centrale din țările care se află în regiunea Balcanilor de Vest și care au perspectiva de a adera la UE.

11 Intensificarea activităților de comunicare și informare

Dintre numeroasele efecte ale pandemiei de coronavirus, unul cu o prezență cvasi-generalizată a fost gradul de incertitudine fără precedent de ridicat, nu doar la nivelul economiei și al societății în ansamblu, ci și la nivel individual, provocând anxietate și adesea confuzie. În astfel de circumstanțe este esențială o comunicare credibilă, bazată pe fapte, promptă și clară din partea autorităților publice pentru a furniza informații vitale și a oferi încredere. Prin urmare, BCE și-a adaptat și intensificat în 2020 activitățile de comunicare și de informare, oferind piețelor și publicului larg informații prompte și ușor accesibile referitoare la evaluarea perspectivelor economice și a măsurilor de politică monetară convenite. În mod deosebit, BCE a depus eforturi pentru explicarea motivelor care stau la baza acțiunilor sale, a impactului preconizat al acestora și a beneficiilor concrete pentru cetățeni, întreprinderi, bănci și guverne din zona euro.

11.1 Comunicarea în perioada pandemiei

Pandemia a pus la încercare capacitatea BCE de a se adapta la noi moduri de informare a diferitelor categorii de public. Prin intermediul unor forme inovatoare de comunicare, BCE a continuat să acorde o atenție deosebită comunicării și să asigure buna informare a publicului. BCE s-a asigurat că detaliile tehnice ale măsurilor sale sunt bine înțelese de piețele financiare și de experți și a oferit răspunsuri rapide la orice întrebare. Informații ușor accesibile despre acțiunile BCE au fost publicate în secțiunea cu informații despre pandemia de coronavirus de pe website-ul BCE.

O componentă esențială a noii abordări în materie de comunicare a fost trecerea de la întruniri cu prezență fizică la evenimente, seminare și discuții în mediul online. Întrucât numărul de discursuri și interviuri ale membrilor Comitetului executiv a scăzut de la declanșarea pandemiei, BCE și-a extins setul de instrumente de comunicare prin lansarea blogului BCE. Blogul oferă informații despre deciziile și tendințele recente în materie de politici referitoare la activitatea economică din zona euro și din afara acesteia. Autorii articolelor sunt factori de decizie din cadrul BCE. În 2020 au fost publicate 19 articole pe blog, multe dintre acestea concentrându-se asupra răspunsului BCE la criză. Podcastul BCE, lansat în 2019, este un alt canal important utilizat pentru informarea publicului larg. În 2020, acesta a avut nouă episoade pe teme variind de la efectele pandemiei asupra BCE și a politicilor și operațiunilor sale, până la rolul băncilor centrale în combaterea schimbărilor climatice și posibilitatea lansării unei monede euro digitale.

Forumul BCE din 2020 privind activitatea băncilor centrale, dedicat rolului pe care îl au „Băncile centrale într-o lume în schimbare” s-a mutat, de asemenea, în mediul online. Noul format, care include un cadru de studio, elemente interactive și transmisiuni în direct, a atras mai mulți vizitatori și a crescut gradul de participare pe canalele de comunicare socială, o atenție deosebită fiind acordată discursului președintei cu privire la politica monetară într-o situație de urgență pandemică. La fel ca în anii trecuți, concursul „Tineri economiști” a contribuit la extinderea accesului la Forum și a sporit interesul în rândul publicului mai tânăr.

Centrul pentru vizitatori al BCE, care este, în mod obișnuit, o destinație foarte frecventată de elevi și studenți cu scopul de a afla mai multe informații despre BCE și politicile acesteia, a trebuit să suspende vizitele la fața locului. În schimb, Centrul pentru vizitatori al BCE a devenit accesibil în mediul online, oferind publicului un tur virtual. Realizarea unui tur cu folosirea unei căști de realitate virtuală oferă o experiență chiar mai interesantă și imersivă.

