Anul pe scurt

 În anul 2017, redresarea economică din zona euro s-a transformat într-o expansiune robustă și generalizată. Economia a înregistrat un avans de 2,5%, consemnând, la sfârșitul anului, 18 trimestre consecutive de creștere. Această expansiune a fost cea mai puternică din ultimul deceniu și cea mai extinsă din ultimele două decenii. Dispersia ritmurilor de creștere în rândul țărilor din zona euro s-a redus la cel mai scăzut nivel de la crearea Uniunii Monetare.

Creșterea economică robustă a asigurat continuarea într-un ritm alert a redresării pieței forței de muncă. Ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 1,6%, atingând cel mai înalt nivel consemnat vreodată, impulsionată de ratele de participare record ale femeilor și ale persoanelor vârstnice. Șomajul s-a situat la cel mai scăzut nivel înregistrat din ianuarie 2009. În ansamblu, 7,5 milioane de locuri de muncă au fost create de la jumătatea anului 2013, compensând numărul total de locuri de muncă pierdute în perioada crizei.

Similar anilor anteriori, politica monetară a BCE a deținut un rol central în acest proces de redresare și convergență. În anul 2017, asimetriile anterioare în transmisia politicii noastre monetare au dispărut în mare măsură, iar condițiile de finanțare s-au stabilizat la niveluri minime istorice în întreaga zonă euro. Aceasta a contribuit la cea mai puternică dinamizare a creditelor acordate sectorului privat de la debutul crizei în anul 2008.

Cu toate acestea, rezultatele robuste înregistrate de economia reală nu s-au reflectat și în evoluția inflației. Deși inflația totală s-a redresat de la nivelurile minime anterioare, situându-se la o medie anuală de 1,5%, presiunile din surse interne asupra prețurilor s-au menținut scăzute, neexistând indicii privind o tendință susținută de creștere a inflației de bază.

Perspectivele divergente ale creșterii economice și inflației au configurat deciziile de politică monetară ale BCE pe parcursul anului, conducând la recalibrarea programului nostru de achiziționare de active.

În luna octombrie, Consiliul guvernatorilor a decis să reducă în continuare ritmul achizițiilor de active de la 60 de miliarde EUR la 30 de miliarde EUR pe lună, dar, pe de altă parte, să extindă programul cu cel puțin nouă luni până în septembrie 2018. În plus, în luna martie 2018 Consiliul guvernatorilor a eliminat din comunicările sale oficiale mențiunea explicită a faptului că este pregătit să extindă programul de achiziționare de active dacă perspectivele devin mai puțin favorabile.

Deciziile Consiliului guvernatorilor au reflectat încrederea sporită a acestuia în perspectivele economice, în contextul cărora o orientare nemodificată a politicii monetare ar fi devenit tot mai expansionistă. În același timp însă, Consiliul guvernatorilor a recunoscut că este nevoie de răbdare pentru a permite acumularea presiunilor inflaționiste, precum și de o politică monetară consecventă pentru ca dinamica inflației să devină durabilă și autosusținută.

Deși politica monetară produce efectele dorite, este posibil ca aceasta să genereze și efecte colaterale. Prin urmare, în anul 2017 BCE a continuat să monitorizeze îndeaproape riscurile la adresa stabilității financiare, care par să fi fost limitate.

Creșterea economică mai alertă în termeni nominali a contribuit la reducerea riscurilor prin ameliorarea sustenabilității datoriei companiilor și gospodăriilor populației. Ponderile datoriei în ambele sectoare au scăzut la nivelurile consemnate la începutul anului 2008, indicând faptul că redresarea nu s-a realizat cu prețul reîndatorării sectorului privat. De fapt, practic pentru prima dată de la crearea Uniunii Monetare, cheltuielile sectorului privat au sporit concomitent cu reducerea gradului de îndatorare a acestuia.

De asemenea, ameliorarea condițiilor economice a oferit băncilor ocazia de a-și consolida în continuare bilanțurile. Economia mai robustă a contribuit la stabilizarea profitabilității prin intermediul unor volume mai ridicate de operațiuni și al unor cheltuieli mai scăzute cu deprecierea. Capacitatea băncilor de a absorbi șocurile a continuat să crească, rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază situându-se la 14,5% în trimestrul III 2017, iar calitatea activelor s-a îmbunătățit.

Băncile din zona euro au accelerat reducerea creditelor neperformante, care s-au diminuat de la 8% din totalul creditelor în 2014 la 5,2% în trimestrul III 2017. Numai în primele trei trimestre ale anului 2017, creditele neperformante au înregistrat o scădere de 119 miliarde EUR, volumul vânzărilor de credite pe piețele secundare reprezentând o pondere tot mai mare din cesiuni. La aceasta au contribuit și inițiativele BCE de îmbunătățire a transparenței pe piețele creditelor neperformante. Cu toate acestea, sunt în continuare necesare eforturi pentru reducerea stocurilor ridicate de credite neperformante.

BCE a continuat, de asemenea, să monitorizeze condițiile de pe piețele financiare. Deși au înregistrat o perioadă de relativă acalmie în 2017, piețele au rămas vulnerabile la o reevaluare abruptă a riscului și la accentuarea volatilității pe piețele financiare. Aceste riscuri s-au materializat pe piețele internaționale de acțiuni la începutul anului 2018, deși, până în prezent, nu au fost consemnate efecte de propagare semnificative la nivelul piețelor creditului din zona euro și, implicit, al condițiilor financiare în sens mai larg.

Anul 2017 a fost marcat și de evoluții semnificative ale arhitecturii plăților din zona euro. Ultimul val de migrare la TARGET2-Securities s-a încheiat, platforma procesând ulterior, în medie, 556 684 de tranzacții pe zi. A fost lansată noua bancnotă de 50 EUR, ceea ce a conferit siguranță sporită plăților efectuate de cetățenii din zona euro, pentru care numerarul rămâne principalul mijloc de plată la punctele de vânzare.

Nu în ultimul rând, BCE a adoptat o serie de măsuri pentru a îmbunătăți transparența și asumarea responsabilității față de cetățenii europeni. În anul 2017, am răspuns la 138 de întrebări adresate de deputați în Parlamentul European. Am deschis noul nostru Centru pentru vizitatori, care se estimează că va primi 40 000 de persoane pe an. Website-ul nostru a avut vizitatori din întreaga lume și a fost accesat de peste 17 milioane de ori.

Privind în perspectivă, anticipăm că ritmul expansiunii economice se va menține robust în 2018. Deși rămânem încrezători în convergența inflației către obiectivul nostru pe termen mediu, există încă incertitudini legate de dimensiunea deficitului de cerere din economie.

Prin urmare, o politică monetară caracterizată prin răbdare, consecvență și prudență rămâne necesară pentru asigurarea revenirii inflației la obiectivul nostru.

Frankfurt pe Main, aprilie 2018

Mario Draghi

Președinte

Anul în cifre

Politicile și activitățile BCE în contextul economic și financiar din 2017

Redresarea economică a zonei euro a fost susținută de factori favorabili și de politica monetară

Expansiunea economică începută în zona euro în anul 2013 a continuat și în 2017, dovedindu-și rezistența în fața incertitudinilor. Creșterea economică s-a consolidat și a devenit mai generalizată, dispersia ratelor de creștere, atât la nivelul țărilor, cât și al sectoarelor de activitate, înregistrând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii. Piețele muncii din zona euro au continuat să beneficieze de redresarea în curs. Ocuparea forței de muncă a crescut la cel mai ridicat nivel de la crearea zonei euro, în timp ce rata șomajului a coborât la un nivel consemnat pentru ultima oară în trimestrul I 2009.

Redresarea zonei euro a fost sprijinită de o serie de factori ciclici și structurali favorabili. Creșterea economică globală s-a intensificat, sprijinind cererea de exporturi, în timp ce anii de redresare bilanțieră, consolidare instituțională și reforme structurale în zona euro au dat, de asemenea, roade. Totodată, orientarea politicii fiscale la nivel agregat a fost, în linii mari, neutră. Măsurile de politică monetară ale BCE au continuat să susțină dinamica masei monetare și a creditului și au jucat un rol cheie în sprijinirea creșterii consumului populației și a investițiilor sectorului corporativ prin asigurarea unor rate scăzute ale dobânzilor și menținerea unor condiții de finanțare favorabile.

În pofida unei redresări economice solide, dinamica inflației încă nu a prezentat indicii convingătoare în sensul unei ajustări ascendente susținute către un nivel inferior, dar apropiat de 2% pe termen mediu, conform definiției BCE privind stabilitatea prețurilor. Presiunile inflaționiste la nivelul inflației de bază au fost în continuare reduse, în condițiile în care decalajul negativ dintre cerere și ofertă pe piețele forței de muncă s-a menținut la valori ridicate. Ameliorările observate pe piețele forței de muncă nu au avut încă timp să se reflecte într-o creștere salarială mai dinamică. Totodată, a fost important să se facă abstracție de volatilitatea datelor privind inflația pe termen scurt, care a avut implicații limitate (în cazul în care au existat) asupra perspectivei pe termen mediu privind stabilitatea prețurilor.

Creșterea economică solidă și generalizată a furnizat un motiv de încredere că dinamica inflației se va consolida în timp. Consiliul guvernatorilor BCE a subliniat, în acest sens, că este nevoie de răbdare, perseverență și prudență, deoarece se anticipa că procesul va dura și va continua să depindă de un grad foarte substanțial de acomodare a politicii monetare.

Creșterea economică globală s-a intensificat

În anul 2017 a continuat expansiunea ciclică a economiei globale (Graficul 1). Redresarea s-a extins și la nivelul țărilor și al componentelor. În timp ce consumul a continuat să fie un determinant principal al creșterii globale, cererea de investiții a consemnat un reviriment, în special în economiile dezvoltate. Redresarea schimburilor comerciale internaționale a coincis cu întărirea încrederii sectorului corporativ și cu o reorientare a cererii către regiunile care se bazează mai mult pe importuri, în special Europa.

Redresarea economică globală a fost susținută de o serie de factori favorabili în economiile dezvoltate, în timp ce factorii inhibitori puternici din economiile de piață emergente au înregistrat o atenuare. În economiile dezvoltate au continuat să se diminueze atât gradul de neutilizare a capacităților de producție, cât și decalajul negativ dintre cerere și ofertă pe piețele muncii, în condițiile în care sursele creșterii economice au devenit treptat endogene. Politicile acomodative, precum și creșterea încrederii deopotrivă în sectorul corporativ și în sectorul populației au sprijinit activitatea economică în economiile dezvoltate. Pe piețele emergente, politicile acomodative au continuat să susțină creșterea robustă în țările importatoare de materii prime, în timp ce, în țările exportatoare de materii prime, dinamica PIB s-a revigorat datorită majorării prețurilor materiilor prime și reluării intrărilor de capital.

În majoritatea principalelor economii, creșterea cererii naționale și scăderile înregistrate de șomaj nu s-au reflectat încă în majorări salariale (Graficul 2) și în avansul inflației de bază. Comparativ cu anul anterior, inflația globală exclusiv alimente și produse energetice s-a menținut, în general, stabilă. Cu toate acestea, rata inflației la nivel mondial a crescut, pe seama redresării prețurilor materiilor prime (Graficul 3).

Majorarea prețurilor materiilor prime a determinat creșterea inflației la nivel mondial

După trendul descrescător consemnat în prima jumătate a anului, de la 56 USD/baril în ianuarie la 44 USD/baril în iunie – reflectând, în principal, neîncrederea manifestată, pe fondul ofertei ridicate de petrol din partea Statelor Unite, în ceea ce privește eficacitatea acordului de restrângere a producției, încheiat în anul 2016 între Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și principalii producători de petrol din afara OPEC –, prețurile țițeiului Brent s-au redresat în a doua jumătate a anului 2017 (Graficul 4). Susținând evoluția inflației la nivel global, acestea au crescut la 67 USD/baril la finele lunii decembrie, ceea ce indică o reechilibrare a pieței pe seama unei cereri peste așteptări în 2017, a prelungirii din luna mai 2017 a acordului OPEC/non-OPEC privind limitarea ofertei și a întreruperilor în producția de petrol din unele țări producătoare, factori care au determinat reducerea continuă a stocurilor de petrol. De asemenea, la finele anului, prețurile au fost susținute de tensiunile geopolitice, de anticipațiile cu privire la o nouă prelungire a acordului OPEC/non-OPEC privind restrângerea producției, confirmate, în data de 30 noiembrie 2017, de prelungirea efectivă a acestuia până la finele anului 2018, precum și de cererea globală semnificativă de petrol.

Prețurile materiilor prime exclusiv petrolul au urcat pe ansamblu în anul 2017, în principal ca urmare a majorării prețurilor metalelor. După un declin temporar în timpul verii, prețurile metalelor au crescut, în special în trimestrul al treilea, pe seama cererii puternice, precum și a perturbărilor produse la nivelul ofertei în unele țări exportatoare. În schimb, prețurile alimentelor s-au diminuat pe ansamblu în anul 2017, în principal datorită unei oferte abundente, la nivel global, de soia, grâu, ulei de palmier și porumb. Cu toate acestea, evoluțiile consemnate de prețurile alimentelor au fost în mare parte contrabalansate de scumpirea metalelor.

Cursul de schimb efectiv al euro s-a apreciat

În 2017, cursul de schimb al euro s-a apreciat în termeni efectivi nominali (Graficul 5). În termeni bilaterali, euro s-a apreciat față de majoritatea celorlalte valute principale. Aprecierea euro a fost deosebit de pronunțată față de dolarul SUA. Euro s-a apreciat semnificativ și față de yenul japonez și – deși într-o mai mică măsură – față de lira sterlină.

Coroana daneză este în prezent singura monedă aflată în mecanismul european al cursului de schimb II (MCS II). Coroana daneză a fost tranzacționată la un curs foarte apropiat de paritatea centrală în MCS II în anul 2017. În luna aprilie 2017, Česká národní banka a renunțat la pragul stabilit pentru cursul de schimb al coroanei cehe față de euro și, ulterior, euro s-a depreciat față de coroană. Hrvatska narodna banka și-a continuat intervențiile pe piețele valutare în condițiile unui regim de curs de schimb cu flotare controlată, iar kuna croată s-a menținut relativ stabilă față de euro. Leva bulgărească a avut în continuare un curs de schimb fix față de euro. Euro s-a menținut relativ stabil și față de forintul maghiar și leul românesc, consemnând o apreciere față de coroana suedeză și francul elvețian și o depreciere față de zlotul polonez.

Evoluții macroeconomice, fiscale și structurale în zona euro

În anul 2017, expansiunea activității economice în zona euro a înregistrat o accelerare de ritm, în condițiile în care cererii interne robuste i s-a adăugat o contribuție pozitivă a exporturilor nete, sprijinite de redresarea economică generalizată la nivel mondial (Graficul 6). Consumul privat a fost susținut de sporirea avuției populației și de avansul ocupării forței de muncă, favorizat inclusiv de reformele anterioare de pe piețele forței de muncă (a se vedea Caseta 1). Totodată, consumul administrațiilor publice a crescut în continuare, având astfel o contribuție pozitivă la expansiunea economică. Investițiile corporative și-au menținut tendința ascendentă, beneficiind de condițiile foarte favorabile de finanțare și de ameliorarea rentabilității companiilor. Investițiile în sectorul construcțiilor s-au consolidat în continuare, dupǎ depășirea evidentă a pragului minim atins în anul 2015. În plus, investițiile publice s-au extins, de asemenea, în 2017, dupǎ declinul consemnat în anul anterior.

În anul 2017, economia zonei euro a manifestat o reziliență sporită

În anul 2017, consumul privat în zona euro a continuat să se consolideze, ritmul mediu anual de creștere a acestuia situându-se la aproximativ 1,8%. Principalul vector al avansului consumului a fost majorarea veniturilor din muncă. În această privință, contribuția determinantă la dinamica veniturilor nominale totale din muncă a revenit nu atât majorării salariilor, cât creșterii numărului de persoane ocupate. În același timp, dinamica venitului disponibil real a fost relativ mai lentă comparativ cu cea din anul precedent. Ratele scăzute ale dobânzilor au sprijinit, de asemenea, în continuare consumul privat. Nu în ultimul rând, ponderea datoriei sectorului gospodăriilor populației în PIB nu s-a majorat și investițiile în obiective rezidențiale au rămas la niveluri reduse în comparație cu perioada anterioară crizei.

În anul 2017, caracterul solid al cererii interne și externe în zona euro a susținut investițiile corporative. Acestea au fost favorizate inclusiv de majorarea profiturilor companiilor, de creșterea gradului de utilizare a capacităților de producție și de orientarea pronunțat acomodativă a politicii monetare, care a redus cheltuielile nete cu dobânzile ale firmelor și a relaxat condițiile de finanțare. Făcând abstracție de volatilitatea generată de reclasificările statistice efectuate în Irlanda cu privire la investițiile în imobilizări necorporale, redresarea a fost generalizată la nivelul activelor precum mijloace de transport, alte mașini, utilaje și echipamente și drepturi de proprietate intelectuală. Cu toate acestea, activitățile investiționale ale companiilor au fost afectate în continuare de factori precum stabilizarea anticipațiilor privind creșterea economică pe termen lung în zona euro la niveluri relativ reduse (dupǎ cum rezultă din previziunile Consensus Economics care acoperă o perioadă cuprinsă între șase și zece ani), incertitudinile geopolitice, caracteristicile nefavorabile la nivel instituțional și în domeniul reglementării, precum și procesul de ajustare bilanțieră în curs din sectorul corporativ, impus de gradul ridicat de îndatorare a companiilor, în unele țări din zona euro.

Investițiile în sectorul construcțiilor au continuat, de asemenea, să se îmbunătățească, deși de la niveluri reduse, în paralel cu redresarea piețelor imobiliare rezidențiale din zona euro. Aceasta din urmă a reflectat expansiunea cererii, sprijinită de majorarea veniturilor reale și de ameliorarea încrederii consumatorilor, precum și ratele scăzute ale dobânzilor la creditele ipotecare și condițiile favorabile de creditare. Revirimentul piețelor imobiliare rezidențiale a fost generalizat la nivelul țărilor din zona euro, deși nivelurile investițiilor în sectorul construcțiilor au continuat să difere considerabil față de cele înregistrate în perioada anterioară crizei.

Creșterea economică a fost susținută de îmbunătățirea performanței externe a zonei euro în anul 2017, în pofida unor influențe nefavorabile exercitate de cursul de schimb efectiv al euro. Exporturile de bunuri au consemnat o majorare, în principal cele către partenerii comerciali din Europa, dar și cele către China și Statele Unite, în timp ce schimburile comerciale de bunuri cu Regatul Unit și țările membre OPEC au rămas la un nivel redus. Similar anului anterior, avansul exporturilor a fost antrenat cu precădere de schimburile comerciale de produse finite și bunuri intermediare. Ritmul de creștere a schimburilor comerciale în interiorul zonei euro s-a consolidat, reflectând menținerea dinamicii cererii interne, susținută de factori fundamentali.

