Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
  • DECLARAȚIE DE POLITICĂ MONETARĂ

CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 2 februarie 2023

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Pentru început, am dori să adresăm felicitări Croației pentru aderarea la zona euro la data de 1 ianuarie 2023! Urăm, de asemenea, un călduros bun venit dlui Boris Vujčić, guvernatorul Hrvatska narodna banka, în cadrul Consiliului guvernatorilor! Vom prezenta acum concluziile ședinței de astăzi.

Consiliul guvernatorilor va păstra direcția în ceea ce privește majorarea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu. În consecință, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să majoreze cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și anticipăm majorarea în continuare a acestora. Având în vedere presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază, intenționăm să majorăm ratele dobânzilor cu încă 50 puncte de bază în cadrul ședinței noastre de politică monetară din luna martie și vom evalua apoi traiectoria ulterioară a politicii noastre monetare. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri restrictive va reduce, în timp, inflația prin frânarea cererii și va proteja, de asemenea, împotriva riscului unor valori crescute persistente ale anticipațiilor privind inflația. În orice caz, deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor urma o abordare de la o ședință la alta.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis astăzi cu privire la modalitățile de reducere a deținerilor Eurosistemului de titluri de valoare achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP). După cum s-a comunicat în luna decembrie, portofoliul APP se va diminua, în medie, cu 15 miliarde EUR pe lună în perioada cuprinsă între începutul lunii martie și sfârșitul lunii iunie 2023, ritmul ulterior al acestor reduceri urmând să fie determinat în timp. Reinvestirile parțiale vor fi efectuate, în linii mari, în concordanță cu practica actuală. Mai exact, sumele de reinvestit reziduale vor fi alocate proporțional cu ponderea răscumpărărilor la nivelul fiecărei componente a APP și, în cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (public sector purchase programme – PSPP), cu ponderea răscumpărărilor la nivelul fiecărei jurisdicții și al emitenților naționali și supranaționali. În ceea ce privește achizițiile noastre de obligațiuni corporative, reinvestirile rămase vor fi orientate mai ferm către emitenți cu o performanță climatică mai bună. Fără a aduce atingere obiectivului nostru privind stabilitatea prețurilor, această abordare va sprijini decarbonarea graduală a deținerilor Eurosistemului de obligațiuni corporative, în concordanță cu obiectivele Acordului de la Paris.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru. Modalitățile detaliate de reducere a deținerilor în cadrul APP sunt descrise într-un comunicat de presă separat, care urmează să fie publicat la ora 15.45 (ora Europei Centrale).

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Conform estimării preliminare a Eurostat, economia zonei euro a înregistrat o creștere de 0,1% în trimestrul IV 2022. Deși se situează peste proiecțiile experților Eurosistemului din luna decembrie, acest rezultat indică o încetinire considerabilă a activității economice de la jumătatea anului 2022 și anticipăm că aceasta va rămâne modestă pe termen scurt. Activitatea economică globală scăzută și incertitudinile geopolitice ridicate, îndeosebi ca urmare a războiului nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului acestei țări, continuă să reprezinte influențe nefavorabile la adresa creșterii economice în zona euro. Alături de inflația ridicată și condițiile de finanțare mai restrictive, aceste influențe nefavorabile frânează cheltuielile și producția, îndeosebi în sectorul prelucrător.

Cu toate acestea, blocajele la nivelul ofertei se reduc progresiv, aprovizionarea cu gaze naturale a devenit mai sigură, firmele lucrează în continuare la diminuarea portofoliilor semnificative de comenzi restante, iar nivelul încrederii se ameliorează. În plus, producția în sectorul serviciilor s-a menținut rezilientă, sprijinită de persistența efectelor redeschiderii economiei și de cererea mai robustă de activități recreative. Majorările salariale și moderarea recentă a dinamicii prețurilor produselor energetice vor atenua, de asemenea, pierderea puterii de cumpărare cu care s-au confruntat numeroase persoane din cauza inflației ridicate. Această evoluție va sprijini, la rândul ei, consumul. În ansamblu, economia s-a dovedit mai rezilientă decât s-a anticipat și ar trebui să se redreseze în trimestrele următoare.