Canalele digitale au avut un rol esențial pentru comunicare în perioada pandemiei. Diversificarea conținutului online, precum și intensificarea considerabilă a activităților pe canalele de comunicare socială ale BCE, președintei BCE și membrilor Comitetului executiv al BCE au contribuit la creșterea gradului de informare a publicului larg și la participarea mai susținută a followerilor BCE în mediul online, înregistrându-se 2,8 milioane de interacțiuni pe platformele de comunicare socială. Formatele online dedicate, cum ar fi dialogul din cadrul Evenimentului tineretului european s-au dovedit atractive, în special pentru publicul mai tânăr. Cu ocazia acestui eveniment, organizat în luna mai 2020 în colaborare cu Parlamentul European, președinta Christine Lagarde a răspuns întrebărilor tinerilor europeni referitoare la preocupările acestora în privința carierei lor, a viitorului Europei, a digitalizării și schimbărilor climatice. De asemenea, eforturile BCE de a colabora cu organizații specializate în informarea publicului larg sau formatoare de opinie, precum Finanzfluss, un canal de YouTube dedicat educației financiare, au sprijinit BCE în demersul său de extindere în continuare a comunicării cu publicul mai tânăr și de a răspunde preocupărilor acestuia.

11.2 Comunicarea ca proces bidirecțional: BCE ascultă

În cadrul procesului de revizuire a strategiei sale, BCE își evaluează și practicile de comunicare. Obiectivele, strategia și deciziile privind politicile BCE trebuie să fie înțelese la scară largă și sprijinite de părțile interesate. Prin urmare, BCE a decis să se adreseze nu doar experților tehnici și analiștilor, ci și publicului larg. Aceasta și-a asumat angajamentul de a asculta care sunt așteptările cetățenilor europeni pentru a înțelege mai bine preocupările și imperativele de natură economică ale acestora, precum și modul în care BCE poate oferi soluții.

Președinta Christine Lagarde și economistul-șef Philip R. Lane au fost gazdele primului eveniment „BCE ascultă”, în luna octombrie 2020. Acest eveniment virtual a reunit 22 de reprezentanți ai unui număr de 18 organizații ale societății civile, care activează în nouă domenii diferite, printre care probleme de mediu, dezvoltare durabilă, bunăstare socială, afaceri, religie, cultură și transparență.

Participanții s-au alăturat dezbaterii de la distanță, din șapte țări diferite. Evenimentul a fost structurat în două sesiuni: prima a vizat impactul politicii monetare și al comunicării BCE, iar a doua provocările globale viitoare. Discuțiile au fost deschise și directe.

Evenimente similare organizate de băncile centrale naționale din țările din zona euro au oferit informații suplimentare cu privire la preocupările și așteptările cetățenilor din întreaga zonă euro.

În demersul de a afla ideile și opiniile diferitelor părți interesate, BCE a lansat și un portal online intitulat „BCE ascultă”, pentru a dobândi o mai bună înțelegere a punctelor de vedere ale cetățenilor asupra economiei zonei euro și a așteptărilor pe care aceștia le au de la BCE. În 2020, aproape 4 000 de comentarii cu privire la strategia de politică monetară a BCE au fost trimise prin intermediul acestui portal.

Opiniile și contribuțiile exprimate prin intermediul portalului „BCE ascultă”, al evenimentului „BCE ascultă” și al evenimentelor organizate de băncile centrale naționale vor fi incluse în deliberările privind revizuirea strategiei în anul 2021.

În plus, BCE a lansat o serie de webinare în parteneriat cu organizațiile societății civile, primul având loc în septembrie 2020 pe tema impactului COVID-19 asupra economiei zonei euro și a răspunsului BCE privind măsurile de politică adoptate.

12 Reziliența și guvernanța la nivel organizațional

BCE se angajează să își inspire angajații, să le dezvolte competențele și să încurajeze implicarea acestora. În pofida provocărilor suplimentare generate de pandemia de COVID-19, în 2020 BCE a continuat să atragă angajați talentați, să ia măsuri pentru retenția personalului și să sprijine dezvoltarea permanentă a acestuia. Totodată, BCE a înregistrat noi progrese în activitatea sa cu privire la o serie de inițiative și procese în materie de resurse umane. În secțiunea intitulată „Faceți cunoștință cu angajații noștri”, colegii de la BCE își împărtășesc experiențele cu privire la circumstanțele deosebite și la provocările cu care s-au confruntat în 2020.

BCE își respectă pe deplin angajamentul de a respecta cele mai înalte standarde de integritate și guvernanță. Prin instituirea unui cadru consolidat de avertizare de integritate în anul 2020, BCE își reiterează devotamentul față de valorile sale comune și își încurajează angajații să se exprime deschis și cu deplină încredere.