Creșterea producției în anul 2017 a avut un caracter generalizat la nivelul sectoarelor economice (Graficul 7). Valoarea adăugată brută totală, care deja din anul 2015 depășise vârful atins anterior crizei, s-a majorat, în medie, cu aproximativ 2,4%. Ritmul de creștere a valorii adăugate în industrie (exclusiv construcții) s-a intensificat la circa 2,9% în anul 2017, iar sectorul serviciilor s-a extins cu aproximativ 2,2% în termeni anuali, nivel mai ridicat, de asemenea, decât în 2016. Totodată, deși valoarea adăugată în construcții s-a situat încă mult sub nivelul consemnat înainte de criză, dinamica acesteia s-a accelerat în continuare, la aproximativ 3,0%, cea mai alertă rată de creștere înregistrată din anul 2006. Evoluția a confirmat faptul că sectorul construcțiilor se redresează tot mai mult după perioada prelungită de declin sau creștere lentă care a debutat ulterior izbucnirii crizei financiare în anul 2008.

Chiar dacă redresarea economică începută în anul 2013 a fost inițial treptată și moderată, în timp aceasta s-a consolidat și s-a extins la nivelul întregii zone euro. Aceste evoluții favorabile contrastează puternic cu redresarea temporară din perioada 2009-2010, când creșterea PIB a fost relativ neuniformă. Generalizarea curentă a expansiunii economice s-a manifestat printr-o dispersie semnificativ mai redusă a ratelor de creștere a valorii adăugate la nivelul țărilor și al sectoarelor de activitate. Politica monetară a BCE și relaxarea condițiilor de finanțare asociată acesteia au jucat un rol esențial în acest reviriment și în procesul de convergență dintre țări.

Începând cu anul 2009, deviația standard ponderată a ritmului anual de creștere a valorii adăugate la nivelul celor 19 state din zona euro, precum și la cel al principalelor nouă sectoare economice ale zonei euro (cu excepția agriculturii) s-a plasat pe un trend descendent (Graficul 8). Maximul dispersiei la nivelul sectoarelor economice, atins în anul 2009, a fost asociat colapsului schimburilor comerciale pe plan mondial (care a afectat sectorul industrial) și spargerii bulei existente pe piețele imobiliare rezidențiale (care a afectat sectorul construcțiilor), în timp ce maximul dispersiei la nivelul țărilor s-a înregistrat în anul 2011, pe fondul crizei datoriilor suverane. Datele recente relevă faptul că dispersia combinată a dinamicii valorii adăugate la nivelul sectoarelor economice și al țărilor a consemnat niveluri scăzute, fără precedent de la crearea Uniunii economice și monetare. Evoluția este de bun augur pentru continuarea creșterii economice, dat fiind că expansiunea economică tinde să fie mai solidă și mai rezilientă atunci când are o bază mai extinsă.

Șomajul în zona euro a continuat să se reducă

Procesul de redresare a piețelor forței de muncă din zona euro a continuat în anul 2017 (Graficul 9). În trimestrul III 2017, nivelul populației ocupate în zona euro a fost cu 1,7% superior celui din perioada corespunzătoare a anului anterior, respectiv cu 5,0% mai ridicat decât ultimul minim, înregistrat în trimestrul II 2013. În decursul întregii perioade de redresare, populația ocupată a crescut cu aproximativ 7,5 milioane de persoane. Astfel, numărul persoanelor ocupate a depășit vârful atins anterior crizei, în trimestrul I 2008, înregistrând un maxim de la introducerea monedei euro. Pe parcursul redresării, creșterea populației ocupate a fost generalizată atât la nivelul țărilor, cât și al sectoarelor economice.

În primele trei trimestre ale anului 2017, numǎrul total de ore lucrate s-a majorat aproximativ în același ritm cu numǎrul de persoane ocupate, reflectând o relativă stabilitate a numărului mediu de ore lucrate pe persoană ocupată. Ritmul anual de creștere a productivității pe persoană ocupată a continuat să fie lent, situându-se, în medie, în jurul valorii de 0,8% în trimestrele I-III 2017, comparativ cu 0,4% în anul 2016.

În anul 2017, rata șomajului s-a redus în continuare, plasându-se la 8,7% în luna decembrie, cel mai scăzut nivel înregistrat de la începutul anului 2009 (Graficul 9). Tendința descendentă a șomajului, vizibilă din semestrul II 2013, a avut un caracter generalizat pe sexe și grupe de vârstă și s-a manifestat pe fondul creșterii în continuare a ofertei de forță de muncă. Totuși, indicatorii mai cuprinzători ai subutilizării forței de muncă s-au menținut la valori ridicate (a se vedea, de asemenea, Caseta 1).

Majorările salariale și inflația s-au menținut la niveluri reduse

În anul 2017, rata medie anuală a inflației în zona euro, măsurată prin indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a crescut la 1,5% de la 0,2% în anul anterior. Această majorare a reflectat îndeosebi contribuția mai ridicată a prețurilor produselor energetice și, într-o măsură mai mică, pe cea a prețurilor alimentelor. Inflația de bază, măsurată prin rata inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente, a consemnat un avans doar marginal până la 1,0%, în medie, în anul 2017 de la 0,9% în 2016, având în vedere că presiunile din partea costurilor pe plan intern s-au menținut relativ scăzute (Graficul 10).

Profilul ratei inflației IAPC în cursul anului a fost, de asemenea, influențat în mod semnificativ de evoluția prețurilor produselor energetice. Creșterea cotațiilor petrolului la finele anului 2016 și începutul anului 2017 și efectele de bază asociate evoluțiilor înregistrate cu un an în urmă au determinat plasarea ratei anuale a inflației la un nivel maxim de 2,0% în luna februarie 2017. Impulsul dat astfel inflației a fost, în mare parte, inversat până la jumătatea anului deoarece prețurile petrolului s-au redus din nou. Majorările rapide ale prețurilor fructelor și legumelor pe fondul condițiilor meteorologice au antrenat un aport consistent al prețurilor alimentelor neprocesate în debutul anului, în timp ce în a doua parte a acestuia contribuția dominantă a revenit prețurilor alimentelor procesate. Acest fapt a reflectat parțial evoluțiile anterioare la nivelul prețurilor materiilor prime alimentare și al prețurilor la poarta fermei, care s-au transmis lent în prețurile de consum.

Dincolo de impactul acestor componente care sunt, în general, mai volatile, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente a continuat să fluctueze în jurul nivelurilor reduse observate în anul 2016, deși a înregistrat o creștere temporară și moderată spre jumătatea anului. Nici inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente și nici alte măsuri ale inflației de bază nu au prezentat indicii mai convingătoare privind o tendință susținută de creștere în a doua jumătate a anului (a se vedea Caseta 2, care dezbate experiența zonei euro referitoare la plasarea inflației de bază la un nivel scăzut).

Absența unor semnale clare privind o tendință ascendentă susținută a caracterizat, de asemenea, principalele două componente ale inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente, și anume produsele industriale non-energetice și serviciile. Rata inflației măsurată prin prețurile produselor industriale non-energetice s-a menținut, în ansamblu, relativ stabilă, situându-se, în medie, la 0,4% în anul 2017, nivel nemodificat față de cel consemnat în anul 2016. Evoluția a reflectat presiuni mai degrabă scăzute din partea costurilor, dat fiind că nici majorările anterioare ale cotațiilor petrolului și nici deprecierea precedentă a euro nu par să fi generat efecte de transmisie semnificative la nivelul prețurilor finale ale bunurilor de consum. Deși răspunsul variației anuale a prețurilor de import ale bunurilor de consum nealimentare la evoluția cursului de schimb a fost conform așteptărilor, impactul acestor fluctuații a fost atenuat de faptul că dinamica anuală a prețurilor de producție ale bunurilor de consum nealimentare pentru piața internă s-a menținut la un nivel redus pe parcursul anului. Presiunile scăzute apărute de-a lungul lanțurilor de producție și retail de pe plan intern au reflectat, probabil, și o compensare prin ajustarea marjelor de profit în diferite etape. Rata anuală a inflației pe segmentul serviciilor s-a situat, în medie, la 1,4% în anul 2017, fiind așadar superioară celei înregistrate în 2016, dar a rămas sensibil inferioară mediei pe termen lung. Întreruperea mișcării ascendente a acesteia în ultima parte a anului 2017 s-a datorat, în parte, unor factori speciali, însă prețurile serviciilor par să fi fost, în continuare, în termeni mai generali, influențate de presiunile scăzute din partea costurilor pe plan intern.

În anul 2017, presiunile din partea costurilor pe plan intern, măsurate prin deflatorul PIB, au cunoscut o intensificare relativă, dar, pe ansamblu, s-au menținut reduse (Graficul 11). Ritmul anual de creștere a remunerării pe salariat a atins un punct de inflexiune la jumătatea anului 2016, accelerându-se treptat până la 1,7% în trimestrul III 2017. Printre factorii care ar putea să fi limitat majorarea câștigurilor salariale s-au numărat decalajul negativ încă semnificativ dintre cererea și oferta de pe piețele forței de muncă (mai ales dacă se ia în considerare și subutilizarea forței de muncă), avansul modest al productivității, influența ratelor scăzute ale inflației înregistrate anterior, exercitată prin intermediul sistemelor de indexare formală și informală, precum și impactul continuu al reformelor de pe piețele forței de muncă implementate în unele state în timpul crizei financiare. Dinamica mai rapidă a salariilor nu s-a concretizat într-o accelerare a ratei de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă, având în vedere că și productivitatea muncii și-a intensificat ritmul. Presiunile din partea costurilor generate de evoluția profiturilor (calculate pe baza excedentului brut de exploatare) s-au menținut relativ scăzute, reflectând parțial impactul negativ inhibitor al deteriorării raportului de schimb asociate cotațiilor mai ridicate ale petrolului.

În decursul anului 2017, anticipațiile privind inflația pe termen mai lung au crescut comparativ cu anul 2016. Conform Sondajului în rândul specialiștilor în prognoză realizat de BCE, anticipațiile privind inflația peste cinci ani s-au menținut nemodificate, respectiv la 1,8%, pe parcursul mai multor trimestre succesive, urcând ușor la 1,9% în sondajul aferent trimestrului IV 2017. Indicatorii financiari ai anticipațiilor privind inflația pe termen lung, precum rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație, au înregistrat, de asemenea, valori mai ridicate în cea mai mare parte, iar probabilitatea deflației derivată din piețele de opțiuni pe rata inflației a rămas foarte redusă. În același timp, profilul anticipativ al indicatorilor financiari ai anticipațiilor privind inflația a continuat să indice o perioadă îndelungată caracterizată de valori scăzute ale inflației, marcată de revenirea numai treptată a ratelor inflației la niveluri inferioare, dar apropiate de 2%.

Orientare neutră a politicii fiscale și reforme structurale favorabile

Condițiile ciclice favorabile și plățile scăzute cu dobânzile au antrenat o nouă reducere a deficitului nominal al bugetului general consolidat în anul 2017 pe ansamblul zonei euro. Conform proiecțiilor macroeconomice ale experților Eurosistemului din luna decembrie 2017, deficitul bugetar a scăzut de la o pondere de 1,5% din PIB în anul 2016 la 1,1% din PIB în anul 2017 (Graficul 12). Măsurile de consolidare structurală au avut, în medie, o contribuție limitată.

Conform proiecțiilor macroeconomice ale experților Eurosistemului, orientarea politicii fiscale în zona euro, măsurată ca variație a soldului primar ajustat ciclic, a fost, în linii mari, neutră în anul 2017 (Graficul 12)^[1]. Pe ansamblul zonei euro, orientarea neutră a politicii fiscale poate fi considerată adecvată în vederea asigurării unui echilibru între necesitatea stabilizării macroeconomice și cea a sustenabilității fiscale. Cu toate acestea, dintr-o perspectivă la nivel de țară, structura orientării politicii fiscale la nivel agregat în zona euro pare să fi fost suboptimală. Unele state din zona euro în care continuă să fie necesare măsuri de înăsprire a politicii fiscale, și anume cele care înregistrează încă ponderi ale datoriei publice în PIB ridicate, nu au realizat ajustările fiscale structurale indispensabile limitării riscurilor la adresa sustenabilității datoriei publice. În același timp, alte țări cu poziții fiscale sustenabile nu au utilizat spațiul fiscal disponibil.

Îmbunătățirea soldului bugetar primar, creșterea economică favorabilă și ratele scăzute ale dobânzilor au determinat reducerea în continuare a ponderii datoriei publice în PIB la nivel agregat în zona euro de la 88,9% în anul 2016 la 87% în anul 2017, conform proiecțiilor experților Eurosistemului (Graficul 13). Totuși, o serie de țări din zona euro au consemnat niveluri încă ridicate ale datoriei publice, fiind astfel vulnerabile la o inversare bruscă a traiectoriei ratelor dobânzilor sau la reinstaurarea instabilității pe piețele financiare.

Conformarea statelor membre cu cerințele Pactului de stabilitate și creștere (PSC) a continuat să aibă un caracter eterogen. Referitor la aspectele pozitive, respectarea criteriului privind deficitul bugetar nominal s-a îmbunătățit în continuare. Ulterior închiderii procedurii de deficit excesiv (PDE) în cazul Greciei și al Portugaliei în anul 2017 și în condițiile în care se anticipează că Franța și-a corectat deficitul excesiv în același an, Spania va fi singura țară din zona euro care continuă să facă obiectul unei PDE în anul 2018. Totuși, în privința aspectelor negative, conformarea cu cerințele referitoare la efortul bugetar structural prevăzute de componenta preventivă a PSC a fost, în general, relativ redusă, fapt confirmat, de asemenea, de previziunile economice ale Comisiei Europene din toamna anului 2017.

În general, experiența crizelor a demonstrat că economiile mai flexibile sunt mai rezistente la șocuri și tind să consemneze redresări mai rapide și rate mai înalte de creștere economică pe termen lung. De asemenea, statele din zona euro care și-au reformat piețele bunurilor și serviciilor și/sau piețele forței de muncă au înregistrat performanțe bune ulterior. Efectele depline ale acestor reforme sunt încă în curs de materializare, fiind susținute inclusiv de politicile financiare și macroeconomice favorabile.

În condițiile continuării și extinderii procesului de redresare economică, s-ar putea face mai mult pentru depășirea principalelor obstacole în calea unei creșteri economice mai susținute și mai favorabile incluziunii în zona euro, de exemplu, s‑ar putea implementa reforme structurale care să stimuleze dinamica productivității muncii – factor-cheie în ridicarea nivelului de trai^[2] – sau măsuri care să faciliteze redresarea bilanțieră și creșterea eficienței procedurilor judiciare și extrajudiciare^[3].

După cum se arată în Caseta 3, informațiile disponibile sugerează că o politică monetară acomodativă nu obstrucționează implementarea reformelor, însă este mai puțin probabil să se întreprindă reforme majore într-un mediu macroeconomic mai benign și supus unor presiuni externe mai reduse. În același timp, impedimentele întâmpinate în procesul de implementare a reformelor, îndeosebi constrângerile de ordin politic și interesele directe, sunt încă percepute ca fiind importante^[4].

Conform evaluării Comisiei Europene privind punerea în aplicare a reformelor pe baza recomandărilor specifice fiecărei țări (RST) emise de către aceasta pentru 2017, foarte puține dintre respectivele RST au fost încadrate în categoriile „abordate integral” sau „progrese substanțiale”, cea mai mare parte consemnând „anumite progrese”, „progrese limitate” sau „niciun progres”. Acest lucru sugerează că există o marjă semnificativă de continuare a progreselor în direcția punerii în aplicare a reformelor.

Evoluții financiare și monetare

În anul 2017, piețele financiare din zona euro au fost în mare măsură impulsionate de perspectivele macroeconomice favorabile, precum și de persistența caracterului acomodativ al politicii monetare implementate de BCE. În acest context, ratele dobânzilor pe piața monetară și randamentele obligațiunilor pe termen mai lung s-au menținut la niveluri foarte scăzute. Totodată, cotațiile acțiunilor s-au majorat semnificativ atât în cazul băncilor, cât și al societăților nefinanciare, în condițiile în care îmbunătățirea perspectivelor macroeconomice a condus la creșterea așteptărilor privind câștigurile și la sporirea apetitului pentru risc. Dinamica masei monetare a fost robustă, iar cea a creditului a continuat să se redreseze treptat.

Ratele dobânzilor pe piața monetară din zona euro s-au stabilizat la niveluri foarte scăzute

Ratele dobânzilor pe piața monetară au continuat să se situeze la niveluri deosebit de scăzute, pe fondul menținerii nemodificate a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și al persistenței unei politici monetare acomodative pe tot parcursul anului 2017.

Rata dobânzii la depozitele overnight (EONIA) s-a menținut stabilă și a înregistrat o medie de aproximativ −36 de puncte de bază (Graficul 14), în timp ce rata dobânzii EURIBOR la 3 luni s-a diminuat ușor, stabilizându-se în apropierea valorii de −33 de puncte de bază. Evoluția a fost în consonanță cu tendința ascendentă a lichidității excedentare în sectorul bancar din zona euro ca urmare a măsurilor neconvenționale de politică monetară ale BCE. Surplusul de lichiditate s-a majorat cu 600 de miliarde EUR pe parcursul anului, situându-se la aproximativ 1 800 de miliarde EUR la sfârșitul lui 2017 (a se vedea și Secțiunea 2.3). Pe piața monetară garantată, ratele dobânzii la operațiunile repo având ca garanție titluri emise de țările din zona euro au continuat să înregistreze niveluri diferite. Unele dintre acestea s-au situat în apropierea ratei dobânzii BCE la facilitatea de depozit, iar altele au fost cu mult inferioare acestui nivel, pe fondul condițiilor de piață diferite pe fiecare segment. De exemplu, cererea robustă pentru garanții de calitate ridicată s-a reflectat în modificări semnificative ale ratelor dobânzii la finele fiecărui trimestru.

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro s-au menținut, în linii mari, stabile, în timp ce cotațiile acțiunilor s-au majorat considerabil

Randamentele obligațiunilor guvernamentale din zona euro au fost, în linii mari, stabile pe parcursul anului 2017, deși au înregistrat medii superioare celor din 2016, reflectând impactul net exercitat de consolidarea treptată a perspectivelor macroeconomice interne și externe (Graficul 15) și, implicit, de încorporarea în prețuri a dispariției riscului deflaționist, precum și de persistența politicii monetare acomodative a BCE. Randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente, s-a situat la 1,0% în data de 29 decembrie 2017, nivel nemodificat față de media înregistrată în decembrie 2016. Spread-urile între randamentele obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani emise în zona euro și cele ale Bund-urilor germane cu scadența similară s-au diminuat, îndeosebi în cazul Portugaliei și Greciei, în contextul îmbunătățirii ratingurilor de credit ale acestor state în perioada analizată.