Rata șomajului s-a menținut la nivelul minim istoric de 6,6% în luna decembrie 2022. Totuși, ritmul creării de locuri de muncă poate încetini, șomajul putând consemna o creștere în trimestrele următoare.

Măsurile de sprijin guvernamental destinate protejării economiei față de impactul prețurilor ridicate ale produselor energetice ar trebui să fie temporare, țintite și adaptate în vederea menținerii stimulentelor pentru reducerea consumului de energie. Mai exact, în condițiile în care criza energetică devine mai puțin acută, este important să începem acum retragerea acestor măsuri cu promptitudine, în concordanță cu scăderea prețurilor produselor energetice, și de o manieră concertată. Este probabil ca toate măsurile care nu respectă aceste principii să determine intensificarea presiunilor inflaționiste pe termen mediu, ceea ce ar impune un răspuns mai ferm din partea politicii monetare. De asemenea, în concordanță cu cadrul de guvernanță economică al UE, politicile fiscale ar trebui orientate către sporirea productivității economiei noastre și diminuarea progresivă a datoriei publice ridicate. Politicile destinate îmbunătățirii capacității de producție a zonei euro, îndeosebi în sectorul energetic, pot contribui la reducerea presiunilor asupra prețurilor pe termen mediu. În acest scop, autoritățile guvernamentale ar trebui să implementeze rapid planurile de investiții și de reforme structurale prevăzute în cadrul programului „Next Generation EU”. Reformarea cadrului de guvernanță economică al UE ar trebui finalizată rapid.

Inflația

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, calculată utilizând estimările Eurostat pentru Germania, inflația s-a situat la 8,5% în luna ianuarie. Acest nivel ar fi cu 0,7 puncte procentuale mai mic decât cel din decembrie, reducerea datorându-se cu precădere unei noi scăderi accentuate a prețurilor produselor energetice. Indicatorii de piață sugerează că, în anii următori, prețurile produselor energetice vor fi net inferioare celor anticipate la momentul ultimei noastre ședințe. Dinamica prețurilor alimentelor s-a intensificat ușor la 14,1%, în condițiile în care creșterea vertiginoasă anterioară a costurilor produselor energetice și ale altor factori de producție în industria alimentară încă se propagă la nivelul prețurilor de consum.

Presiunile asupra prețurilor rămân puternice, parțial ca urmare a repercutării costurilor ridicate ale produselor energetice asupra întregii economii. Inflația exclusiv produse energetice și alimente s-a menținut la 5,2% în luna ianuarie, dinamica prețurilor produselor industriale non-energetice majorându-se la 6,9%, iar cea a prețurilor serviciilor reducându-se la 4,2%. Și alți indicatori ai inflației de bază se situează încă la niveluri ridicate. Măsurile guvernamentale destinate gospodăriilor populației pentru compensarea prețurilor ridicate ale produselor energetice vor frâna, în 2023, inflația, care va fi însă accelerată, potrivit anticipațiilor, de expirarea acestor măsuri. În același timp, amploarea unora dintre aceste măsuri depinde de evoluția prețurilor produselor energetice, iar contribuția estimată a acestora la inflație este deosebit de incertă.

Deși blocajele la nivelul ofertei se diminuează treptat, efectele lor întârziate determină încă accelerarea dinamicii prețurilor bunurilor. Același lucru este valabil și în cazul ridicării restricțiilor pandemice: deși se atenuează, efectul cererii reprimate alimentează în continuare creșterea prețurilor, în special în sectorul serviciilor.

Dinamica câștigurilor salariale se intensifică într-un ritm mai alert, susținută de piețele robuste ale forței de muncă, o relativă recuperare a decalajelor între creșterea salariilor și inflația ridicată devenind tema principală a negocierilor salariale. În același timp, datele recente privind dinamica salarială au fost în concordanță cu proiecțiile experților Eurosistemului din luna decembrie. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează, în prezent, la circa 2%, dar necesită continuarea monitorizării.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice s-a mai echilibrat. Războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei și a poporului acestei țări continuă să reprezinte un risc semnificativ în sensul scăderii la adresa economiei și ar putea alimenta din nou creșterea costurilor produselor energetice și ale alimentelor. O încetinire mai pronunțată decât se anticipează a economiei mondiale ar putea constitui, de asemenea, un factor inhibitor suplimentar la adresa creșterii în zona euro. În plus, redresarea s-ar putea confrunta cu obstacole în cazul în care pandemia s-ar reintensifica și ar cauza noi perturbări la nivelul ofertei. Cu toate acestea, șocul prețurilor produselor energetice s-ar putea disipa mai rapid decât s-a anticipat, iar companiile din zona euro s-ar putea adapta mai repede la contextul internațional dificil, ceea ce ar sprijini o creștere economică superioară celei estimate în prezent.