12.1 Stimularea excelenței în rândul angajaților în circumstanțe extraordinare

Pandemia de COVID-19 a generat noi provocări pentru BCE. Principala prioritate a acesteia în 2020 a fost să asigure sănătatea și siguranța angajaților, sprijinindu-i pe aceștia în echilibrarea responsabilităților profesionale și personale și asigurându-le totodată condiții de a lucra la capacitate maximă.

BCE a adoptat o serie de măsuri preventive cu scopul de a își proteja angajații și de a se asigura că își îndeplinește în continuare mandatul. După declanșarea pandemiei, BCE le-a solicitat angajaților săi să lucreze de la distanță, cu excepția celor care îndeplinesc sarcini esențiale în clădirile băncii. Totodată, BCE a redirecționat o parte din personal către domenii esențiale, unde era nevoie de sprijin suplimentar.

BCE și-a adaptat în permanență mediul, normele și politicile de lucru în scopul susținerii bunăstării angajaților săi, a stimulării dezvoltării profesionale a acestora și a promovării unui mediu favorabil incluziunii, în special în circumstanțe atât de neobișnuite precum criza de COVID-19. Exemplele includ comunicarea constantă și creșterea gradului de conștientizare în cadrul organizației, acordarea de sprijin emoțional sporit prin consiliere medicală și psihologică, precum și un program flexibil de lucru și asistență pentru îngrijirea copiilor. De asemenea, BCE a prelungit temporar unele contracte care se apropiau de final. Cea mai mare parte a noilor angajați ai BCE și-au început activitatea de la distanță.

Pe tot parcursul anului 2020, BCE și-a continuat eforturile de sprijinire a dezvoltării carierei. Un nou cadru pentru progresul profesional a fost implementat în ianuarie 2020, prin intermediul căruia angajații au avut posibilitatea să facă schimb de funcții în cadrul organizației, fie prin transfer pe orizontală, fie prin promovare pe poziții superioare. De asemenea, BCE a oferit angajaților oportunități de dezvoltare profesională la distanță, precum sesiuni și cursuri de formare accesate prin intermediul unui link video. Pentru dezvoltarea abilităților de conducere, care au un rol esențial în managementul resurselor umane în cadrul BCE, aceasta a investit în instruirea și orientarea profesională la distanță a managerilor și coordonatorilor de echipe cu privire la modalitățile de a face față crizei de COVID-19 și de a conduce echipe virtuale sau hibride (care lucrează atât online, cât și la fața locului). Totodată, sfaturile și cele mai bune practici din partea altor organizații au fost transmise personalului și a fost creat un spațiu dedicat pe platformele interne ale BCE, unde personalul cu funcții de execuție și cadrele de conducere au putut face schimb de opinii și adresa întrebări.

BCE se angajează să asigure un mediu de lucru în care se promovează deschiderea, respectul, diversitatea și incluziunea, continuându-și activitatea în aceste domenii în anul 2020. BCE a promovat un comportament favorabil incluziunii în rândul angajaților, aspect crucial într-un mediu de lucru devenit predominant virtual. În ceea ce privește echilibrul de gen, BCE a adoptat în 2020 o nouă strategie care cuprinde noi obiective în privința egalității de gen și un set de măsuri de însoțire pentru sprijinirea diversității de gen. Aceste obiective se referă, în premieră, atât la deciziile de angajare, cât și la cele de promovare, precum și la ponderea totală a angajatelor în cadrul BCE.

În pofida pandemiei de COVID-19, BCE a desfășurat în continuare activități de creștere a gradului de conștientizare în materie de diversitate și incluziune. Cu sprijinul rețelei sale de angajați, BCE a marcat o serie de evenimente importante în acest domeniu, între care Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, Ziua internațională a femeii, Ziua internațională împotriva homofobiei, bifobiei, interfobiei și transfobiei (International Day against Homophobia, Biphobia, Interphobia and Transphobia – IDAHOBIT), Ziua internațională pentru eliminarea discriminării rasiale și Ziua internațională a persoanelor cu dizabilități. În 2020, BCE a salutat, de asemenea, înființarea unei noi rețele a angajaților, denumită Rețeaua părinților, a cărei misiune este să asigure o conștientizare sporită la nivelul organizației în ceea ce privește aspectele legate de statutul de părinte, precum și să inspire o cultură, politici și servicii la nivelul organizației, care să deservească cel mai bine interesele și nevoile părinților și viitorilor părinți.