Cotațiile acțiunilor din zona euro s-au majorat sensibil în anul 2017, într-un context marcat de consolidarea creșterii economice pe plan intern și extern, precum și de nivelul scăzut al ratelor dobânzilor. Astfel, indicele cu bază largă aferent cotațiilor acțiunilor societăților nefinanciare a crescut cu 12% în perioada analizată, iar cel aferent cotațiilor acțiunilor bancare s-a majorat cu 14%. Cotațiile acțiunilor societăților nefinanciare din Statele Unite au consemnat o dinamică ușor superioară celei din zona euro, pe fondul anticipării unui impact pozitiv asupra câștigurilor în urma reducerii preconizate a impozitării firmelor. Totuși, atât în Statele Unite, cât și în zona euro, prima de risc aferentă pieței acțiunilor^[33], care măsoară randamentul suplimentar solicitat de investitori pentru deținerea de acțiuni în detrimentul obligațiunilor pe termen lung, a înregistrat în continuare niveluri sensibil superioare celor din perioada anterioară declanșării crizei financiare din anul 2008.

Fluxurile de finanțare din surse externe s-au consolidat atât pe segmentul companiilor nefinanciare, cât și pe cel al gospodăriilor populației

În ansamblu, condițiile de finanțare au asigurat în continuare un mediu propice investițiilor corporative. În anul 2017, fluxurile de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare s-au consolidat, depășind media înregistrată în anul anterior (Graficul 17). Dintr-o perspectivă pe termen mai lung, redresarea consemnată de fluxurile de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare comparativ cu minimele atinse în trimestrul IV 2013 a fost susținută de: (i) costurile de finanțare favorabile, inclusiv relaxarea condițiilor de creditare bancară; (ii) expansiunea în curs a activității economice; și (iii) numărul mare de fuziuni și achiziții. De asemenea, politica monetară acomodativă a BCE a contribuit la crearea unor condiții favorabile finanțării companiilor nefinanciare de pe piață. Mai precis, inițierea în luna iunie 2016 a programului de achiziționare de obligațiuni emise de sectorul corporativ (CSPP) a sprijinit emisiunea netă de titluri de natura datoriei în sectorul companiilor nefinanciare (a se vedea Secțiunea 2.2).

Importanța surselor de finanțare nebancară a crescut considerabil de la declanșarea crizei^[34]. În timp ce fluxul net al împrumuturilor acordate de instituțiile financiare monetare (IFM) a consemnat o tendință de restrângere și a devenit negativ pe parcursul anumitor ani din timpul crizei și din perioada imediat următoare, fluxul finanțării din alte surse (spre exemplu, emisiuni de acțiuni cotate sau necotate și titluri de natura datoriei) s-a menținut în teritoriul pozitiv. Ponderea în creștere a surselor de finanțare nebancară în totalul finanțării companiilor nefinanciare din zona euro reflectă atât factori ciclici, cât și structurali (Caseta 4). Totuși, fluxul net al împrumuturilor IFM acordate companiilor nefinanciare a redevenit pozitiv din anul 2014.

Din perspectiva stocurilor, împrumuturile au reprezentat în continuare cel mai important instrument de finanțare din partea sectorului financiar din zona euro în ansamblul său, consemnând în trimestrul III 2017 o pondere de aproximativ 56% în totalul împrumuturilor acordate companiilor nefinanciare. Deținerile sectorului financiar de acțiuni cotate au reprezentat aproximativ 29% din totalul celor emise de companiile nefinanciare, în creștere ușoară față de 2013. Titlurile de natura datoriei din portofoliul sectorului financiar (exclusiv Eurosistemul) au reprezentat în trimestrul III 2017 circa 68% din totalul celor emise de companiile nefinanciare, de asemenea în creștere ușoară comparativ cu anul 2013. Sectorul IFM a fost în continuare cea mai importantă sursă de finanțare prin împrumuturi a companiilor nefinanciare, deținând în trimestrul III 2017 aproximativ 73% din împrumuturile acordate acestora de sectorul financiar în ansamblu, deși această pondere s-a comprimat ușor față de 2013^[35].

La rândul său, dinamica anuală a împrumuturilor totale acordate gospodăriilor populației s-a consolidat în anul 2017, în principal datorită împrumuturilor bancare. În structură, de departe cel mai însemnat aport la dinamizarea în ansamblu a împrumuturilor către populație a revenit în continuare creditelor pentru achiziția de locuințe. Totodată, ritmul de creștere a creditelor de consum s-a accelerat, în timp ce dinamica altor împrumuturi s-a redus.

De asemenea, în primele trei trimestre ale anului 2017, avuția netă a gospodăriilor populației a crescut într-un ritm robust. Mai precis, prețurile locuințelor au continuat să se majoreze, generând câștiguri semnificative din reevaluarea patrimoniului imobiliar al gospodăriilor populației (Caseta 6). Creșterea cotațiilor acțiunilor în anul 2017 a condus, de asemenea, la câștiguri aferente deținerilor de active financiare ale gospodăriilor populației și a avut o contribuție pozitivă considerabilă la sporirea avuției nete. Gradul de îndatorare brută a acestui sector – măsurat ca pondere în venitul disponibil brut nominal al populației – a continuat să se diminueze în anul 2017, deși s-a menținut sensibil superior mediei din perioada anterioară crizei.

Dinamica masei monetare s-a menținut relativ stabilă

În anul 2017, masa monetară și-a continuat expansiunea într-un ritm robust (Graficul 18). Dinamica anuală a M3 s-a situat la 4,6% în luna decembrie 2017, comparativ cu 5,0% la sfârșitul anului anterior. Creșterea masei monetare din perioada analizată a fost în consonanță cu ritmul constant de expansiune monetară consemnat de la jumătatea anului 2015. Dinamica M3 a fost în continuare impulsionată de evoluția celor mai lichide componente, pe fondul costului redus de oportunitate aferent deținerii de depozite cu un grad ridicat de lichiditate într-un context caracterizat de rate foarte scăzute ale dobânzilor și o curbă plată a randamentelor. Trendul ascendent al activității economice și măsurile neconvenționale ale BCE, îndeosebi programul de achiziționare de active, au avut, de asemenea, o contribuție importantă la evoluțiile monetare din zona euro. Dinamica M1, susținută de creșterea alertă a depozitelor overnight deținute atât de populație, cât și de companiile nefinanciare, s-a menținut în linii mari nemodificată, situându-se la 8,6% în luna decembrie 2017, față de 8,8% în aceeași perioadă a anului anterior.

Contrapartidele interne au reprezentat în continuare principalul determinant al expansiunii masei monetare

Achizițiile Eurosistemului de obligațiuni guvernamentale (a se vedea coloanele roșii din Graficul 19), derulate în principal în contextul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public, au avut un aport pozitiv la dinamica M3. Începând cu luna aprilie 2017, achizițiile lunare medii din cadrul programului de achiziționare de active au fost reduse cu 20 de miliarde EUR, ceea ce a condus la diminuarea impactului acestora asupra variației M3. Totodată, contrapartidele interne, altele decât creditele acordate administrațiilor publice, au exercitat un impact pozitiv asupra dinamicii M3 pe parcursul anului 2017 (a se vedea coloanele albastre din Graficul 19). La această evoluție au contribuit doi factori. În primul rând, redresarea în curs a creditelor acordate sectorului privat (Graficul 18) a avut un aport pozitiv la ritmul de creștere a M3. Acest indicator include atât împrumuturile IFM acordate sectorului privat, cât și deținerile IFM de titluri emise de sectorul privat non-IFM din zona euro. Acestea din urmă cuprind și achizițiile Eurosistemului, în cadrul CSPP, de titluri de natura datoriei emise de sectorul non-IFM. În al doilea rând, avansul M3 a fost susținut și de comprimarea în continuare a pasivelor financiare pe termen mai lung ale IFM (exclusiv capitalul și rezervele), incluse în categoria contrapartidelor interne, altele decât credite acordate administrațiilor publice. Variația anuală a acestor pasive se menține în teritoriul negativ din trimestrul II 2012, în parte datorită operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung derulate de BCE, care au acționat probabil ca alternativă la finanțarea de pe piață pe termen lung. Evoluția a fost determinată și de curba relativ plată a randamentelor, asociată măsurilor de politică monetară ale BCE, care a descurajat deținerile de depozite pe termen lung și de obligațiuni bancare. În schimb, vânzările de obligațiuni guvernamentale efectuate de sectorul IFM din zona euro exclusiv Eurosistemul au contribuit la variația anuală negativă a creditelor acordate administrațiilor publice de către IFM exclusiv Eurosistemul, acționând astfel ca factor inhibitor al dinamicii M3 (a se vedea coloanele verzi din Graficul 19). La aceasta s-a adăugat influența similară a activelor externe nete ale sectorului IFM asupra ritmului anual de creștere a M3 (a se vedea coloanele galbene din Graficul 19).

Politica monetară: răbdare, consecvență și prudență

Măsurile de politică monetară adoptate de BCE în ultimii ani au vizat susținerea redresării economice a zonei euro și revenirea inflației la un nivel inferior, dar apropiat de 2% pe termen mediu, corespunzător stabilității prețurilor. Aceste măsuri s-au transmis cu succes la nivelul condițiilor de finanțare a populației și firmelor. Bilanțul Eurosistemului a continuat să se extindă pe parcursul anului 2017, în principal datorită continuării programului de achiziționare de active și operațiunilor țintite de refinanțare pe termen mai lung.

Orientarea politicii monetare: grad foarte substanțial de acomodare

Redresarea economică a continuat să se consolideze la începutul anului, însă rata scăzută a inflației de bază a reclamat o politică consecventă

Ca urmare a deciziilor adoptate de Consiliul guvernatorilor în luna decembrie 2016, propagarea măsurilor de politică monetară ale BCE s-a realizat în continuare într-o manieră eficace din perspectiva condițiilor de finanțare de pe piață și de creditare a firmelor și gospodăriilor populației din zona euro (a se vedea Secțiunea 2.2)^[42]. Deși, în ansamblu, au devenit mai puțin pronunțate la începutul anului, riscurile la adresa perspectivelor creșterii economice s-au menținut în sensul unui nivel mai redus al acesteia și au fost asociate predominant factorilor globali, incertitudinilor politice și persistenței vulnerabilităților bilanțiere din anumite sectoare. Totodată, perspectivele unei traiectorii ascendente a inflației depindeau încă de prevalența condițiilor foarte favorabile de finanțare, condiționate în mare măsură de orientarea acomodativă a politicii monetare.

Coroborarea rezultatului analizei economice cu semnalele evidențiate de analiza monetară a confirmat necesitatea unui grad foarte substanțial de acomodare monetară în vederea acumulării de presiuni inflaționiste în zona euro într-o manieră durabilă și sustenabilă, în pofida rezilienței în creștere a redresării economice. Acest context a reclamat o politică consecventă din partea Consiliului guvernatorilor, respectiv reiterarea deciziilor adoptate în cadrul ședinței de politică monetară din luna decembrie 2016. Aceasta a presupus menținerea nemodificată a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE (Graficul 20) și confirmarea ritmului și orizontului preconizate pentru achizițiile din cadrul APP, precum și transmiterea de semnale privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor și a APP.

Semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare au fost ajustate pentru a reflecta evaluarea mai favorabilă a riscurilor și reducerea probabilității de materializare a unor evenimente adverse neprevăzute

Tabloul de la jumătatea anului 2017 indica faptul că procesul de redresare economică s-a consolidat în continuare, iar creșterea PIB era proiectată să se intensifice într-un ritm relativ mai alert decât se anticipase anterior și să devină generalizată la nivelul țărilor și sectoarelor. În consecință, în luna iunie 2017, Consiliul guvernatorilor a reevaluat balanța riscurilor la adresa perspectivelor creșterii economice ca fiind, în linii mari, echilibrată. Având în vedere sporirea rezilienței și robusteții ritmului de creștere economică, s-au diminuat și riscurile extreme în sensul scăderii la adresa perspectivelor privind stabilitatea prețurilor, implicând cvasi-epuizarea probabilității de manifestare a unor scenarii adverse, precum cele legate de riscurile deflaționiste.

Pentru a-și alinia procesul de comunicare la evaluarea mai favorabilă a riscurilor, Consiliul guvernatorilor a hotărât în luna iunie 2017 să nu mai facă referire la noi reduceri ale ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE în cadrul semnalelor transmise cu privire la orientarea politicii monetare, referiri care aveau rol de semnal privind un eventual răspuns al politicii monetare la evenimente neprevăzute severe. Pe de altă parte, Consiliul guvernatorilor a subliniat că este nevoie de răbdare pentru acumularea treptată de presiuni inflaționiste. De asemenea, Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat angajamentul de consecvență în privința măsurilor de politică, în vederea menținerii gradului foarte substanțial de acomodare monetară care este încă necesar pentru materializarea unei ajustări susținute a traiectoriei inflației.

Transmiterea semnalelor referitoare atât la nivelul ratelor dobânzilor de referinţă, cât și la ritmul achizițiilor de active reflectă în general importanța interacțiunii dintre diferitele instrumente de politică din perspectiva influențării conduitei politicii monetare. Astfel, diferitele elemente ale setului cuprinzător de măsuri de politică monetară se completează și se susțin reciproc pentru menținerea condițiilor de finanțare foarte acomodative necesare în vederea facilitării revenirii sustenabile a ratei inflației la niveluri inferioare, dar apropiate de 2% pe termen mediu. Din acest punct de vedere, semnalele transmise de Consiliul guvernatorilor în anul 2017 s-au referit nu numai la condițiile în care urmează să fie retrase măsurile stimulative, ci și la etapizarea modificărilor măsurilor de politică monetară.

Măsurile de politică monetară au fost recalibrate în luna octombrie, în condițiile menținerii condițiilor foarte favorabile de finanțare

Datele noi din trimestrul III 2017, inclusiv proiecțiile macroeconomice din luna septembrie ale experților BCE, semnalau continuarea expansiunii economice solide și generalizate atât la nivelul țărilor, cât și al sectoarelor economice. Persistența ritmului robust de creștere economică a fost de natură să consolideze convingerea Consiliului guvernatorilor că rata inflației va tinde treptat către un nivel inferior, dar apropiat de 2% pe termen mediu, cu condiția menținerii unor condiții foarte favorabile de finanțare. Pe de altă parte, evoluția inflației continua să fie modestă, iar măsurile inflației de bază încă nu prezentau indicii mai convingătoare privind o tendință susținută de creștere. Inflația scăzută putea fi considerată drept un indiciu al nivelurilor încă semnificative ale decalajului negativ dintre cerere și ofertă pe piețele bunurilor și serviciilor și pe piețele forței de muncă, în pofida relativei accelerări a dinamicii salariale. Prin urmare, abordarea prudentă a indicat necesitatea menținerii unui stimul monetar amplu pentru a asigura ajustarea susținută a traiectoriei inflației, justificând astfel o recalibrare a instrumentelor de politică monetară ulterior sfârșitului anului.

În aceste condiții, Consiliul guvernatorilor a adoptat, în luna octombrie 2017, o serie de decizii în vederea îndeplinirii obiectivului său privind stabilitatea prețurilor.

• În primul rând, Consiliul guvernatorilor a reiterat că anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale pe o perioadă extinsă, care va depăși cu mult orizontul achizițiilor nete de active.
• În al doilea rând, perspectivele economice mai favorabile și consolidarea încrederii în convergența ratelor inflației au permis Consiliului guvernatorilor să diminueze ritmul de desfășurare a programului de achiziționare de active. Astfel, începând cu luna ianuarie 2018, se intenționează continuarea achizițiilor într-un ritm lunar de 30 de miliarde EUR până la sfârșitul lunii septembrie 2018 sau ulterior, dacă va fi necesar, și, în orice caz, până când Consiliul guvernatorilor va observa o ajustare susținută a traiectoriei inflației. Totodată, Consiliul guvernatorilor și-a reafirmat angajamentul de a extinde dimensiunea și/sau durata programului dacă perspectivele devin mai puțin favorabile sau în cazul în care condițiile financiare nu mai sunt în concordanță cu înregistrarea de noi progrese în direcția unei ajustări susținute a traiectoriei inflației.
• În al treilea rând, s-a anunțat că Eurosistemul va reinvesti principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul programului de achiziționare de active pe o perioadă extinsă după încheierea achizițiilor nete de active și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar. Menținerea dimensiunii stocului de active achiziționate va contribui la asigurarea în continuare atât a condițiilor favorabile de lichiditate, cât și a orientării adecvate a politicii monetare.
• În al patrulea rând, s-a decis prelungirea operațiunilor de refinanțare sub forma unor licitații cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală cel puțin până la încheierea ultimei perioade de constituire a rezervelor minime obligatorii din 2019, pentru a se asigura atât continuarea implementării fără sincope a politicii monetare, cât și condiții favorabile pe piețele monetare din zona euro.

Persistența acestui sprijin monetar amplu, furnizat prin achizițiile nete suplimentare de active, prin stocul considerabil de active achiziționate și reinvestirile care urmează să fie efectuate, precum și prin semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor, va menține condițiile de finanțare foarte favorabile care sunt încă necesare pentru revenirea susținută a ratelor inflației către un nivel inferior, dar apropiat de 2% pe termen mediu, corespunzător stabilității prețurilor.

Propagarea eficace a măsurilor de politică monetară ale BCE

Propagarea măsurilor de politică monetară implementate începând cu luna iunie 2014 a continuat să sprijine condițiile de creditare pentru firme și populație și a consolidat fluxul de credite la nivelul zonei euro în anul 2017. Cumpărările de active derulate în cadrul Programului de achiziționare de active (APP), menținerea acelorași niveluri scăzute ale ratelor dobânzilor reprezentative, semnalele privind orientarea viitoare a evoluției acestor două instrumente, precum și operațiunile țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL) au asigurat condiții de finanțare foarte favorabile și au reprezentat în continuare un factor important al consolidării procesului de redresare economică în zona euro.

Implementarea APP a fost lipsită de sincope atât la nivelul programelor de achiziționare de active din sectorul privat, respectiv programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP) și cel de-al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), cât și la nivelul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP). Cel din urmă se referă la obligațiuni emise de administrațiile centrale, cele regionale, agențiile și entitățile supranaționale din zona euro. Volumele achizițiilor au fost, în medie, corespunzătoare țintelor lunare stabilite de Consiliul guvernatorilor, respectiv 80 de miliarde EUR în intervalul ianuarie-martie și 60 de miliarde EUR în perioada aprilie - decembrie (Graficul 21). Pe fondul fluctuațiilor sezoniere ale lichidității pe piață, volumul achizițiilor a fost inferior țintei lunare în lunile august și decembrie, fapt compensat de volumele ușor superioare înregistrate în restul anului. La nivel național, volumele achizițiilor lunare au prezentat, de asemenea, variații ușoare ca urmare a importanței în creștere a operațiunilor de reinvestire a obligațiunilor ajunse la maturitate, proces inițiat în luna martie 2017 pentru titlurile cumpărate în cadrul PSPP. Pe ansamblu, achizițiile lunare au cunoscut, în termeni relativi, numai devieri marginale în raport cu volumele țintite. Stocul de titluri achiziționate în cadrul PSPP, o măsură relevantă pentru a evalua distribuția volumelor cumpărărilor, s-a menținut în strânsă concordanță cu valoarea intenționată potrivit grilei de repartiție pentru subscrierea la capital, ținând seama de achizițiile-substitut și de stabilizarea procesului de reinvestire a obligațiunilor ajunse la maturitate.