Și balanța riscurilor la adresa perspectivelor inflației a devenit mai echilibrată, în special pe termen scurt. În ceea ce privește evoluțiile în sensul creșterii, presiunile existente din partea costurilor ar putea încă alimenta majorarea prețurilor cu amănuntul pe termen scurt. Totodată, un reviriment economic peste așteptări în China ar putea da un nou impuls prețurilor materiilor prime și cererii externe. O serie de factori interni precum creșterea persistentă a anticipațiilor privind inflația peste nivelul țintei noastre sau majorările salariale peste așteptări ar putea determina o accelerare a inflației, inclusiv pe termen mediu. Cu privire la riscurile în sensul scăderii, reducerea recentă a prețurilor produselor energetice, dacă se menține, poate domoli inflația mai rapid decât s-a anticipat. Aceste presiuni în sensul scăderii la nivelul componentei „produse energetice” s-ar putea reflecta, de asemenea, într-o dinamică mai modestă a inflației de bază. Moderarea în continuare a cererii ar contribui, de asemenea, la presiuni mai reduse decât cele estimate în prezent asupra prețurilor, în special pe termen mediu.

Condițiile financiare și monetare

Pe măsură ce înăsprim politica monetară, ratele dobânzilor pe piață continuă să se majoreze, iar costul creditelor acordate sectorului privat devine mai ridicat. Creditarea bancară a firmelor a consemnat o decelerare pronunțată în ultimele luni. Aceasta este generată parțial de necesarul mai scăzut de finanțare pentru stocuri, dar reflectă, de asemenea, moderarea cererii de împrumuturi pentru finanțarea investițiilor corporative, în contextul unei evoluții abrupte în sensul creșterii a ratelor dobânzilor active practicate de bănci și al unei înăspriri considerabile a standardelor de creditare, care este vizibilă și în cadrul celui mai recent sondaj al nostru privind creditul bancar. Și împrumuturile acordate populației au continuat să se reducă, reflectând creșterea ratelor dobânzilor active, standardele de creditare mai restrictive și o scădere accentuată a cererii de credite ipotecare. Pe fondul decelerării creditării, creșterea masei monetare înregistrează, de asemenea, o încetinire rapidă, componentele sale cele mai lichide, inclusiv depozitele overnight, consemnând o diminuare pronunțată, compensată numai parțial de reorientarea către depozite la termen.

Concluzie

Pe scurt, Consiliul guvernatorilor va păstra direcția în ceea ce privește majorarea semnificativă a ratelor dobânzilor într-un ritm constant și menținerea acestora la niveluri suficient de restrictive pentru a asigura revenirea la momentul oportun a inflației la nivelul țintei sale de 2% pe termen mediu. În consecință, am decis astăzi să majorăm cu 50 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE și anticipăm majorarea în continuare a acestora. Având în vedere presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază, intenționăm să majorăm ratele dobânzilor cu încă 50 puncte de bază în cadrul ședinței noastre de politică monetară din luna martie și vom evalua apoi traiectoria ulterioară a politicii noastre monetare. Menținerea ratelor dobânzilor la niveluri restrictive va reduce, în timp, inflația prin frânarea cererii și va proteja, de asemenea, împotriva riscului unor valori crescute persistente ale anticipațiilor privind inflația. De asemenea, de la începutul lunii martie 2023 portofoliul aferent APP se va reduce într-un ritm măsurat și previzibil, în condițiile în care Eurosistemul nu va reinvesti în totalitate principalul aferent titlurilor ajunse la scadență.

Deciziile noastre viitoare privind ratele dobânzilor de politică monetară vor depinde în continuare de date și vor fi stabilite de la o ședință la alta. Suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura că inflația revine la nivelul țintei noastre pe termen mediu.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.

CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media