Pentru a monitoriza starea de bine a angajaților și a le înțelege nevoile și preocupările în circumstanțele extraordinare din prezent, BCE a decis să efectueze periodic sondaje scurte în rândul angajaților (pulse checks). Aceste sondaje vor continua să fie realizate pe durata pandemiei de COVID-19 și vor permite BCE să ia măsurile adecvate pentru sprijinirea angajaților săi, pentru menținerea stării de bine și a implicării acestora, precum și pentru promovarea unei culturi organizaționale favorabile incluziunii.

12.2 Faceți cunoștință cu angajații noștri

Massimo Antolini, consilier, Direcția generală sisteme informatice

Lucrez în secția de servicii pentru utilizatori finali, în cadrul căreia asigurăm și gestionăm necesarul de laptopuri și telefoane pentru angajați. Totodată, furnizăm servicii de mesagerie, instrumente de colaborare și servicii de videoconferință la nivelul BCE, asigurându-ne astfel că, indiferent de localizarea lor fizică, colegii noștri pot lucra și ține legătura. De asemenea, oferim asistență membrilor Comitetului executiv și cabinetelor acestora cu privire la orice problemă legată de domeniul informatic.

Împreună cu alte echipe din cadrul Serviciilor de infrastructură și operațiuni informatice, furnizăm acces la distanță pentru toate serviciile de IT din cadrul BCE. Accesul la distanță le-a permis colegilor din BCE să se adapteze la telemuncă încă de la începutul pandemiei de COVID-19, reducându-se astfel riscul de contagiune la sediul nostru. Deși tehnologia nu poate înlocui complet beneficiile prezenței fizice și ale interacțiunii umane directe, aceasta a contribuit la asigurarea continuității activității și la menținerea rezilienței organizaționale de la instituirea restricțiilor legate de coronavirus.

Pentru colegii care încă mai lucrează la sediu, am instalat echipamente avansate de videoconferință în mai multe săli de ședință și am fost întotdeauna prezenți pentru a oferi suport permanent utilizatorilor noștri. Aceste eforturi au dat deja rezultate: atât membrii personalului, cât și cei ai Comitetului executiv au dobândit competențe noi și, în prezent, folosesc cu încredere această infrastructură modernă pentru reuniuni virtuale, precum și pentru o varietate de evenimente de presă și interinstituționale transmise prin mijloace video. Reducerea deplasărilor a eliberat calendarul pentru și mai multe evenimente, și probabil că BCE nu a fost niciodată atât de abordabilă și de accesibilă publicului ca în această perioadă.

Shani Kopolo, stagiar, Direcția generală resurse umane

Am absolvit recent un masterat în managementul internațional al resurselor umane la Universitatea din Edinburgh. Sunt de origine finlandeză și zambiană și am crescut la Viena, unde am frecventat cursurile unei școli internaționale. Dată fiind expunerea mea la atât de multe culturi diferite, am fost foarte încântată să mă alătur echipei de la BCE. În calitate de stagiar în echipa dedicată culturii muncii din cadrul Serviciului gestionarea talentelor, sunt implicată în proiecte legate, între altele, de diversitate și incluziune. Inițiativele noastre urmăresc să asigure că BCE este un mediu de lucru în care fiecare coleg se simte apreciat, respectat, acceptat și liber să se manifeste autentic în activitatea profesională. Aceasta este întotdeauna o condiție importantă, însă pandemia de COVID-19 i-a conferit o importanță și mai mare, pe care eu personal am simțit-o. Dat fiind că m-am alăturat BCE în plină pandemie, am întâmpinat o serie de probleme legate de integrarea în echipă, de îndrumare și deprindere a modului de lucru, pe fondul imposibilității utilizării formelor tradiționale de interacțiune umană directă. Totuși, faptul că am avut posibilitatea de a discuta cu colegii mei prin apeluri video, mai degrabă decât prin e-mailuri, mi-a fost extrem de util în procesul de integrare. De asemenea, echipa mea a făcut tot posibilul să mă implice, ceea ce pentru mine a constituit dovada faptului că eforturile noastre de incluziune în contextul telemuncii sunt esențiale pentru bunăstarea angajaților în astfel de circumstanțe excepționale, cum este pandemia de COVID-19.