Ultima operațiune de tipul OTRTL-II, decontată în martie 2017, a înregistrat o alocare brută de 233,5 miliarde EUR, antrenând o creștere a lichidității nete în valoare de 204 miliarde EUR^[45]. Pentru toate operațiunile din categoria OTRTL-II (OTRTL-II.1 – OTRTL-II.4), băncile din zona euro au consemnat un volum total al împrumuturilor cifrat la 740,2 miliarde EUR, respectiv 62% din totalul finanțării disponibile de 1 200 de miliarde EUR.

Măsurile de politică monetară influențează economia prin intermediul a trei canale de transmisie: canalul de semnalizare, canalul de reechilibrare a portofoliilor și canalul propagării directe^[46]. În primul rând, APP a conferit susținere credibilității semnalelor BCE privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, potrivit cărora se anticipează menținerea acestora la nivelurile actuale pe o perioadă îndelungată. Rata dobânzii negativă la facilitatea de depozit a potențat efectul APP asupra întregii curbe a randamentelor prin diminuarea componentei anticipațiilor aferente ratelor dobânzilor pe termen mai lung. În al doilea rând, APP a determinat reechilibrarea portofoliilor investitorilor prin orientarea acestora către segmente mai riscante ale pieței. Achizițiile de active în curs au înlocuit deținerile sectorului bancar de obligațiuni pe termen mediu și lung cu rezerve ale băncii centrale, ceea ce presupune reducerea riscului de durată al investitorilor (a se vedea Secțiunea 2.3). Restrângerea corespunzătoare a primelor de maturitate stimulează orientarea investițiilor către alte active, precum împrumuturile acordate populației și companiilor, asigurând transmisia măsurilor de politică monetară și la nivelul debitorilor care nu beneficiază de acces direct la piețele de capital. În cele din urmă, OTRTL își dovedesc eficacitatea prin intermediul unui mecanism de propagare directă. Ratele dobânzilor pe care băncile trebuie să le achite în contul acestor fonduri depind de creditarea populației și a companiilor, ceea ce asigură transmisia condițiilor favorabile de finanțare. De asemenea, volumul suplimentar de lichiditate netă a contribuit la diminuarea costurilor de finanțare marginală a băncilor participante.

În ansamblu, măsurile de politică monetară adoptate de BCE începând cu luna iunie 2014 au exercitat un impact pozitiv substanțial asupra performanțelor economice din zona euro. Se estimează că impactul general asupra dinamicii PIB real al zonei euro și inflației din zona euro se situează, în ambele cazuri, în jurul valorii de 1,9 puncte procentuale în perioada 2016 - 2020^[47].

Măsurile BCE au menținut condiții de finanțare foarte favorabile

Măsurile de politică monetară au determinat ancorarea ratelor dobânzilor pe piață la niveluri scăzute. Ratele dobânzilor pe termen scurt pe piața monetară și randamentele titlurilor de stat pe termen mai lung din zona euro au fost relativ stabile pe parcursul anului (a se vedea Secțiunea 1.3). Aceste condiții s-au propagat la nivelul condițiilor de finanțare din economie de-a lungul celor trei canale menționate mai sus.

Costurile de finanțare ale băncilor s-au menținut deosebit de favorabile în decursul anului 2017, la niveluri semnificativ mai scăzute decât cele observate anterior lansării de către BCE a setului de măsuri de relaxare a creditării în luna iunie 2014 (Graficul 22). Spread-urile aferente obligațiunilor emise de băncile din zona euro au continuat să se restrângă semnificativ (Graficul 23). Această evoluție a beneficiat, în luna martie, de sprijin din partea ultimei operațiuni din categoria OTRTL-II, prin care băncile au avut posibilitatea de a înlocui o parte din finanțarea de pe piață cu fonduri obținute prin intermediul OTRTL. În ansamblu, aceste evoluții au determinat reducerea în continuare a costurilor de finanțare totale la nivelul băncilor și au conferit un grad de eterogenitate mai redus costurilor de finanțare ale băncilor situate în diferite țări ale zonei euro.

Declinul costurilor de finanțare ale băncilor a exercitat, de asemenea, presiuni în sensul scăderii asupra costurilor de refinanțare ale firmelor prin canalul propagării directe, precum și prin nivelul mai scăzut al ratelor dobânzii cu risc zero. Ratele agregate ale dobânzilor la creditele acordate companiilor nefinanciare și populației au consemnat reduceri superioare ratelor dobânzii de referință pe piață ulterior anunțului BCE referitor la măsurile de relaxare a creditării. Ratele dobânzilor la creditele acordate de către bănci companiilor nefinanciare și populației s-au diminuat cu 123 și, respectiv, 108 puncte de bază în intervalul iunie 2014 - decembrie 2017. Companiile nefinanciare cu acces direct la piețele de capital au beneficiat și de scăderea randamentelor obligațiunilor corporative, indusă de CSPP. Spread-urile aferente obligațiunilor corporative cu risc investițional redus s-au îngustat cu 26 de puncte de bază în cursul anului 2017, în concordanță cu evoluțiile consemnate la nivelul băncilor și al societăților de asigurare (Graficul 23). Aceste efecte au fost resimțite și la nivelul obligațiunilor corporative cu risc investițional ridicat, care nu îndeplinesc criteriile de eligibilitate aplicate cumpărărilor efectuate în cadrul CSPP, pe măsură ce investitorii și-au ajustat portofoliile^[48].

Redresarea dinamicii creditului continuă

Ameliorarea constantă a condițiilor de creditare din zona euro a fost reflectată nu numai de scăderea ratelor dobânzilor și a spread-urilor, dar și de majorarea volumului de împrumuturi acordate sectorului privat și de accesul permanent al companiilor la piața obligațiunilor. Băncile participante la sondajul privind creditul bancar în zona euro au semnalat utilizarea lichidității suplimentare furnizate prin intermediul programului de achiziționare de active preponderent în scopul acordării de împrumuturi, ceea ce sugerează continuarea ameliorării ofertei de credite în anul 2017^[49]. De asemenea, cererea netă de credite a sporit, iar băncile au relaxat standardele de creditare și termenii și condițiile creditării asociate creditelor noi, îndeosebi în ceea ce privește creditele acordate gospodăriilor populației. Prin urmare, a continuat redresarea treptată a creditului acordat sectorului privat din zona euro. În același timp însă, un efect de sens contrar asupra dinamicii creditului îl exercită în continuare procesul de consolidare a bilanțurilor băncilor și nivelurile încă ridicate ale creditelor neperformante din unele state, în pofida înregistrării unor progrese.

Dinamica anuală a împrumuturilor bancare acordate sectorului privat nefinanciar, alcătuit din gospodăriile populației și companiile nefinanciare, s-a poziționat la 2,8% în decembrie 2017, în creștere față de 2,2% în același interval al anului anterior. Ritmul anual de creștere a creditelor acordate societăților nefinanciare a avansat la 2,9%, față de 2,3% în aceeași perioadă a anului anterior, în cazul gospodăriilor populației acesta consemnând o accelerare la 2,8% în decembrie 2017, de la 2,0% în decembrie 2016. Volumul obligațiunilor emise de companiile nefinanciare cu sediul în zona euro s-a menținut stabil, emisiunile noi de obligațiuni în euro cifrându‑se la 199 de miliarde EUR, comparativ cu 193 de miliarde EUR pe parcursul anului 2016 (Graficul 25). Accesul companiilor nefinanciare la piețele de capital s-a bucurat în continuare de sprijin din partea cumpărărilor nete de obligațiuni corporative în cadrul CSPP.

Măsurile de politică monetară ale BCE au contribuit substanțial și la ameliorarea condițiilor de creditare pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM) care, în mod obișnuit, nu beneficiază de acces direct la piețele obligațiunilor. Cele mai recente rezultate ale Sondajului privind accesul la finanțare al firmelor din zona euro semnalează îmbunătățirea în continuare a condițiilor de finanțare din surse externe, reflectând prelungirea tendinței observate în edițiile anterioare ale sondajului^[50]. IMM au confirmat creșterea disponibilității băncilor de a oferi finanțare, inclusiv de a acorda credite la rate mai scăzute ale dobânzilor. IMM din toate țările mari ale zonei euro au indicat variații nete pozitive în ceea ce privește disponibilitatea băncilor de a acorda credite. Pentru prima dată de la lansarea sondajului menționat, IMM au perceput perspectivele economice generale drept un factor favorizant al disponibilității de a acorda finanțare din surse externe. O reducere au consemnat și costurile de finanțare ale acestor întreprinderi. Spread-ul dintre ratele dobânzilor la creditele cu valoare foarte scăzută și cele aferente împrumuturilor mari s-a restrâns cu 118 de puncte de bază pe parcursul intervalului cuprins între sfârșitul lunii mai 2014 și luna decembrie 2017.

Evoluțiile bilanțului Eurosistemului

Dimensiunea și structura bilanțului Eurosistemului

De la declanșarea crizei financiare în 2007-2008, Eurosistemul a luat o serie de măsuri de politică monetară atât convenționale, cât și neconvenționale, care au exercitat un impact direct asupra dimensiunii și structurii bilanțului Eurosistemului de‑a lungul timpului. Aceste măsuri au cuprins operaţiuni garantate de finanțare a contrapartidelor cu scadența inițială de până la 4 ani, precum și achiziții de active pe diverse segmente ale pieței, în scopul de a îmbunătăți mecanismul de transmisie a politicii monetare și de a relaxa condițiile de finanțare în zona euro. La sfârșitul anului 2017, dimensiunea bilanțului Eurosistemului atinsese un maxim istoric de 4 500 de miliarde EUR, în creștere cu 800 de miliarde EUR față de finele anului 2016.

Programul extins de achiziționare de active și alocarea ultimei operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung în luna martie 2017 au condus atât la expansiunea bilanțului, cât și la modificarea structurii acestuia. La finele anului 2017, activele de politică monetară s-au cifrat la 3 200 de miliarde EUR, reprezentând 70% din totalul activelor din bilanțul Eurosistemului, în creștere față de 61% la sfârșitul anului 2016. Acestea au cuprins împrumuturi către instituții de credit din zona euro, cu o pondere de 17% din totalul activelor (în creștere față de 16% la finele anului 2016), și titluri deținute în scopuri de politică monetară, reprezentând aproximativ 53% din totalul activelor (în creștere de la 45% la finele anului 2016), după cum indică Graficul 26. Alte active financiare au inclus, în special: (i) deținerile de valută și aur ale Eurosistemului; (ii) portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară; și (iii) asistența pentru acoperirea nevoii de lichiditate în situații de urgență, oferită de unele BCN din Eurosistem unor instituții financiare solvabile care se confruntă cu probleme temporare de lichiditate. Aceste alte active financiare sunt supuse unor cerințe interne de raportare ale Eurosistemului și unor restricții ce decurg mai ales din interdicția de finanțare monetară și din cerința de neinterferare cu politica monetară, care sunt prevăzute în diverse texte legislative^[51].

Pe partea de pasive, principalul impact a fost observat la nivelul deținerilor de rezerve ale contrapartidelor care, pe seama continuării politicii monetare acomodative în anul 2017, au consemnat un avans de 600 de miliarde EUR până la 1 900 miliarde EUR, reprezentând 42% din pasiv la sfârșitul anului 2017, în creștere față de 36% la finele anului 2016. Bancnotele în circulație au înregistrat o scădere relativă, până la 26% (față de 31% la finele anului 2016), deși ca valoare absolută acestea s-au majorat, în concordanță cu tendința de creștere istorică. Alte pasive, între care capitalul și conturile de reevaluare, au deținut o pondere de 32%, în scădere față de 33% la sfârșitul anului 2016, deși ca valoare absolută acestea au înregistrat o majorare cu 200 de miliarde EUR (Graficul 26).

Scadența medie a portofoliilor și repartizarea acestora în funcție de active și jurisdicții

Încă de la lansarea APP, BCE a publicat săptămânal evoluția deținerilor în cadrul diverselor programe care intră în alcătuirea acestuia. Totodată, BCE a publicat lunar defalcarea deținerilor pe achizițiile de pe piețele primare și secundare pentru cel de‑al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), pentru programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP) și pentru programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP). În cadrul programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP), BCE prezintă informații referitoare la deținerile de titluri în funcție de țara emitentă^[52], inclusiv scadența medie ponderată.

La finele anului 2017, APP a consemnat o valoare de 2 300 de miliarde EUR^[53]. Din această valoare, deținerile de titluri în cadrul ABSPP au totalizat 25 de miliarde EUR (1% din portofoliul total al APP), iar cele aferente CBPP3 s-au ridicat la valoarea de 241 de miliarde EUR (11% din portofoliul total al APP). Dintre programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, CSPP a avut cea mai mare contribuție la APP în anul 2017, respectiv cumpărări nete de 82 de miliarde EUR, conducând la o valoare totală a deținerilor în cadrul CSPP de 132 de miliarde EUR, respectiv 6% din deținerile totale în cadrul APP. În anul 2017, BCE a inițiat publicarea unei liste complete a deținerilor în cadrul CSPP, care include denumirile emitenților, datele scadente și ratele cupoanelor obligațiunilor, precum și a unor informații agregate privind aceste dețineri în funcție de țara de origine a riscului, ratingul acordat și sectorul de activitate. Cumpărările de titluri în cadrul CSPP se efectuează pe baza unei referințe care reflectă, în mod proporțional, toate emisiunile de titluri eligibile aflate în derulare. Aceasta implică ponderarea cu nivelul de capitalizare a pieței din fiecare dintre jurisdicțiile diferite de emisiune în cadrul acestei referințe.

PSPP reprezenta cea mai mare parte din APP, cu o valoare de 1 900 de miliarde EUR, constituind 83% din totalul deținerilor de titluri aferente programului, comparativ cu 82% la finalul anului 2016. În cadrul PSPP, alocarea de achiziții pe jurisdicții este stabilită prin grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În limitele cotelor individuale care le sunt alocate, BCE și BCN din zona euro au libertatea de a alege între achizițiile de titluri emise de autoritățile centrale, regionale și locale, titluri emise de anumite agenții cu sediul în jurisdicțiile respective și, după caz, titluri emise de instituții supranaționale.

Scadența medie ponderată a PSPP a fost de 7,7 ani la sfârșitul anului 2017, în scădere ușoară față de 8,3 ani la finele anului 2016, cu unele variații de la o jurisdicție la alta. Restrângerea scadenței medii ponderate reflectă, în principal, deciziile adoptate de Consiliul Guvernatorilor în luna decembrie 2016, respectiv de (i) a se reduce de la doi ani la un an scadența reziduală minimă a titlurilor eligibile în cadrul PSPP și de (ii) a se permite achiziții de titluri cu un randament la scadență inferior ratei dobânzii la facilitatea de depozit a BCE, în măsura în care vor fi necesare.

Durata activelor achiziționate de Eurosistem este relevantă din două puncte de vedere: pe de o parte, aceasta permite riscului de dobândă să fie absorbit din piață, stimulând investitorii să își reechilibreze portofoliile; pe de altă parte, Eurosistemul are drept obiectiv o alocare neutră față de piață a activelor, achiziționând titluri cu toate scadențele eligibile în toate jurisdicțiile într-o manieră care să reflecte structura pieței obligațiunilor suverane din zona euro.

Eurosistemul reinvestește principalul aferent titlurilor din cadrul programului de achiziționare de active pe măsură ce acestea ajung la scadență. Reinvestirile derulate în cadrul programelor de achiziționare de active din sectorul privat au continuat în anul 2017, situându-se la 24,3 miliarde EUR, în timp ce reinvestirile în cadrul PSPP au fost lansate în luna martie 2017 și s-au ridicat la valoarea de 24,9 miliarde EUR pe parcursul anului. Ca o reflectare a importanței în creștere a reinvestirilor, în luna noiembrie 2017, BCE a început să publice sumele lunare privind răscumpărările anticipate în cadrul APP pe un orizont mobil de 12 luni.

Titlurile achiziționate în cadrul APP sunt disponibile pentru a fi împrumutate în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo, fără a diminua în mod nejustificat volumul activității normale pe cea de-a doua piață. BCE publică, cu periodicitate lunară, soldul mediu lunar agregat al titlurilor date cu împrumut de Eurosistem. Pentru ameliorarea în continuare a penuriei de garanții de pe piață, începând cu luna decembrie 2016, Eurosistemul a început să accepte drept garanție pentru operațiunile de creditare sume limitate de numerar, pe lângă titluri, care până în acel moment reprezentau singura categorie de garanții acceptată. De asemenea, BCE publică, în fiecare lună, informații cu privire la valoarea medie lunară agregată a garanțiilor în numerar constituite.

Evoluțiile operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

Soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a majorat de la sfârșitul anului 2016 cu 168,3 miliarde EUR, până la 764,0 de miliarde EUR la finele anului 2017. Evoluția poate fi pusă, în principal, pe seama alocării sumei de 233,5 miliarde EUR în cadrul ultimei operațiuni OTRTL-II din luna martie 2017, care, deși a fost compensată parțial, în anul 2017, de reducerea volumelor operațiunilor principale de refinanțare și de rambursările aferente operațiunilor OTRTL-I, a determinat totuși o creștere netă substanțială a stocului de lichiditate. Scadența medie ponderată aferentă lichidității oferite prin intermediul operațiunilor reversibile de furnizare de lichiditate s-a redus de la circa 3 ani la sfârșitul anului 2016 până la aproximativ 2,7 ani la finele anului 2017. Având în vedere că ultima operațiune OTRTL-II (cu scadența inițială de 4 ani) a fost decontată la scurt timp după începutul anului 2017 (martie), scadența medie ponderată a operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a diminuat ulterior pe parcursul anului.

Sectorul financiar european: este rezistent la șocuri, dar se confruntă cu dificultăți

BCE analizează evoluția stabilității financiare în sistemele financiare din zona euro și UE pentru a identifica vulnerabilitățile și sursele de risc sistemic. De asemenea, BCE asigură Comitetului european pentru risc sistemic (CERS) suport analitic în domeniul stabilității financiare și contribuie la inițiative de reglementare importante. Apariția unor posibile riscuri sistemice este contracarată prin intermediul politicilor macroprudențiale.

BCE îndeplinește aceste atribuții împreună cu celelalte bănci centrale din Eurosistem și din Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC). La nivelul BCE, funcțiile macro și microprudențiale cooperează îndeaproape în ceea ce privește identificarea principalelor riscuri și vulnerabilități în sectorul financiar european și, respectiv, aspectele de reglementare.

Riscuri și vulnerabilități în sistemul financiar din zona euro

Analiza riscurilor sistemice realizată de BCE este prezentată în raportul său semestrial intitulat Financial Stability Review ^[54]. Majoritatea indicatorilor de risc sistemic din zona euro s-au menținut la niveluri reduse în 2017 (Graficul 27), ceea ce indică faptul că stabilitatea financiară a consemnat evoluții pozitive pe parcursul anului analizat. Îmbunătățirea condițiilor economice în zona euro a stimulat piețele activelor și a contribuit la înregistrarea unei volatilități scăzute la nivelul claselor de active în cursul anului 2017 (a se vedea și Secțiunea 1). Nivelul de stres în sectorul bancar din zona euro s-a menținut redus întrucât investitorii anticipau ameliorarea profitabilității băncilor în contextul majorării volumului creditului și al lărgirii marjelor de dobândă la creditele nou acordate, în cazul în care perspectivele de creștere economică ar continua să se îmbunătățească, iar ratele dobânzilor ar crește. În schimb, riscul sistemic pe piețele obligațiunilor suverane a crescut la începutul anului 2017, parțial ca urmare a amplificării incertitudinilor politice în unele țări din zona euro. Rezultatele alegerilor din principalele țări din zona euro au diminuat ulterior aceste incertitudini, determinând scăderea indicatorului de risc sistemic pe pieţele obligaţiunilor suverane în a doua jumătate a anului 2017. De altfel, indicatorii de risc sistemic în zona euro au continuat să înregistreze niveluri reduse, în pofida semnalelor de amplificare a incertitudinilor geopolitice la nivel mondial, de exemplu, în Peninsula Coreea, unde tensiunile au fost în creștere.

În acest context, în cursul anului 2017 au fost identificate patru riscuri majore la adresa stabilității financiare în zona euro.

În primul rând, posibilitatea unei reevaluări bruște și de amploare a primelor de risc la nivel global a rămas principalul risc în 2017. În ansamblu, perioada analizată a fost caracterizată de volatilitate scăzută pe piețele financiare, de evaluări la niveluri ridicate ale activelor și de prime de risc reduse pe unele piețe, ceea ce indică un apetit crescut pentru asumarea de riscuri. Mai precis, marjele corespunzătoare emitenților cu cel mai înalt nivel de risc pe piețele obligațiunilor s-au menținut foarte scăzute, reflectând convingerile participanților pe piață că probabilitatea de apariție a vulnerabilităților era mică. Deși aceste evoluții s-au datorat parțial îmbunătățirii condițiilor macroeconomice și au fost, astfel, determinate de factori fundamentali, s‑au înmulțit indiciile potrivit cărora piețele financiare ar putea să nu manifeste suficientă atenție față de posibilitatea schimbării rapide a sentimentului operatorilor pe piață.

Al doilea risc major a fost asociat perspectivelor de profitabilitate ale băncilor din zona euro. Profitabilitatea băncilor din zona euro a consemnat o ușoară ameliorare pe fondul creșterii veniturilor, altele decât cele din dobânzi. Rentabilitatea financiară a băncilor a fost de 3,2% în primele trei trimestre ale anului 2017, față de 2,5% în aceeași perioadă a anului anterior. La rândul său, solvabilitatea băncilor a continuat să se îmbunătățească, ratele fondurilor proprii de nivel 1 de bază situându-se la 14,5% în trimestrul III 2017, în creștere față de 13,9% în anul 2016^[55].

Măsurile de politică monetară ale BCE ar putea avea un impact asupra profitabilității bancare prin intermediul a două canale principale. În primul rând, contextul caracterizat de niveluri reduse ale ratelor dobânzilor contribuie la comprimarea marjelor de dobândă ale băncilor, conducând astfel la diminuarea veniturilor nete din dobânzi. În al doilea rând, rata negativă a dobânzii la facilitatea de depozit a BCE generează un cost direct cu surplusul de lichiditate la nivelul sistemului bancar din zona euro în ansamblul său. Totuși, până în prezent, aceste aspecte negative au fost, în linii mari, compensate de efectele pozitive pe care o creștere economică robustă și generalizată le exercită asupra profitabilității bancare. Astfel, cheltuielile băncilor cu provizioanele scad pe măsură ce crește calitatea creditelor acordate, pe fondul îmbunătățirii perspectivelor economice. Totodată, majorarea volumului de împrumuturi în contextul redresării economice, precum și câștigurile de capital generate de prețurile în creștere ale activelor stimulează profitabilitatea băncilor. Nu în ultimul rând, cu toate că ratele dobânzilor la depozitele pe segmentul de retail manifestă o rigiditate în sens descendent, depozitele de valoare mare, în special cele ale nerezidenților, sunt adesea remunerate la rate negative, diminuând astfel impactul nefavorabil al ratelor dobânzilor nominale negative asupra veniturilor nete din dobânzi ale băncilor. În general, efectul net al măsurilor de politică monetară asupra profitabilității băncilor din zona euro în perioada cuprinsă între 2014 și 2017 (Graficul 28) a fost în continuare limitat, deși au existat ușoare diferențe de la o țară la alta.

În pofida acestor evoluții pozitive, perspectivele sectorului bancar s-au menținut modeste. Acest aspect s-a reflectat și în cotațiile relativ scăzute ale acțiunilor băncilor din zona euro, valoarea de piață a acestora fiind în continuare semnificativ mai mică decât valoarea contabilă. Îndoielile manifestate de piețe s-au referit în principal la doi factori. În primul rând, o serie de dificultăți structurale au continuat să exercite un impact asupra eficienței costurilor în cazul multor bănci din zona euro, precum și asupra posibilităților de diversificare a veniturilor. În al doilea rând, deși pe parcursul anului s-au consemnat progrese semnificative în soluționarea problemei stocurilor mari de credite neperformante (Graficul 29), acestea s-au menținut neuniforme la nivelul băncilor și al țărilor, înregistrându-se o serie de decalaje. Ratele înalte de neperformanță au continuat să exercite presiuni asupra profitabilității bancare, atât direct, prin nivelul ridicat al provizioanelor, cât și indirect, întrucât creditele neperformante consumă capacitatea bilanțieră.

BCE și-a adus contribuția la dezbaterea privind modul în care pot fi abordate celelalte probleme existente în sectorul bancar. De exemplu, o platformă de tranzacționare a creditelor neperformante ar putea contribui la intensificarea procesului de curățare a bilanțurilor băncilor^[56]. În mod similar, co-investițiile realizate de sectorul privat și de cel public (în conformitate cu normele privind ajutoarele de stat) ar putea comprima asimetriile informaționale dintre potențialii cumpărători și vânzători de credite neperformante^[57]. În ceea ce privește problemele structurale, consolidarea și digitalizarea în continuare a sectorului bancar ar putea contribui la îmbunătățirea eficienței costurilor. Acțiunile de reducere a stocului de credite neperformante ar putea, de asemenea, să contribuie la intensificarea activității bancare la nivel transfrontalier, ceea ce ar putea conduce, la rândul ei, la o diversificare geografică mai amplă a veniturilor^[58]. Fuziunile și achizițiile la nivel transfrontalier, în special, ar putea stimula integrarea activității bancare de retail. Finalizarea uniunii bancare și alte măsuri de politică în sectorul financiar, precum armonizarea reglementărilor privind fiscalitatea și insolvența, ar fi utile în această privință^[59].

Celelalte două riscuri identificate la adresa stabilității financiare au provenit din afara sectorului bancar. În primul rând, preocupările cu privire la sustenabilitatea datoriei sectorului public și a celui privat au crescut în prima jumătate a anului, stabilizându-se ulterior, în special pe măsură ce perspectivele economice s-au îmbunătățit, iar incertitudinile privind politica economică s-au diminuat după alegerile naționale care au avut loc în principalele țări din zona euro. Gradul de îndatorare a sectorului privat din zona euro s-a menținut ridicat atât după standardele istorice, cât și după cele internaționale, ceea ce a făcut ca îndeosebi firmele să devină vulnerabile la o creștere pronunțată a ratelor dobânzilor. În al doilea rând, în sectorul financiar nebancar, fondurile de investiții și-au continuat expansiunea, intrările de capital fiind susținute de ameliorarea perspectivelor de creștere economică și de volatilitatea scăzută pe piețele financiare. Totodată, expunerea fondurilor de investiții la titluri cu calificative inferioare și scadențe mai lungi a fost din ce în ce mai mare, în timp ce rezervele de lichiditate din fondurile de investiții în obligațiuni s-au redus în continuare. Intrările și ieșirile din fondurile de investiții pot fi deosebit de sensibile la fluctuațiile sentimentului pieței. Spre deosebire de legislația referitoare la fondurile OPCVM, reglementările europene nu prevăd, în prezent, cerințe statutare stricte cu privire la nivelul de îndatorare în cazul fondurilor alternative de investiții. Pentru a preveni acumularea de riscuri la nivelul întregului sector, dezvoltarea unui cadru pentru implementarea armonizată a limitelor macroprudențiale de îndatorare în cazul fondurilor alternative de investiții a rămas o inițiativă principală în procesul de extindere a politicii macroprudențiale dincolo de sfera sectorului bancar^[60].

O analiză a structurii sectorului financiar din zona euro în sens mai larg, care include societățile de asigurare, fondurile de pensii și entitățile din sectorul bancar paralel, a confirmat continuarea expansiunii sectorului financiar nebancar. Aceasta a avut loc în contextul procesului de raţionalizare a activelor sectorului bancar, care pare să fi avut în continuare un efect limitat asupra eficienței totale a sistemului financiar, indicatorul cost/venit al băncilor înregistrând încă niveluri ridicate pe ansamblu^[61].

Funcția macroprudențială a BCE

Responsabilitatea pentru deciziile privind măsurile de politică macroprudențială în zona euro se împart între autoritățile naționale (autoritatea națională competentă sau autoritatea națională desemnată) și BCE. Autoritățile naționale din cadrul zonei euro își păstrează prerogativa de activare și punere în aplicare a măsurilor macroprudențiale. BCE evaluează periodic oportunitatea acestor măsuri despre care ar trebui să fie informată în mod corespunzător de autoritățile naționale. BCE poate ridica obiecții la adresa măsurilor adoptate de autoritățile naționale și are prerogativa de a le suplimenta, mai precis de a le consolida sau de a aplica cerințe mai ridicate, în cazul instrumentelor macroprudențiale conferite acesteia prin legislația UE. Natura asimetrică a prerogativelor reflectă rolul pe care BCE trebuie să-l dețină pentru a contracara o potențială înclinație spre inacțiune la nivel național.

În 2017, BCE și autoritățile naționale au desfășurat în continuare dezbateri ample și deschise, atât la nivel tehnic, cât și la nivel de politică macroprudențială, cu privire la utilizarea instrumentelor macroprudențiale și la dezvoltarea metodelor de evaluare a diferitelor tipuri de riscuri sistemice. Aceste eforturi au îmbunătățit procesul de evaluare a adecvării conduitei politicii macroprudențiale în zona euro în ansamblul său și în țările care fac obiectul supravegherii bancare la nivel european.

Politica macroprudențială în anul 2017

În cursul anului 2017, BCE a continuat demersurile de consolidare a rolului său de coordonare a politicii macroprudențiale și a comunicării publice cu privire la aspectele macroprudențiale pentru a îmbunătăți transparența și a evidenția rolul important al politicii macroprudențiale.

Totodată, BCE și-a îndeplinit mandatul legal de evaluare a deciziilor macroprudențiale adoptate de autoritățile naționale ale țărilor care fac obiectul supravegherii bancare la nivel european. Aceasta a primit notificări referitoare la un număr de peste 100 de astfel de decizii pe parcursul anului 2017, majoritatea referindu-se la stabilirea amortizoarelor anticiclice de capital, precum și la identificarea instituțiilor de credit de importanță sistemică și la calibrarea amortizoarelor de capital ale acestora. Totodată, BCE a primit notificări cu privire la implementarea amortizorului de risc sistemic și la punerea în aplicare, în unele țări, a prevederilor articolului 458 din Regulamentul privind cerințele de capital.

Toate cele 19 țări din zona euro evaluează trimestrial riscurile sistemice ciclice și stabilesc nivelul amortizorului anticiclic de capital. Riscurile sistemice ciclice s-au menținut scăzute în majoritatea țărilor din zona euro, iar Consiliul guvernatorilor BCE a agreat toate deciziile privind amortizorul anticiclic de capital adoptate de autoritățile naționale pe parcursul anului. În afară de Slovacia și Lituania, toate celelalte țări au decis stabilirea unei rate de 0% pentru amortizorul anticiclic de capital. În iulie 2016, Slovacia a introdus o rată a amortizorului anticiclic de capital de 0,5% care urma să intre în vigoare de la 1 august 2017 și, pe fondul acumulării în continuare a riscurilor sistemice ciclice, a majorat rata respectivă la 1,25% în iulie 2017, cu efect de la 1 august 2018. În Lituania, o rată de 0,5% a amortizorului anticiclic de capital va fi aplicată începând cu 31 decembrie 2018.

În anul 2017, BCE, autoritățile naționale și Consiliul pentru Stabilitate Financiară au actualizat evaluarea anuală a băncilor de importanță sistemică globală (G-SIB) în țările din zona euro după consultările cu Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară. Ca urmare a acestei evaluări, șapte bănci din Germania, Spania, Franța, Italia și Țările de Jos au fost incluse în categoriile 1, 2 și 3 convenite la nivel internațional pentru băncile de importanță sistemică globală, ceea ce implică rate ale amortizoarelor de capital de 1,0%, 1,5% și, respectiv, 2,0%^[64]. Aceste rate ale amortizoarelor sunt aplicabile începând cu 1 ianuarie 2019, urmând a fi implementate progresiv.

BCE a evaluat, de asemenea, deciziile autorităților naționale cu privire la amortizoarele de capital pentru 109 alte instituții de importanță sistemică (O-SII)^[65]. Consiliul guvernatorilor a agreat deciziile autorităților naționale.

În scopul creșterii transparenței cu privire la activitatea sa în domeniul politicii macroprudențiale, BCE a continuat să publice Buletinul macroprudențial cu frecvență semestrială. A treia ediție a acestei publicații a furnizat informații despre instrumentele macroprudențiale ale BCE și despre abordarea acesteia referitoare la aspectele macroprudențiale, accentul fiind pus pe: (i) metodologia BCE pentru determinarea ratei minime a amortizoarelor de capital în cazul O-SII identificate; (ii) asigurarea calității testării la stres din perspectivă descendentă (top down) și (iii) expunerea unui potențial sistem european de asigurare a depozitelor la cazuri de intrare în dificultate a băncilor și beneficiile aferente contribuțiilor calculate în funcție de risc. A patra ediție a buletinului a analizat: (i) impactul pe termen scurt al cerinței minime de fonduri proprii și de pasive eligibile (MREL) asupra piețelor financiare și băncilor din perspectiva stabilității financiare; (ii) modelul dezvoltat pentru evaluarea impactului exercitat de schimbările în capitalizarea băncilor în funcție de regimul care se aplică, respectiv recapitalizare internă sau salvare cu sprijin financiar public (iii) aspectele de politică macroprudențială cuprinse în avizele BCE publicate recent cu privire la propunerile Comisiei Europene de modificare a normelor bancare la nivelul UE.

În vederea extinderii în continuare a comunicării publice, în 2017 BCE a început să publice pe website-ul propriu o sinteză a măsurilor macroprudențiale care sunt aplicate în prezent în țările care fac obiectul Supravegherii bancare a BCE. Website‑ul CERS oferă informații similare, inclusiv pentru statele membre UE din afara zonei euro.

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

BCE a furnizat în continuare sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS), care răspunde de activitatea de zi cu zi a CERS. BCE a contribuit la activitățile desfășurate în continuare de CERS pentru identificarea și monitorizarea riscurilor sistemice potențiale. Printre altele, BCE a co-prezidat grupul de experți ai Comitetului consultativ tehnic al CERS care a elaborat raportul intitulat „Resolving non‑performing loans in Europe”, publicat în iulie 2017. Raportul identifică problemele de natură macroprudențială și de stabilitate financiară care derivă din nivelurile ridicate ale stocurilor de credite neperformante, precum și impedimentele în calea rezoluției creditelor neperformante. Totodată, raportul pune la dispoziția factorilor de decizie orientări practice cu privire la măsurile care trebuie adoptate pentru formularea unui răspuns general la problema reprezentată de creditele neperformante.

BCE a contribuit, de asemenea, la raportul CERS intitulat „Financial stability implications of IFRS 9”, publicat tot în iulie 2017. Raportul a fost elaborat în urma unei solicitări din partea Comisiei pentru afaceri economice și monetare a Parlamentului European și analizează implicațiile pe care introducerea noului standard de contabilitate, IFRS (Standardul Internațional de Raportare Financiară) 9, le poate avea asupra stabilității financiare. Concluzia raportului este că, în general, se preconizează că IFRS 9 va fi deosebit de benefic pentru stabilitatea financiară, întrucât acesta facilitează recunoașterea timpurie a pierderilor din activitatea de creditare. Totuși, raportul identifică o serie de dificultăți de natură practică în valorificarea beneficiilor preconizate, dar și unele efecte prociclice potențiale.

În plus, BCE a sprijinit CERS în demersul acestuia de analizare a datelor aflate la dispoziția sa în conformitate cu Regulamentul privind infrastructura pieței europene. În anul 2017 au fost publicate patru lucrări științifice pe baza acestor date^[66].

Informații mai detaliate despre CERS pot fi găsite pe website-ul său, precum și în Raportul anual din 2016 al acestuia.

Contribuțiile BCE la inițiativele de reglementare

În conformitate cu una dintre responsabilitățile prevăzute în mandatul său, în 2017 BCE a avut contribuții substanțiale în materie de analiză și politică la o serie de inițiative în domeniul reglementării la nivel internațional și european. Principalele activități de reglementare desfășurate de BCE în perioada analizată au inclus: (i) finalizarea cadrului Basel privind cerințele de capital și de lichiditate (Basel III); (ii) revizuirea cadrului de reglementare micro și macroprudențial pentru băncile din UE; (iii) revizuirea cadrului de gestionare a crizelor și de rezoluție; (iv) activitatea cu privire la finalizarea uniunii bancare; și (v) crearea unui cadru de reglementare a activităților nebancare. Totodată, BCE a participat la dezbaterile privind viitorul cadru de reglementare la nivelul UE privind redresarea, rezoluția și supravegherea contrapartidelor centrale (a se vedea Secțiunile 4.2 și 9.2) și a contribuit la evaluarea Sistemului european al supraveghetorilor financiari (SESF).

Finalizarea cadrului Basel privind cerințele de capital și de lichiditate

La data de 7 decembrie 2017, Grupul guvernatorilor băncilor centrale și al responsabililor autorităților de supraveghere al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară (CBSB) a convenit asupra unui pachet de reforme pentru finalizarea cadrului Basel III. BCE a participat în mod activ la discuțiile pe teme de politică referitoare la finalizarea cadrului Basel III și a contribuit pe deplin la realizarea analizelor de impact. Privind în perspectivă, punerea în aplicare a pachetului Basel III definitivat la nivelul tuturor jurisdicțiilor și monitorizarea cu atenție a progresului vor fi esențiale. În acest sens, BCE consideră importantă menținerea unui nivel ridicat al cooperării internaționale care a caracterizat activitatea desfășurată în perioada post-criză, întrucât standardele convenite la nivel global sunt fundamentale pentru asigurarea stabilității financiare.