Julia Körding, expert-șef în riscuri financiare, Direcția gestionarea riscurilor

M-am alăturat BCE în anul 2006, după finalizarea studiilor doctorale și postdoctorale în matematică pură, întrucât mi-am dorit să mă conectez la lumea reală și să fac viața oamenilor mai bună. Motivația mea zilnică derivă din obiectivul BCE de a lucra în beneficiul tuturor cetățenilor Europei. La începutul anului 2020 lucram în cadrul Direcției generale secretariat, unde am coordonat ședințele Consiliului guvernatorilor și pregătirea Raportului anual 2019 al BCE. Atunci când au fost necesare resurse în sprijinul răspunsului BCE la pandemia de COVID-19, m-am transferat în scurt timp la Direcția gestionarea riscurilor, în luna aprilie 2020. Dată fiind pregătirea mea în matematică, am ajutat echipa să identifice noi surse de evaluare a creditului și să elaboreze măsuri adecvate de diminuare a riscurilor, cu scopul de a permite băncilor să furnizeze mai multe credite drept colateral pentru operațiunile de politică monetară și, prin urmare, să asigure finanțarea economiei reale. Timp de mai multe luni m-am întâlnit cu noii colegi doar online. Nu mi-a fost întotdeauna ușor să discut probleme tehnice complexe de la biroul de acasă prin intermediul laptopului, însă experiența s-a dovedit plină de satisfacții datorită echipei extraordinare din care fac parte. Sunt mândră de rolul cât de mic pe care l-am avut în reducerea impactului pandemiei la nivel individual în zona euro.

Belén Pérez Esteve, expert superior în informarea publicului larg, Direcția generală comunicare

Pentru a își îndeplini mandatul de asigurare a stabilității prețurilor, BCE trebuie să fie înțeleasă de operatorii de pe piață, dar și de cetățenii europeni. Acest aspect este valabil în special în situații extreme, cum este cazul pandemiei de coronavirus. Ca parte a echipei de comunicare externă, contribuția mea constă în a explica publicului larg activitatea BCE prin organizarea de inițiative dedicate tinerilor europeni. Având în vedere că tinerii sunt una dintre categoriile cele mai afectate de efectele economice ale pandemiei, am depus eforturi semnificative în 2020 pentru a oferi alternative online pe măsură la evenimentele fizice care erau deja planificate, precum și formate inovatoare adecvate acestei categorii de public. Un astfel de eveniment care s-a desfășurat în cele din urmă în mediul virtual din cauza pandemiei a fost un dialog online cu președinta Christine Lagarde, în cadrul Evenimentului tineretului european, participanții având posibilitatea să-i adreseze acesteia întrebări în mod direct. Echipa noastră a organizat și o serie de interviuri pentru Finanzfluss, un canal de YouTube dedicat educației financiare, precum și o campanie pe platformele de comunicare socială, în parteneriat cu Forumul European de Tineret, pentru a face auzite vocile tinerilor europeni în cadrul evaluării strategiei BCE. Este dificil să ții pasul cu tendințele din domeniul comunicării și cu preferințele publicului în era digitală și în plină pandemie, însă îndeplinirea obiectivului de sporire a gradului de conștientizare cu privire la activitatea noastră și de conectare cu noi categorii de public oferă deosebit de multe satisfacții.

Olivier Strube, expert principal emitere bancnote, Direcția bancnote

Sunt responsabil de programarea livrării bancnotelor euro, în primul rând de la cele nouă imprimerii unde se produc, către cele 19 bănci centrale naționale (BCN), care le pun la dispoziția cetățenilor. De regulă, cu câteva luni înainte stabilesc programul lunar de livrare pentru un anumit an, care acoperă toate BCN, pe baza cererii de numerar prognozate, utilizând un software de optimizare pentru a corela în mod eficient cererea și oferta. Am înregistrat o cerere neprevăzut de mare de bancnote în martie 2020, înainte de punerea în aplicare a primelor măsuri restrictive în contextul pandemiei și ulterior, în contextul închiderii parțiale și/sau totale a imprimeriilor și a operatorilor de numerar responsabili de selectarea bancnotelor adecvate pentru repunere în circulație, care au generat o scădere neașteptată a ofertei de bancnote. Această combinație rară de șocuri atât la nivelul cererii, cât și al ofertei m-a obligat să refac în întregime programul de livrare și să efectuez peste 20 de livrări ad-hoc de bancnote în toată Europa din rezervele noastre strategice de bancnote. A trebuit să monitorizez îndeaproape stocurile și aprovizionarea cu bancnote și să colaborez cu BCN pentru a mă asigura că niciuna dintre țările din zona euro nu se va confrunta cu un deficit de bancnote. O aplicație dezvoltată la nivel intern ne-a ajutat, de asemenea, să facem față acestei provocări, prin facilitarea unor proiecții de scenarii diferite de ofertă/cerere. Am fost martorul unui adevărat spirit european, deoarece toate cele 19 BCN s-au sprijinit reciproc în mod pragmatic în cursul acestei perioade dificile, pentru a asigura accesul la numerar al fiecărui cetățean atunci când și unde era necesar.