Revizuirea cadrului de reglementare micro și macroprudențial pentru băncile din UE

La data de 23 noiembrie 2016, Comisia Europeană a publicat un pachet cuprinzător de reforme în domeniul reglementării bancare, în scopul consolidării în continuare a rezilienței sectorului bancar și al promovării integrării financiare în cadrul UE^[67]. Prin intermediul propunerii se implementează în legislația europeană principalele elemente ale agendei de reforme în domeniul reglementării la nivel mondial. Standardele globale cuprind cerințele de adecvare a capitalului și de lichiditate pentru bănci dezvoltate de CBSB, și anume indicatorul de finanțare stabilă netă, indicatorul efectului de levier și revizuirea în profunzime a portofoliului de tranzacționare. În plus, propunerea aduce modificări suplimentare unei serii de aspecte ale cadrului de supraveghere, inclusiv în ceea ce privește competențele supraveghetorilor (cadrul aferent Pilonului 2) și prevederile referitoare la derogările de la cerințele de capital, la întreprinderile-mamă intermediare, la opțiunile și marjele de apreciere naționale, la proporționalitatea și tratamentul grupurilor de țări terțe.

În noiembrie 2017, BCE a publicat un aviz cu privire la aceste propuneri. Avizul evidențiază importanța implementării standardelor CBSB în cadrul legislativ al UE pentru asigurarea unor condiții de concurență echitabile la nivel mondial. Totodată, BCE propune introducerea clauzelor de revizuire în cazul tuturor standardelor care fac în continuare obiectul discuțiilor la nivelul CBSB.

În ceea ce privește evaluarea cadrului aferent Pilonului 2, BCE este de părere că, deși propunerea Comisiei este orientată în mod corect către asigurarea unei convergențe sporite în domeniul supravegherii, acțiunile de supraveghere sunt restrânse prea mult în aspectele esențiale. Este important ca supraveghetorii să aibă suficientă flexibilitate în a măsura riscurile, în a stabili cerințele de fonduri proprii suplimentare specifice fiecărei instituții, care urmează să îi fie impuse acesteia, și pentru a dispune de marjă de apreciere referitoare la structura respectivelor cerințe.

Pachetul Comisiei cuprinde o serie de propuneri care au impact asupra elaborării și funcționării cadrului macroprudențial. Modificările propuse oferă clarificări cu privire la caracteristicile instituționale ale cadrului aferent Pilonului 2, care nu ar trebui utilizate pentru combaterea riscurilor sistemice sau macroprudențiale. Aceste modificări prezintă o importanță deosebită pentru BCE, întrucât contribuie la o mai bună delimitare a atribuțiilor și instrumentelor autorităților din domeniul micro și macroprudențial. Totuși, BCE este de părere că eliminarea Pilonului 2 din setul de instrumente macroprudențiale ar trebui să fie însoțită de revizuiri punctuale ale cadrului macroprudențial și că autoritățile macroprudențiale ar trebui să aibă la dispoziție un set suficient de instrumente pentru a combate în mod eficace riscurile sistemice.

Revizuirea cadrului de gestionare a crizelor și de rezoluție

Propunerea Comisiei cu privire la reformele în domeniul reglementării bancare cuprinde o serie de revizuiri ale cadrului de redresare și rezoluție al UE pentru optimizarea regimului actual, fiind abordate aspecte importante prin: (i) modificarea cerinței minime de fonduri proprii și pasive eligibile (MREL) și implementarea standardului capacității totale de absorbție a pierderilor (TLAC) în cazul băncilor de importanță sistemică globală; (ii) introducerea a două noi competențe armonizate în materie de moratoriu pentru autoritatea competentă și, respectiv, pentru autoritatea de rezoluție și (iii) creșterea armonizării ierarhiei creditorilor prin introducerea unei noi clase de datorii cu rang prioritar „neprivilegiate”, cu rang inferior față de datoriile negarantate cu rang prioritar existente, dar cu rang superior față de datoriile subordonate.

Avizele BCE cu privire la diferitele aspecte ale propunerilor Comisiei au fost publicate în lunile martie și noiembrie 2017.

În ceea ce privește modificarea cerinței MREL și implementarea cerinței TLAC, BCE consideră importante următoarele aspecte: (i) introducerea unei marje de siguranță pentru cerința MREL și eliminarea orientărilor privind MREL; (ii) o departajare mai clară a atribuțiilor și prerogativelor autorității de rezoluție și ale supraveghetorului cu privire la anumite aspecte (de exemplu, nerespectarea cerinței MREL, impunerea unui moratoriu); (iii) punerea în aplicare a propunerii referitoare la excepția de la restricțiile aferente sumei maxime distribuibile (MDA) – în eventualitatea neîndeplinirii cerinței amortizorului combinat adăugată cerinței MREL – pentru o perioadă de 12 luni și (iv) introducerea unei perioade minime de tranziție corespunzătoare pentru ca toate instituțiile de credit să ajungă să respecte cerința MREL, perioadă care poate fi prelungită de autoritatea de rezoluție, de la caz la caz.

Cu toate că propunerea Comisiei referitoare la cele două noi competențe armonizate în materie de moratoriu beneficiază, în general, de sprijin, Avizul BCE din 8 noiembrie 2017 sugerează o serie de alte modificări cu privire la sfera de aplicare și durata moratoriului pre-rezoluție, precum și separarea competenței în materie de moratoriu de măsurile de intervenție timpurie.

În ceea ce privește rangul de prioritate a instrumentelor de natura datoriei negarantate în ierarhia creanţelor în caz de insolvență, instituirea unei preferințe generale acordate deponenților, printr-o abordare pe niveluri, prin introducerea unui al treilea rang de prioritate pentru alte depozite decât cele preferate în mod curent în conformitate cu Directiva privind redresarea și rezoluția bancară, este sugerată în Avizul BCE din 8 martie 2017.

La nivel internațional, BCE a contribuit în mod activ la dezbaterile Consiliului pentru Stabilitate Financiară (CSF) care au condus la publicarea principiilor directoare de sprijinire a autorităților în implementarea standardului CSF referitor la „cerința TLAC internă” (și anume, capacitatea de absorbție a pierderilor pe care autoritățile de rezoluție trebuie să o impună subgrupurilor semnificative) și a celui de-al șaselea raport privind punerea în aplicare a reformelor de rezoluție post-criză.

Activitatea cu privire la finalizarea uniunii bancare

BCE a contribuit la continuarea discuțiilor privind finalizarea uniunii bancare. În acest sens, BCE susține obiectivele pe termen lung prezentate în comunicarea Comisiei publicată la 11 octombrie 2017.

Este importantă continuarea acțiunilor decisive pentru finalizarea uniunii bancare, astfel încât să poată fi valorificate avantajele oferite de o uniune bancară pe deplin dezvoltată. În acest context, procesele de reducere și partajare a riscurilor ar trebui să se desfășoare în paralel, întrucât acestea prezintă elemente care se potențează reciproc. BCE participă la discuțiile privind măsurile propuse de reducere a riscurilor și a emis avize referitoare la acest subiect. Totodată, atingerea maturității depline de către sistemul european de asigurare a depozitelor în etapa de regim permanent reprezintă un element indispensabil al unei uniuni bancare complete, după cum se precizează în Avizul BCE aferent. De asemenea, BCE consideră că este foarte importantă instituirea cât mai curând posibil a unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție. În acest sens, BCE asigură suport tehnic pentru analizele cantitative care se desfășoară în prezent în vederea estimării capacității sectorului bancar de rambursare a sumelor primite ca urmare a activării mecanismului de sprijin. Nu în ultimul rând, în ceea ce privește creditele neperformante, acțiunile întreprinse de BCE pentru a contribui la soluționarea acestei probleme includ, printre altele, publicarea unor orientări pentru bănci și solicitarea de pregătire a unui proiect de societate de administrare a activelor care ar urma să fie pus în aplicare la nivel național.

Crearea unui cadru de reglementare a activităților nebancare

La nivel mondial, BCE a contribuit la activitățile desfășurate sub egida Comitetului privind Sistemul Financiar Global al Băncii Reglementelor Internaționale cu privire la funcționarea pieței contractelor repo prin realizarea unei analize aprofundate a impactului reformelor în domeniul reglementării asupra piețelor contractelor repo. De asemenea, BCE a sprijinit în mod activ demersurile CSF și ale Organizației Internaționale a Comisiilor de Valori Mobiliare de soluționare a vulnerabilităților structurale aferente activităților de administrare a activelor, dată fiind importanța în creștere a acestei părți a sistemului financiar și necesitatea extinderii setului de instrumente macroprudențiale pentru reducerea riscurilor la adresa stabilității financiare care provin din afara sectorului bancar.

La nivel european, Autoritatea bancară europeană a publicat un aviz cu privire la configurarea și calibrarea noului cadru prudențial pentru firmele de investiții, care urmează să fie adaptat modelelor de afaceri diferite ale firmelor de investiții și riscurilor inerente ale acestora. BCE sprijină activitățile menite să asigure faptul că regimul prudențial surprinde în mod corect toate riscurile relevante pentru supravegherea prudențială, precum și riscurile sistemice generate de firmele de investiții. În acest sens, în Comunicarea sa din 11 octombrie 2017, Comisia a specificat în mod clar că va propune ca firmele mari de investiții care desfășoară activități de natură bancară să fie considerate instituții de credit și să facă obiectul supravegherii bancare europene.

Evaluarea Sistemului european al supraveghetorilor financiari

BCE a contribuit la discuțiile privind evaluarea SESF. În septembrie 2017, Comisia a adoptat un pachet de propuneri pentru consolidarea SESF. Propunerile modifică regulamentele de instituire a celor trei autorități europene de supraveghere (AES) și a CERS și aduc modificări Directivei privind accesul la activitate și desfășurarea activității de asigurare și de reasigurare (Solvabilitate II), precum și Regulamentului II privind infrastructura pieței europene. Obiectivele generale ale acestei analize constau în asigurarea convergenței accelerate în domeniul supravegherii la nivelul UE, consolidarea structurii de guvernanță și finanțare a AES, promovarea în continuare a integrării pieței, întărirea eficienței CERS și îmbunătățirea coordonării macroprudențiale. La data de 2 martie 2018, BCE a publicat avizul privind evaluarea Regulamentului CERS.

Funcția microprudențială a BCE

Pe parcursul anului 2017, Supravegherea bancară a BCE a contribuit în continuare la stabilitatea sectorului bancar european și la asigurarea unor condiții de concurență echitabile pentru toate băncile din zona euro. Deși reziliența băncilor din zona euro a crescut în ultimii ani, acestea se confruntă în continuare cu dificultăți considerabile.

Nivelurile ridicate ale creditelor neperformante au constituit în continuare o problemă serioasă în unele țări din zona euro. Acestea reduc profiturile băncilor și limitează capacitatea acestora de a finanța economia. Soluționarea problemei reprezentate de creditele neperformante s-a numărat, astfel, printre prioritățile Supravegherii bancare a BCE încă de la înființarea sa, aceasta adoptând în 2017 măsuri importante în vederea realizării acestui obiectiv. În martie 2017, Supravegherea bancară a BCE a publicat un ghid calitativ pentru bănci referitor la tratamentul creditelor neperformante. Totodată, pentru a preveni acumularea în viitor de credite neperformante insuficient garantate, o anexă la ghidul menționat a făcut obiectul unei consultări publice în perioada octombrie-decembrie 2017. Aceasta prezintă, în mod transparent, anticipațiile generale ale BCE în materie de supraveghere în ceea ce privește constituirea de provizioane pentru creditele neperformante noi, care urmează să reprezinte baza evaluării, de la caz la caz, a politicilor individuale de provizionare ale băncilor.

O altă provocare a avut ca sursă decizia Regatului Unit de a se retrage din Uniunea Europeană, ceea ce va afecta atât băncile din Regatul Unit, cât și pe cele din zona euro. În consecință, BCE a urmărit să se asigure că toate băncile afectate dispun de planuri corespunzătoare pentru situații neprevăzute. În acest scop, BCE a elaborat conduite de politică privind aspecte precum autorizarea, modelele interne, guvernanța internă, gestionarea riscurilor și planificarea redresării. Pentru a asigura transparența, pe website-ul Supravegherii bancare a BCE au fost publicate întrebări frecvente detaliate. Totodată, au fost organizate seminarii cu băncile afectate din Regatul Unit și din zona euro pentru a le informa în legătură cu anticipațiile BCE în materie de supraveghere.

Dată fiind importanța modelelor interne pentru calcularea cerințelor de capital ale băncilor, Supravegherea bancară a BCE a continuat să realizeze pe parcursul anului 2017 analiza țintită a modelelor interne (TRIM). TRIM urmărește: (i) să asigure respectarea standardelor de reglementare de către modelele interne utilizate de bănci; (ii) să armonizeze tratamentul de supraveghere al modelelor interne și (iii) să garanteze că rezultatele modelelor interne sunt determinate de riscurile reale, nu de opțiunile de modelare. După finalizarea acesteia, analiza țintită a modelelor interne va spori încrederea în adecvarea cerințelor de capital ale băncilor.

În 2017, BCE a identificat trei bănci mari din zona euro aflate în curs de a intra în dificultate sau susceptibile de a intra în dificultate. Acestea au fost primele instituții semnificative care au intrat în dificultate de la instituirea Mecanismului unic de rezoluție, noul sistem trecând de primul test. Cooperarea dintre BCE, Comitetul unic de rezoluție, Comisia Europeană și autoritățile naționale de rezoluție a decurs în bune condiții și în mod eficace.

Totuși, este în continuare necesară înființarea celui de-al treilea pilon al uniunii bancare, și anume un sistem european de asigurare a depozitelor (EDIS). Depozitele trebuie protejate la fel de bine oriunde în interiorul UE. Acest aspect este esențial pentru un sector bancar cu adevărat european.

Informații mai detaliate despre Supravegherea bancară a BCE pot fi găsite în ediția din 2017 a Raportului anual al BCE privind activitățile de supraveghere.

Infrastructura pieței și plățile

Eurosistemul joacă un rol central în ceea ce privește infrastructura pieței și plățile, în calitate de operator, catalizator și supraveghetor. Ca operator și catalizator, acesta stimulează inovarea și integrarea infrastructurilor piețelor și a plăților în Europa. Prin rolul său de monitorizare, Eurosistemul promovează siguranța și eficiența infrastructurii pieței financiare și a plăților. Pe ansamblu, buna funcționare a infrastructurii pieței Eurosistemului este crucială pentru menținerea încrederii în euro și sprijinirea operațiunilor de politică monetară. În ceea ce privește infrastructura pieței și plățile, Eurosistemul joacă, de asemenea, un rol important în asigurarea stabilității sistemului financiar european și în stimularea activității economice.

Inovarea și integrarea infrastructurilor piețelor și a plăților

Timp de peste un deceniu, Eurosistemul, în strânsă colaborare cu Comisia Europeană și cu sectorul privat, a acționat în sensul transformării a ceea ce era un cadru foarte fragmentat al infrastructurii pieței financiare și al plăților din Europa într‑unul mai integrat. Aceste acțiuni continuă și în prezent și necesită mai mult efort. Cu toate acestea, Eurosistemul se găsește acum într-un punct în care progresul a devenit tangibil.

TARGET2, sistemul de decontare pe bază brută al Eurosistemului pentru operațiunile de plată în euro, a contribuit în mare măsură la avansul procesului de integrare europeană și este des menționat ca „sistemul de decontare pe bază brută în timp real al euro”. În luna noiembrie 2017, acesta a sărbătorit zece ani de operare cu succes. TARGET2 a procesat 89% din valoarea și 63% din volumul decontate de sistemele de plăți de mare valoare în euro în 2017, fiind astfel unul dintre cele mai mari sisteme de plăți din lume și liderul în ceea ce privește cota de piață în Europa.

Ultimul val al migrării la TARGET2-Securities (T2S) a marcat finalizarea proiectului, ceea ce a condus la o mai mare integrare la nivelul infrastructurii, anterior foarte fragmentate, a piețelor europene de decontare a titlurilor de valoare. Începând cu finele lunii octombrie 2017, 21 de depozitari centrali de instrumente financiare (central securities depositories – CSD) din 20 de piețe europene desfășoară operațiuni pe platforma T2S. După ultimul val de migrare, T2S a procesat în medie 556 684 de tranzacții pe zi, cu o valoare medie de 812,02 miliarde EUR decontate pe zi^[68].

Pe lângă finalizarea migrării la platforma T2S, Eurosistemul a acționat și în rolul său de catalizator, în sensul armonizării piețelor T2S. Activitatea de armonizare contribuie substanțial la transformarea pieței europene într-o piață internă cu adevărat unică din perspectiva post-tranzacționării.

Totodată, Eurosistemul a fost de acord cu propunerile privind armonizarea proceselor care implică activități de gestionare a colateralului, precum și a fluxurilor de lucru aferente. Această activitate esențială de armonizare a stat la baza dezvoltării Sistemului de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS), care a fost aprobat ca proiect de Consiliul guvernatorilor al BCE în luna decembrie 2017. ECMS va pune la dispoziție un sistem armonizat pentru operațiunile cu colateral în interiorul Eurosistemului și va înlocui sistemele existente din cele 19 bănci centrale naționale în ceea ce privește acele funcții care pot fi armonizate înainte de momentul lansării. Modificările la adresa cadrului existent privind colateralul vor fi implementate în mod unitar la nivelul zonei euro. Cadrul de control al riscurilor va fi aplicat folosind aceleași date. Lansarea este planificată pentru luna noiembrie 2022.

În timp ce integrarea piețelor europene înregistrează progrese, infrastructura pieței financiare și plățile sunt supuse unor transformări tehnologice rapide. Pentru asigurarea unei infrastructuri financiare adecvate a Eurosistemului în următorii ani, Consiliul guvernatorilor a hotărât, în decembrie 2017, consolidarea TARGET2 cu T2S. Aceasta va aduce o îmbunătățire majoră serviciilor de decontare pe bază brută în timp real oferite de TARGET2. Totodată, va facilita utilizarea unor proceduri mai bune de administrare a lichidității pentru participanții pe piață la nivelul Eurosistemului, va reduce costurile operaționale și va întări reziliența cibernetică (Caseta 8).

Pe lângă consolidarea serviciilor TARGET2 cu cele ale T2S, Eurosistemul dezvoltă un serviciu pan-european de decontare a plăților instant în banii băncii centrale. Serviciul TARGET de decontare a plăților instant (TARGET instant payment settlement – TIPS), care urmează să fie lansat în luna noiembrie 2018, va asigura posibilitatea ca plățile să fie decontate instant în Europa. Aceasta va continua să înlesnească integrarea și inovarea pe piața plăților de mică valoare în euro.

Crearea zonei unice de plăți în euro (Single Euro Payments Area – SEPA) a integrat piața plăților de mică valoare în euro pentru instrumentele de plăți de mică valoare de bază, creând astfel fundamentul pentru dezvoltarea unor soluții de plată inovatoare. Eurosistemul – în calitate de catalizator – a stimulat în mod continuu integrarea și inovarea plăților de mică valoare la nivel european. Sub auspiciile Consiliului privind plățile de mică valoare în euro – un forum la nivel înalt pentru dialog european între furnizorii de servicii de plată și utilizatorii finali, care este prezidat de BCE – în noiembrie 2017 a fost lansată schema SEPA de transfer credit instant. Totodată, sunt întreprinse acțiuni pentru a facilita plățile printr-un dispozitiv mobil de la persoană la persoană, serviciile de inițiere a plăților (în contextul revizuirii Directivei privind serviciile de plată – PSD2^[69]), standardizarea cardurilor, accesibilitatea utilizatorilor de plăți de mică valoare la serviciile de plăți de mică valoare și facturarea electronică la nivel european.

Implicațiile tehnologiei registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT) pentru infrastructura piețelor financiare din Europa au fost în continuare examinate. Un grup „fintech” din cadrul BCE monitorizează activitatea analitică privind eventuala reprezentare digitală a numerarului. La nivelul Eurosistemului, sunt, de asemenea, derulate activități pentru înțelegerea implicațiilor pe care serviciile fintech le pot avea asupra plăților, a activităților de monitorizare, a implementării politicii monetare și a riscului financiar. Totodată, a fost efectuată o analiză amplă pentru a se stabili dacă funcționalitățile existente specifice ale unui sistem de decontare pe bază brută în timp real ar putea fi folosite în mod sigur și eficient într-un mediu DLT^[70]. Deși seriile de teste s-au soldat cu rezultate promițătoare, nu pot fi trase concluzii directe cu privire la o eventuală utilizare în producție. Un raport privind un eventual impact al DLT asupra armonizării post-tranzacționare a instrumentelor financiare și asupra integrării mai ample a piețelor financiare din UE^[71] examinează aplicarea DLT în domenii precum: caracterul definitiv al decontării, securitatea cibernetică și raportarea, contribuind la dezbaterea referitoare la valorificarea acestei tehnologii pentru asigurarea unui nivel mai bun de integrare a piețelor financiare din UE.

Siguranța infrastructurii pieței și a plăților

BCE este coordonatorul principal în monitorizarea a trei sisteme de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS), și anume: TARGET2, EURO1 și STEP2, în timp ce Banque de France monitorizează CORE (FR), al patrulea SIPS din zona euro. Eurosistemul a continuat să lucreze la primul exercițiu de evaluare cuprinzătoare a acestor sisteme conform Regulamentului SIPS. De asemenea, Eurosistemul a continuat evaluarea coordonată a sistemelor de plăți de mică valoare fără importanță sistemică, precum și a schemelor locale și internaționale de plată cu cardul, și a lansat evaluarea schemei SEPA de transfer credit instant.

În ceea ce privește T2S, Eurosistemul, în colaborare cu alte autorități, a desfășurat activități de supraveghere când a fost lansat T2S și a monitorizat migrarea pe etape a depozitarilor centrali de instrumente financiare (CSD) la T2S.

Referitor la sistemele de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare (securities settlement systems – SSS), Eurosistemul este implicat în procesul de autorizare a CSD conform Regulamentului CSD, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro. Totodată, Eurosistemul a creat un nou regim pentru a atribui SSS statut de eligibilitate și a dezvoltat conexiuni pentru utilizarea acestor sisteme în operațiunile de creditare ale Eurosistemului. Noul regim va fi introdus în anul 2018 și se bazează în mod semnificativ pe procesul de autorizare prevăzut de Regulamentul CSD.

În ceea ce privește contrapărțile centrale (central counterparties – CCP), Eurosistemul a continuat să contribuie la activitățile colegiilor de supraveghere prevăzute în Regulamentul privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation – EMIR). Mai exact, Eurosistemul a sprijinit autoritățile naționale competente în procesul de autorizare a extinderii activităților și serviciilor de către contrapărțile centrale și a modificărilor semnificative aduse modelelor acestora.

Pe partea de reglementare, amendamentele privind Regulamentul SIPS, precum și documentele juridice justificative cu privire la sancțiunile și măsurile corective au fost publicate în luna noiembrie 2017. Principalele modificări aduse Regulamentului SIPS se referă la cerințele suplimentare privind atenuarea riscului de lichiditate și reziliența cibernetică, precum și la încredințarea unor prerogative suplimentare autorităților competente.

În domeniul reglementării plăților de mică valoare, Autoritatea bancară europeană, în strânsă colaborare cu BCE, a elaborat, printre altele, proiectele standardelor tehnice de reglementare (regulatory technical standards – RTS) privind autentificarea strictă a clienților și standardele comune și sigure de comunicare conform Directivei PSD2. Odată aprobate, măsurile de siguranță din RTS vor deveni aplicabile la 18 luni după data intrării în vigoare a RTS.

Privind în perspectivă, se așteaptă o creștere a riscurilor generate de sistemele de compensare, în special de CCP, la adresa bunei funcționări a sistemelor de plăți. Aceste riscuri ar putea afecta în ultimă instanță obiectivul primar al Eurosistemului de menținere a stabilității prețurilor. În ceea ce privește CCP, în 2017, Comisia Europeană a adoptat două propuneri de revizuire a Regulamentului privind infrastructura pieței europene (EMIR) (a se vedea și Secțiunile 3.3 și 9.2). Prima propunere vizează relaxarea obligațiilor de raportare și compensare pentru unele contrapărți, cu aplicarea principiului proporționalității, iar cea de-a doua propunere urmărește să îmbunătățească cadrul UE pentru autorizarea și supravegherea CCP din UE și să înăsprească cerințele aplicabile CCP de importanță sistemică din terțe țări. Acest din urmă aspect este deosebit de important având în vedere volumele considerabile de tranzacții în euro care sunt compensate de CCP stabilite în Regatul Unit care, după retragerea în cele din urmă a acestuia din componența Uniunii Europene, nu se vor mai supune cadrului de reglementare și supraveghere EMIR. Propunerea Comisiei Europene, în cazul în care este adoptată, i-ar conferi Eurosistemului, printre altele, un rol mai mare în ceea ce privește supravegherea CCP atât din UE, cât și din țările terțe. Pentru a se asigura că Eurosistemul își poate îndeplini rolul, este absolut esențial să existe competențele necesare prevăzute în dispozițiile Tratatului și Statutului Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene. Pentru a conferi BCE competența juridică clară în domeniul compensării centrale, Consiliul guvernatorilor a adoptat o Recomandare pentru modificarea articolului 22 din Statutul menționat.

Servicii financiare către alte instituții

Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare

BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea operațiunilor de împrumut și creditare încheiate de UE în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)^[74] și al mecanismului european de stabilizare financiară (EFSM)^[75]. În anul 2017, BCE a procesat plățile de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MTFA. La data de 31 decembrie 2017, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se ridica la 3,05 miliarde EUR. Totodată, în 2017, BCE a procesat diverse plăți și plăți de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul EFSM. La data de 31 decembrie 2017, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism se ridica la 46,8 miliarde EUR.

De asemenea, BCE poartă responsabilitatea pentru administrarea plăților rezultate în legătură cu operațiunile aflate în derulare în cadrul Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)^[76] și al Mecanismului european de stabilitate (ESM)^[77]. În anul 2017, BCE a procesat diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru împrumuturile acordate în cadrul EFSF. Totodată, BCE a procesat contribuțiile membrilor ESM, precum și diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru împrumuturile acordate prin intermediul acestui mecanism.

BCE poartă responsabilitatea și pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut pentru Grecia^[78]. La data de 31 decembrie 2017, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism se ridica la 52,9 miliarde EUR.

Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

În anul 2017 au continuat să fie disponibile o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul Serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem Reserve Management Services – ERMS), instituit în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Mai multe BCN din Eurosistem (așa-numiții „furnizori de servicii ai Eurosistemului”) oferă, cu respectarea anumitor termeni și condiții armonizate cu standardele generale de piață, o serie completă de servicii băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organismelor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, promovând funcționarea fără sincope a cadrului instituit și raportând către Consiliul guvernatorilor.

Numărul clienților care mențin o relație de afaceri cu Eurosistemul privind ERMS a fost de 278 în anul 2017, comparativ cu 286 în anul 2016. În ceea ce privește serviciile în sine, totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat, în cursul anului 2017, o creștere de aproximativ 7% față de sfârșitul anului 2016.

Bancnote și monede

BCE și băncile centrale naționale (BCN) din zona euro sunt responsabile cu emisiunea de bancnote euro în cadrul zonei euro și cu menținerea încrederii în această monedă.

Circulația bancnotelor și a monedelor

În anul 2017, numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut cu aproximativ 5,9% și, respectiv, 4,0%. La sfârșitul anului, numărul bancnotelor euro aflate în circulație era de 21,4 miliarde, în valoare totală de 1 171 miliarde EUR (Graficele 30 și 31). Bancnota de 100 EUR a consemnat cel mai rapid ritm anual de creștere, care s-a situat la 7,9% în anul 2017. Bancnota de 50 EUR a continuat să crească într-un ritm alert, de 6,4%, ușor inferior însă celui din anul anterior.

În urma deciziei de a întrerupe emiterea bancnotei de 500 EUR odată cu finalizarea seriei ES2, circulația acesteia a continuat să scadă în 2017. Declinul a fost compensat parțial printr-o cerere sporită de bancnote de 200 EUR, 100 EUR și 50 EUR.

Se estimează că, în termeni valorici, aproximativ o treime din bancnotele euro aflate în circulație sunt deținute în afara zonei euro. Aceste bancnote sunt deținute preponderent în țări vecine și sunt în principal cupiurile cu valorile cele mai mari. Acestea sunt folosite ca mijloc de tezaurizare și pentru decontarea tranzacțiilor pe piețele internaționale.

Producția bancnotelor euro se împarte între BCN din zona euro, cărora li s-a alocat în total producerea a 5,72 miliarde de bancnote în anul 2017.

În anul 2017, numărul total de monede euro aflate în circulație a crescut cu 4,2%, ajungând la 126.0 miliarde. La sfârșitul anului, valoarea monedelor aflate în circulație era de 28.0 miliarde EUR, în creștere cu 4,0% față de finele anului 2016.

Tot în 2017, BCN din zona euro au verificat aproximativ 32,3 miliarde de bancnote din punctul de vedere al autenticității și al caracteristicilor necesare circulației, retrăgând din circulație circa 6,1 miliarde dintre acestea. Totodată, Eurosistemul și-a continuat eforturile de a ajuta fabricanții de echipamente pentru procesarea bancnotelor să asigure îndeplinirea standardelor BCE pentru verificarea autenticității și calității bancnotelor euro înainte de repunerea acestora în circulație. În 2017, instituțiile de credit și alți agenți profesioniști care operează cu numerar au verificat autenticitatea și calitatea a aproximativ 36 de miliarde de bancnote euro cu ajutorul acestor aparate.

Bancnote euro falsificate

Numărul total de bancnote euro falsificate a crescut ușor în anul 2017, aproximativ 694 000 de bancnote falsificate fiind retrase din circulație. Raportat la numărul bancnotelor euro autentice aflate în circulație, numărul celor falsificate este foarte scăzut. Evoluția pe termen lung consemnată de volumul bancnotelor falsificate retrase din circulație este prezentată în Graficul 32. Falsificatorii manifestă predilecție pentru bancnotele de 20 EUR și 50 EUR, în anul 2017 acestea reprezentând împreună circa 85% din numărul total al bancnotelor falsificate confiscate. Ponderea bancnotelor de 20 EUR falsificate a scăzut în 2017.

BCE sfătuiește în continuare publicul să rămână vigilent la eventualele fraude, să-și amintească testul „atinge-privește-înclină” și să nu se bazeze pe un singur element de siguranță. Totodată, agenții profesioniști care operează cu numerar beneficiază de cursuri de specializare pe baze continue, atât în Europa, cât și în afara acesteia, iar pentru a sprijini lupta Eurosistemului împotriva falsificării sunt puse la dispoziție materiale informative care sunt în permanență actualizate. De asemenea, BCE colaborează cu Europolul, Interpolul și Comisia Europeană pentru atingerea acestui obiectiv.

A doua serie de bancnote euro

În data de 4 aprilie 2017 a fost pusă în circulație noua bancnotă de 50 EUR. Introducerea în circulație a noii bancnote este cea mai recentă măsură de a securiza suplimentar bancnotele euro. După bancnotele de 5 EUR, 10 EUR și 20 EUR, noua bancnotă de 50 EUR este a patra cupiură lansată în circulație din cea de a doua serie de bancnote euro cunoscută ca seria „Europa”. Aceasta conține elemente de siguranță sporită, inclusiv „numărul verde-smarald” care creează un efect luminos ce se deplasează în sus și în jos în momentul înclinării bancnotei, schimbându-și totodată culoarea, și o „fereastră-portret” – un element inovator folosit pentru prima dată la bancnota de 20 EUR din seria „Europa”. În momentul în care bancnota este ținută în dreptul luminii, fereastra transparentă din apropierea marginii superioare a hologramei redă un portret al Europei (personaj din mitologia greacă), vizibil pe ambele fețe ale bancnotei. Același portret apare și pe filigran.

În prima jumătate a anului 2019 este planificată lansarea concomitentă a noilor bancnote de 100 EUR și 200 EUR, ultimele două cupiuri din seria „Europa”. În urma unei analize a structurii pe cupiuri a bancnotelor euro, Consiliul guvernatorilor BCE a decis excluderea bancnotei de 500 EUR din seria „Europa”, luându-se în considerare temerile că această bancnotă ar putea facilita activități ilegale. BCE și BCN din zona euro vor desfășura o campanie de informare a publicului și a agenților profesioniști care operează cu numerar despre introducerea noilor bancnote de 100 EUR și 200 EUR, ambele urmând a avea noi elemente de siguranță. Campania va include și o atenționare privind încetarea emiterii bancnotei de 500 EUR, care – având în vedere rolul internațional al euro și încrederea pe scară largă în bancnotele euro – va continua să aibă putere circulatorie și, prin urmare, va putea fi folosită și în viitor ca mijloc de plată și de tezaurizare, asemenea celorlalte cupiuri ale bancnotelor euro. Toate bancnotele din prima serie (inclusiv cea de 500 EUR) își vor păstra întotdeauna valoarea și vor putea fi preschimbate la BCN din zona euro pe o perioadă nelimitată de timp.

BCE și BCN din zona euro vor continua să sprijine producătorii și utilizatorii de echipamente pentru procesarea bancnotelor în ceea ce privește pregătirea introducerii în circulație a noilor bancnote de 100 EUR și 200 EUR.

Statistică

BCE, asistată de băncile centrale naționale (BCN), dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici care sunt necesare pentru sprijinirea politicii monetare a zonei euro, a funcțiilor de supraveghere ale BCE, a altor diverse atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC), precum și a atribuțiilor Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg. În anul 2017, SEBC a continuat să furnizeze date statistice periodice referitoare la zona euro fără sincope sau întârzieri. Totodată, SEBC a depus eforturi considerabile pentru a răspunde noilor cereri de date statistice foarte prompte, de calitate superioară și cu un caracter mai granular la nivel de țară, sector și instrumente.

Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro

În anul 2017, BCE a început să publice statistici referitoare la piețele monetare din zona euro pe baza datelor granulare, colectate conform Regulamentului BCE/2014/48. Aceste statistici se referă la segmentul negarantat al pieței și cuprind volumul total al tranzacțiilor și rata medie ponderată din perioada de aplicare a rezervelor minime obligatorii, precum și volumele medii zilnice din perioada de aplicare, defalcate pe sectorul căruia îi aparține contrapartida, tipul tranzacției și scadența (63 de serii noi). Scopul publicării este acela de a crește transparența pieței și astfel de a îmbunătăți funcționarea pieței monetare.

BCE a început, de asemenea, să publice statistici referitoare la societățile de asigurare, colectate conform Regulamentului BCE/2014/50. Aceste statistici, care detaliază bilanțurile societăților de asigurare din zona euro, sunt actualizate pe bază trimestrială.

În 2017, SEBC a stabilit reguli clare pentru publicarea ratelor dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare (IFM) și a volumelor de credite și depozite noi ale acestor instituții, asigurând o raportare adecvată și comparabilă la nivelul SEBC a statisticilor naționale privind ratele dobânzilor practicate de IFM (MFI interest rate – MIR). Aceasta a condus la o creștere cu 1 840 a numărului seriilor de date MIR disponibile publicului în Baza de date statistice a BCE.

Setul de date bancare consolidate disponibile publicului a fost semnificativ extins în luna noiembrie 2017 cu noi elemente privind bilanțurile, profitabilitatea, calitatea activelor, lichiditatea și adecvarea capitalului.

BCE a început, totodată, să publice date bilanțiere agregate pentru zona euro referitoare la companiile financiare implicate în activitatea de creditare a gospodăriilor populației și la companiile nefinanciare rezidente în zona euro. Datele sunt publicate anual, iar pentru unele țări, sunt disponibile și cu o frecvență trimestrială. Sunt disponibile atât soldurile, cât și diferențele la nivelul soldurilor ajustate pentru reclasificări.

Baza de date macroprudențiale (Macroprudential Database – MPDB) a fost îmbogățită cu un nou set de indicatori referitori în principal la sectorul bancar, ceea ce a făcut ca numărul total de indicatori disponibili să depășească 300. Sunt întreprinse acțiuni pentru extinderea în continuare a MPDB, în special în zonele în care există lacune la nivelul datelor.

Alte evoluții în domeniul statisticii

Un nou Regulament BCE va formula direct cerințe de raportare pentru toate fondurile de pensii rezidente în zona euro care intră sub incidența definiției statistice stabilite de Regulament. Regulamentul BCE privind cerințele de raportare statistică referitoare la fondurile de pensii va remedia inconvenientele actualelor statistici trimestriale publicate începând cu luna iunie 2011, în special diseminarea limitată a datelor privind tranzacțiile ca urmare a insuficientei calități a datelor. Noile date vor susține astfel mai bine SEBC în ceea ce privește analizele sale monetare și financiare și contribuția sa la stabilitatea sistemului financiar.

În perioada redactării, au fost organizate mai multe întâlniri cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA) și cu sectorul pensiilor, reprezentat de PensionsEurope. Regulamentul prevede colectarea armonizată a datelor privind activele și pasivele fondurilor de pensii defalcate pe contrapartidă geografică, sector și scadență. Datele privind stocurile și tranzacțiile vor fi produse pe bază trimestrială. În urma rezultatelor unei consultări publice care a avut loc între sfârșitul lunii iulie și finele lunii septembrie 2017 și a răspunsului dat de Comisia Europeană, un proiect actualizat a fost transmis Consiliului guvernatorilor la începutul anului 2018. Regulamentul a fost adoptat de către Consiliul guvernatorilor la data de 26 ianuarie 2018 și publicat în Jurnalul Oficial pe 17 februarie. Raportarea noilor statistici către BCE va începe în anul 2019.

La 21 septembrie 2017, BCE a anunțat că va publica o rată overnight la operațiunile negarantate înainte de anul 2020, pe baza datelor colectate conform Regulamentului privind statisticile referitoare la piețele monetare. Această rată a dobânzii se va adăuga ratelor dobânzilor de referință existente stabilite de sectorul privat și va servi drept rată a dobânzii de referință cu rol de măsură de siguranță. În următorii doi ani, BCE va defini caracteristicile principale ale ratei dobânzii, va elabora metodologia de calcul și va testa robustețea ratei. În acest timp, BCE se va angaja într-o comunicare transparentă care presupune consultări publice.