Anne van der Graaf, participantă la Programul pentru absolvenți, Direcția generală operațiuni de piață

În cel de-al doilea an al participării mele în cadrul Programului pentru absolvenți, m-am alăturat echipei din secțiunea piețe de obligațiuni din zona euro, iar principala mea atribuție este aceea de a sprijini BCN în implementarea programului de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ ca parte a programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) și a programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP). Contribuția mea directă este de a asigura corporațiilor posibilitatea de a găsi în continuare condiții favorabile de finanțare, în pofida situațiilor extreme generate de pandemia de coronavirus. Sunt norocoasă că am reușit să dobândesc experiență directă în sala de tranzacționare la BCE. Odată cu înăsprirea restricțiilor cu privire la numărul permis de persoane prezente la birou, pandemia de coronavirus mi-a transformat radical ziua de lucru și, astfel, a trebuit să monitorizez de acasă piețele de obligațiuni din zona euro. Camera de oaspeți a apartamentului unde locuiesc, de altfel confortabilă, mi-a devenit birou, iar tobele colegului de apartament, așezate lângă biroul meu, reprezintă o piesă inedită de „mobilier de birou”.

Stefan Wredenborg, șef de echipă de nivel superior și secretar al Comitetului pentru stabilitate financiară, Direcția generală politică macroprudențială și stabilitate financiară

O formă importantă de cooperare între BCE, băncile centrale naționale și autoritățile de supraveghere se realizează prin intermediul structurilor de comitet. Una dintre acestea este Comitetul pentru stabilitate financiară, care și-a intensificat activitatea în cursul anului 2020 din cauza pandemiei. Ședințele virtuale organizate pentru a discuta evoluțiile în domeniul stabilității financiare și deciziile de politică macroprudențială au devenit mai frecvente. Am preluat funcția de secretar al comitetului în anul 2020 și a trebuit „să demarez în forță” în noua poziție. Totul a fost posibil grație unei preluări line a atribuțiilor organizată de predecesorul meu, precum și datorită colegilor mei de excepție din echipa de la secretariat și îndrumării primite din partea președintelui comitetului.

A fost un an dificil, și pentru membri deopotrivă, întrucât a trebuit să ne obișnuim cu toții cu noile moduri de a lucra împreună, gestionând totodată un volum crescut de muncă. Cred că am reușit în acest demers datorită atmosferei deosebit de cooperante, a analizei excelente realizate de experții din cadrul autorităților naționale și de la BCE și a sprijinului oferit de serviciile noastre de IT, care ne-au ajutat să facem față noii realități virtuale. Oarecum paradoxal, sentimentul meu este că noi, în calitate de comitet, ne-am apropiat în acest an, chiar dacă nu ne-am întâlnit fizic. Faptul că am văzut membri din toate țările UE participând la ședințe video din birourile lor de acasă, în loc să fie așezați în jurul unei mese mari, ne-a dat sentimentul că suntem într-adevăr unii alături de ceilalți în această perioadă dificilă. Acestea fiind spuse, tuturor ne-au lipsit însă întâlnirile ocazionale în persoană și oportunitatea de a afla noutăți în pauzele ședințelor.

12.3 Consolidarea standardelor de integritate și guvernanță

Pentru a proteja integritatea BCE și a promova buna guvernanță corporativă, în 2020 s-a instituit un cadru intern consolidat privind avertizarea de integritate, însoțit de politica de implementare aferentă. Noul cadru include un instrument intern de raportare anonimă, simplă și sigură a posibilelor încălcări ale îndatoririlor profesionale, a comportamentului nepotrivit sau a altor nereguli, precum și posibilitatea avertizorilor de integritate și a martorilor de a solicita protecție împotriva represaliilor, în conformitate cu cele mai recente standarde. Totodată, domeniul de aplicare a politicii a fost extins pentru a include toți înalții funcționari ai BCE. Cadrul de avertizare de integritate completează mecanismul existent al BCE de raportare a abaterilor, care este utilizat, în principal, pentru raportarea externă a problemelor din domeniul supravegherii bancare.

La nivelul BCE au elaborate noi inițiative și campanii de comunicare destinate informării permanente a personalului cu privire la normele și dispozițiile de etică, toți noii angajați urmând un program obligatoriu de învățare online, intitulat „Despre etică” (Being ethical). În anul 2020, Biroul de conformitate și guvernanță a răspuns la peste 1 900 de cereri cu o tematică amplă, acestea fiind transmise în mod egal de personalul băncilor centrale și de personalul responsabil de supravegherea bancară. Aproape 60% dintre solicitări au vizat tranzacții financiare private ale membrilor personalului, acestea fiind urmate de solicitări privind activitățile externe și aspecte legate de conflictele de interese (Graficul 25). Verificările conformității efectuate cu sprijinul unui auditor extern au confirmat respectarea generală a normelor privind tranzacțiile financiare private de către angajații BCE și de către membrii organismelor BCE de nivel înalt.

La nivelul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere s-a menținut cooperarea cu băncile centrale naționale și cu autoritățile naționale competente, cu ajutorul Grupului operativ al ofițerilor de etică și conformitate (ECTF), punându-se accentul pe armonizarea și coerența orientărilor în materie de etică în vigoare în cadrul diverselor instituții.

La nivel internațional, BCE a fost acceptată în Rețeaua de etică a organizațiilor multilaterale (ENMO), un forum creat pentru a face schimb de informații și de experiență, pentru a facilita colaborarea pe teme de interes comun în materie de integritate și pentru a promova standarde de practică. Calitatea de membru al ENMO este dovada angajamentului BCE față de chestiuni de etică și bună guvernanță.

Comitetul de etică al BCE, potrivit Codului unic de conduită pentru înalții funcționari ai Băncii Centrale Europene, a evaluat declarațiile de interese depuse de membrii Comitetului executiv, ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere pentru a fi publicate pe website-ul BCE. În cursul anului 2020, Comitetul de etică a emis un număr mai mare de avize, majoritatea dintre acestea cu privire la activități desfășurate în nume personal și la activități ulterioare încetării raporturilor de muncă.

Pentru a spori în continuare transparența, Consiliul guvernatorilor a decis să publice pe website-ul BCE avizele emise de Comitetul de etică și adresate membrilor actuali și viitori ai Comitetului executiv al BCE, ai Consiliului guvernatorilor și ai Consiliului de supraveghere, cu privire la cazurile de conflict de interese și de activitate remunerată ulterior încheierii mandatului.

În anul 2020, BCE a răspuns la 67 de cereri de acces public la documentele BCE, venite din partea cetățenilor UE, și a publicat peste 190 de documente (dintre care unele au fost publicate parțial).

Comitetul de audit al BCE^[69] a efectuat revizuirea trienală a mandatului său și a introdus dispoziții suplimentare pentru a răspunde cererilor din partea Parlamentului European și a organizațiilor neguvernamentale de a consolida și proteja în continuare independența membrilor săi. Comitetul de audit oferă consultanță Consiliului guvernatorilor cu privire la principalele aspecte ale guvernanței corporative a BCE, acoperind atât funcția de bancă centrală, cât și pe cea de supraveghere bancară, precum și responsabilitățile în cadrul Eurosistemului. Acesta a fost informat periodic cu privire la măsurile și inițiativele BCE vizând combaterea riscurilor financiare și operaționale create de pandemia de COVID-19 și a continuat să încurajeze implementarea în timp util a recomandărilor de audit deschise.

Conturile anuale

https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/annual-accounts/html/ecb.annualaccounts2020~0508aea2f9.ro.html

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2020

https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/balance/html/ecb.eurosystembalancesheet2020~0da47a656b.ro.html

Secțiune statistică (disponibil doar în limba engleză)

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ecb.ar_annex2020_statistical_section~ae79ac8ab8.en.pdf