În anul 2017, procesul de asigurare a calității datelor statistice naționale privind ratele dobânzilor practicate de instituțiile financiare monetare (MIR) a fost consolidat cu ajutorul: (i) unui set de bune practici și al unui ghid privind derularea controalelor de calitate; (ii) primului sondaj al SEBC vizând problemele specifice întâlnite de BCN referitoare la calitatea datelor naționale, care va face obiectul unor actualizări bienale; și (iii) al unui cadru optimizat de conformare a MIR. O versiune actualizată a Manualului MIR^[81] a fost publicată pe website-ul BCE în ianuarie 2017, reflectând îmbunătățirile statisticilor MIR din ultimii ani.

Actualizarea Regulamentului BCE privind statisticile referitoare la plăți a fost demarată în anul 2017. Obiectivul exercițiului a fost acela de a optimiza raportările statistice în domeniul plăților, astfel încât statisticile să fie, în continuare, adecvate scopului. Această revizuire va ține seama de evoluțiile recente la nivelul legislației europene în vigoare, precum și de ultimele inovații pe piața plăților de mică valoare.

Abordarea pe termen lung a SEBC și a Comitetului de statistică al acestuia referitoare la colectarea de date de la bănci vizează standardizarea și integrarea, pe cât posibil, a cadrelor statistice existente la nivelul SEBC pe domenii și țări. Aceasta ar urma să diminueze sarcina de raportare pentru bănci, să faciliteze automatizarea procesării unui volum în creștere de seturi de date cu caracter granular și să confere un spor de calitate datelor. Principalele inițiative sunt reprezentate de Dicționarul băncilor de raportare integrată (Banks’ Integrated Reporting Dictionary – BIRD)^[82] și de Cadrul european de raportare (European Reporting Framework – ERF). În anul 2017, etapa-pilot a BIRD, care furnizează băncilor definiții standard și reguli de transformare pentru a le susține eforturile de raportare către autorități, s-a încheiat cu formularea cerințelor pentru AnaCredit și pentru statisticile privind deținerile de titluri. A fost lansată și etapa următoare, de includere a cerințelor de raportare financiară ale Autorității bancare europene (ABE). BIRD este pus, sub forma unui „bun public”, la dispoziția băncilor și a tuturor părților interesate (de exemplu, firme IT care dezvoltă pachete de programe de raportare financiară), adoptarea acestuia fiind opțională. În ceea ce privește ERF care, de-a lungul timpului, vizează integrarea raportărilor pe domenii și țări, în anul 2017 a fost inițiată o analiză cost-beneficiu în vederea evaluării impactului acestuia atât asupra cererii, cât și a ofertei, în strânsă cooperare cu sectorul bancar și cu toți factorii interesați.

Capacitatea Registrului bazei de date a instituțiilor și companiilor afiliate (Register of Institutions and Affiliates Database – RIAD) al SEBC este în curs de extindere pentru a cuprinde și informațiile necesare sprijinirii proiectului AnaCredit (de exemplu, cele cu privire la companiile nefinanciare) și a veni în întâmpinarea altor necesități ale utilizatorilor din domeniul supravegherii bancare la nivelul UE și al SEBC. Fiind considerat drept veriga principală de legătură dintre diversele seturi de date cu caracter granular existente (baza de date a statisticilor referitoare la deținerile de titluri de valoare – Securities Holdings Statistics Database/SHSDB, baza de date centralizată a titlurilor de valoare – Centralised Securities Database/CSDB și AnaCredit), sistemul RIAD permite punerea în comun a tuturor informațiilor respective. Totodată, versiunea optimizată a acestui sistem a fost definitivată la sfârșitul trimestrului I 2018, iar o Orientare a BCE privind RIAD urmează să fie finalizată în trimestrul II 2018.

În luna iunie 2017, Direcția generală statistică a adoptat o nouă structură organizațională, urmărindu-se eficientizarea producției de microdate pe o scară mult mai largă decât în perioadele anterioare și impulsionarea producției de statistici macroeconomice de înaltă calitate. Nou-înființata secție de integrare a datelor și servicii conexe reprezintă punctul nodal al procesului de integrare a datelor și oferă servicii de date utilizate în comun. Până în prezent, o realizare semnificativă o constituie stocul de date al BCE, care sprijină utilizatorii în demersul acestora de a descoperi și accesa datele statistice ale instituției deținute în aplicații multiple. În prezent sunt în derulare o serie de proiecte-pilot, care stimulează colaborarea şi comparabilitatea studiilor din diverse domenii de activitate. Proiectele pilot sunt axate asupra unor teme cum sunt accesul la date, codurile de identificare bancară și combinarea seturilor de date pentru aprofundarea analizei fondurilor și activelor băncilor. Se depun eforturi considerabile în vederea introducerii standardelor internaționale de date pentru diminuarea sarcinii de raportare și ameliorarea calității și coerenței datelor statistice.

Comitetul executiv al BCE a înființat, în anul 2017, un nou Comitet de date – prezidat de managerul principal pentru coordonarea serviciilor – care reunește cadre de conducere de nivel superior din domeniile producătoare și utilizatoare de date în scopul inițierii și orientării procesului de implementare a strategiei BCE de gestionare a datelor, cât și al coordonării activităților instituției în ceea ce privește standardizarea datelor. La dezvoltarea și alinierea la nivelul BCE a aspectelor referitoare la gestionarea datelor, respectiv metadate și date master, dar și accesul la date, contribuie activ și Grupul coordonatorilor de date, alcătuit din reprezentanți din toate domeniile producătoare și utilizatoare de date.

În anul 2017, BCE a continuat să confere statisticilor sale un plus de accesibilitate şi funcționalitate. Deși statisticile BCE sunt accesibile prin intermediul bazei de date statistice, în website-ul „Statisticile noastre” au fost adăugate noi vizualizări ale dinamicii investițiilor și finanțării din zona euro, precum și rapoarte statistice și date în scopuri de supraveghere bancară. În prezent, utilizatorii pot partaja vizualizările prin inserarea acestora în website-uri, bloguri și alte forumuri virtuale. Acest subset de date statistice poate fi cu ușurință vizualizat utilizând orice dispozitiv, cum ar fi computere, tablete, telefoane inteligente sau alte dispozitive mobile.

Cercetarea economică

Cercetarea economică de înaltă calitate ajută la asigurarea unor baze solide pentru politicile BCE. În anul 2017, cercetarea economică din cadrul BCE a furnizat informații noi cu privire la o serie de provocări importante pentru politica monetară și macroprudențială. Totodată, activitățile a trei grupuri noi de cercetare și două rețele de cercetare au stimulat colaborarea la nivelul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)^[83].

Prioritățile de cercetare ale BCE

În anul 2017, echipele de cercetare ale BCE s-au concentrat asupra unui set bine definit de priorități de cercetare. O atenție deosebită a fost acordată transmisiei măsurilor neconvenționale de politică monetară într-un mediu cu rate negative ale dobânzilor de referință. Studiile au subliniat importanța măsurilor neconvenționale pentru contrabalansarea consecințelor economice ale șocurilor financiare adverse, prin diminuarea incertitudinilor de pe piața financiară și facilitarea accesului la finanțare bancară pentru întreprinderile mici și mijlocii. Măsurile neconvenționale de politică monetară și interacțiunile dintre sectorul financiar și cel real ale economiei s­au regăsit, de asemenea, în mod deosebit în cercetarea care vizează îmbunătățirea modelelor BCE utilizate la nivel multinațional și la nivelul zonei euro pentru prognoză și analiza politicii monetare. Alte priorități majore au fost reprezentate de identificarea factorilor care pot contribui la explicarea persistenței inflației scăzute în zona euro și de cercetarea în scopul conceperii aranjamentelor instituționale și de politică monetară pentru a consolida Uniunea economică și monetară (UEM).

În anul 2017, eforturi de cercetare considerabile au fost dedicate și politicii macroprudențiale. Un pas important în această privință a fost calibrarea așa‑numitului „model 3D” pentru a acoperi toate țările care participă la Mecanismul unic de supraveghere. Modelul cuprinde trei paliere de risc de nerambursare (pentru bănci, companii nefinanciare și populație) și este util în mod deosebit pentru evaluarea adecvării capitalului la nivelul sectorului bancar. În plus, a fost dezvoltată o versiune a modelului care ia în calcul rigidități nominale pentru a se analiza interacțiunea dintre politica monetară și cea macroprudențială.

Grupurile și rețelele de cercetare ale Eurosistemului/SEBC

Pentru a spori în continuare colaborarea între cercetătorii SEBC, șefii departamentelor de cercetare din cadrul SEBC au decis să lanseze trei noi grupuri de cercetare în cursul anului 2017. Scopul acestor grupuri este de a coordona eforturile de cercetare în domenii de cercetare cu prioritate ridicată prin ateliere de lucru periodice și proiecte de cercetare comune (Figura 2). Pe parcursul anului, fiecare grup a susținut un atelier de lucru inaugural, la care au participat cercetători din întregul SEBC, precum și experți externi.

Două rețele de cercetare ale Eurosistemului/SEBC au înregistrat un progres semnificativ în anul 2017. Rețeaua de cercetare pentru studiul dinamicii salariale (Wage Dynamics Network – WDN) a finalizat cea de-a treia rundă a sondajului său, ce include peste 25 000 de firme din 25 de țări ale UE. Cea de-a treia rundă studiază comportamentul firmelor de stabilire a costurilor și a prețurilor, precum și impactul diverselor reforme structurale derulate între anii 2010 și 2013 asupra ajustării condițiilor de pe piața forței de muncă. Una dintre concluziile principale ale acestei noi cercetări este că reformele majore de pe piața forței de muncă din țările care au fost deosebit de afectate de criză au facilitat într-adevăr ajustarea condițiilor de pe piața forței de muncă (Graficul 33)^[84].

Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației (Household Finance and Consumption Network – HFCN) coordonează elaborarea Sondajului privind consumul și finanțele gospodăriilor populației. În urma publicării rezultatelor celei de-a doua runde a sondajului la sfârșitul anului 2016, rețeaua de cercetare HFCN a studiat, printre altele, rolul jucat de eterogenitatea gospodăriilor populației în transmisia politicii monetare și în stabilitatea financiară. De exemplu, cercetătorii din cadrul HFCN au estimat impactul programului recent de achiziționare de active (Asset Purchase Programme – APP) implementat de BCE asupra inegalității veniturilor și a avuției. O constatare importantă este că măsurile APP afectează inegalitatea avuției doar marginal, însă reduc inegalitatea veniturilor prin scăderea ratelor șomajului în rândul gospodăriilor cu venituri mici.

Conferințe și publicații

Dialogul cu economiștii din mediul academic și cu decidenți de politică din alte instituții a devenit din ce în ce mai important, întrucât complexitatea chestiunilor relevante pentru BCE a sporit considerabil în ultimii ani. În acest sens, în anul 2017, BCE a organizat o serie de conferințe de nivel înalt pe teme de cercetare, inclusiv Forumul BCE privind activitatea băncilor centrale, desfășurat la Sintra, și a doua Conferință anuală în domeniul cercetării (Annual Research Conference – ARC). Forumul s-a axat pe principalele evoluții din economia reală relevante pentru politica monetară, în special pe cele privind investițiile și productivitatea^[85]. ARC 2017 a prezentat studii inovatoare pe diferite teme, precum costurile inflației, efectele ratelor negative ale inflației, legătura dintre convingerile agenților economici și stagnarea economică, inegalitatea avuției. Alte conferințe importante au abordat reformele structurale din zona euro, politica macroprudențială și comunicarea băncilor centrale.

De asemenea, multe dintre activitățile de cercetare derulate de BCE s-au soldat cu lucrări publicate în reviste de specialitate și caiete de studii. În 2017 au fost publicate, în total, 132 de lucrări în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series). În plus, un număr de studii orientate pe analiza politicilor au fost publicate în Occasional Paper Series, Statistics Paper Series și Discussion Paper Series ale BCE. Această gamă largă de lucrări de cercetare și analiză de înaltă calitate a asigurat baza pentru o comunicare mai bună a rezultatelor cercetărilor în rândul unui public mai larg, prin publicarea a 12 articole în Buletinul de cercetare al BCE în anul 2017^[86].

Activități și atribuții de natură juridică

Pe parcursul anului 2017, BCE a luat parte la mai multe proceduri judiciare la nivelul UE. De asemenea, BCE a adoptat numeroase avize în contextul cerinței prevăzute în Tratat de a fi consultată cu privire la orice proiect de act al Uniunii sau orice proiect de reglementare la nivel național din domeniile sale de competență, precum și de a monitoriza respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

Participarea BCE la proceduri judiciare la nivelul UE

În ianuarie 2017, Tribunalul Uniunii Europene („Tribunalul”) a respins acțiunea pentru despăgubiri introdusă de către două entități franceze (Nausicaa Anadyomène și Banque d’escompte) împotriva BCE în cauza T-749/15. Prejudiciile pretinse de cele două entități erau în legătură cu marja de ajustare ce afecta anumite titluri de stat grecești achiziționate de către cele două entități în contextul restructurării parțiale a datoriei suverane a Greciei în anul 2012. Motivele principale invocate împotriva BCE au fost o presupusă încălcare a principiilor: (i) așteptărilor legitime și securității juridice; (ii) egalității de tratament și nediscriminării și (iii) bunei administrări.

Prin hotărârea luată, Tribunalul a respins acțiunea și, prin urmare, a exclus orice răspundere din partea BCE, confirmând ce stabilise deja cu privire la persoanele fizice deținătoare de titluri de creanță elene (a se vedea cauza T-79/13, Accorinti și alții împotriva BCE). Tribunalul a susținut că BCE nu este obligată să repare presupusele prejudicii invocate de bănci care dețin titluri de creanță elene în legătură cu restructurarea datoriei Greciei în anul 2012. Acesta a constatat că, în primul rând, băncile comerciale nu se pot baza pe principiul protecției așteptărilor legitime sau pe principiul securității juridice în asemenea domenii precum cel al politicii monetare, al cărei obiectiv implică ajustări constante pentru a reflecta modificările circumstanțelor economice. Tribunalul a constatat că niciun act sau declarație a BCE nu poate fi interpretată ca încurajând investitorii să achiziționeze sau să păstreze titluri de creanță elene.

De asemenea, Tribunalul a confirmat că principiul general al egalității de tratament nu se poate aplica, de vreme ce băncile comerciale care au achiziționat titluri de creanță elene pentru profit, pe de o parte, și BCE și băncile centrale naționale (BCN) care au acționat în conformitate cu atribuțiile lor de interes public, pe de altă parte, nu se aflau într-o situație comparabilă.

În luna martie 2017, Tribunalul s-a pronunțat cu privire la o acțiune înaintată de o companie portugheză (Comprojecto – Projectos e Construções, Lda.) și alții împotriva BCE, în cauza T-22/16, pentru abținerea de a acționa și, în același timp, pentru anularea deciziei BCE corespunzătoare care s-a susținut că a fost adoptată tacit de către BCE prin refuzul de a acționa. Reclamanții au solicitat și daune financiare, ca urmare a presupusului refuz al BCE de a acționa.

Reclamanții au susținut că au transmis o adresă conținând o plângere către BCE cu privire la o instituție de credit și că BCE a refuzat să dea curs acesteia, având în vedere că adresa menționată a fost înapoiată expeditorului.

Tribunalul a considerat că acțiunea este vădit inadmisibilă și nefondată, atât cu privire la solicitarea declarării abținerii de a acționa, cât și la solicitarea anulării. Referitor la prima cerere, Tribunalul a considerat că acțiunea pentru abținerea de a acționa este admisibilă numai în cazul în care, înainte de inițierea procedurilor, i s-a solicitat instituției pârâte a Uniunii să acționeze, pe când reclamații nu au furnizat suficiente dovezi că BCE a primit într-adevăr plângerea. În ceea ce privește solicitarea anulării, Tribunalul a constatat că încercarea de a notifica BCE nu a avut succes și, prin urmare, înapoierea plângerii reclamanților de către serviciile poștale nu s-a putut interpreta ca o acțiune din partea BCE prin care această instituție ar fi refuzat să acționeze. În cele din urmă și în consecință, prin faptul că nu au solicitat BCE să acționeze, reclamanții nu au demonstrat că există vreo omisiune sau abținere de a acționa din partea acestei instituții care ar putea atrage responsabilitatea Uniunii; prin urmare, s-a decis că nu sunt întrunite condițiile pentru solicitarea de daune financiare.

În luna iulie 2017, Tribunalul Constituțional Federal al Germaniei („Tribunalul Constituțional”) a suspendat judecarea mai multor excepții de neconstituționalitate care au fost înaintate cu privire la programul extins de achiziționare de active (APP). Tribunalul Constituțional a interpelat Curtea de Justiție a Uniunii Europene („Curtea de Justiție”) și a solicitat judecarea cauzelor potrivit procedurii accelerate.

Curtea de Justiție a respins solicitarea de judecare potrivit procedurii accelerate. În luna noiembrie 2017, BCE și-a prezentat observațiile scrise. Nu s-a stabilit încă o dată pentru audiere. În baza răspunsului Curții de Justiție la întrebările transmise, Tribunalul Constituțional va hotărî asupra compatibilității programului de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP), după cum este interpretat de Curtea de Justiție, cu Constituția Germaniei (Legea fundamentală).

Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național din domeniul său de competență^[87]. Toate avizele BCE sunt publicate pe website-ul BCE. Avizele BCE asupra propunerilor de legislație a UE sunt, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

În anul 2017, BCE a adoptat un număr de 7 avize cu privire la proiecte legislative ale UE, precum și 47 de avize referitoare la proiecte legislative naționale din sfera sa de competență.

La nivelul UE, cele mai importante avize^[88] adoptate de BCE s-au referit la o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1095/2010 și a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 în ceea ce privește procedurile și autoritățile implicate în autorizarea contrapărților centrale și cerințele pentru recunoașterea contrapărților centrale din țări terțe (CON/2017/39), modificările aduse cadrului Uniunii privind cerințele de capital pentru instituțiile de credit și firmele de investiții (CON/2017/46), revizuiri ale cadrului Uniunii de gestionare a crizelor (CON/2017/47), o propunere de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de modificare a Directivei 2014/59/UE în ceea ce privește rangul instrumentelor de datorie negarantate în ierarhia creanțelor în caz de insolvență (CON/2017/6) și o propunere de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind un cadru pentru redresarea și rezoluția contrapărților centrale și de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1095/2010, (UE) nr. 648/2012 și (UE) 2015/2365 (CON/2017/38).

O serie de consultări din partea autorităților naționale s-au referit la limitarea plăților în numerar peste anumite praguri^[89] și reglementarea și identificarea infrastructurilor critice^[90].

BCE a adoptat avize referitoare la BCN, inclusiv în ceea ce privește conferirea unor atribuții noi BCN^[91], participarea unei BCN la programele Fondului Monetar Internațional^[92], independența financiară a unei BCN^[93], auditul operațiunilor unei BCN^[94], modificarea statutului unei BCN privind schimbarea numărului de membri ai consiliului de administrație^[95], modificări aduse cadrului decizional al unei BCN^[96], potențiala responsabilitate a unei BCN pentru daune provocate în exercitarea competențelor de supraveghere asupra prestatorilor de servicii de plată^[97], procedura aplicabilă deciziilor unei BCN în cadrul Mecanismului unic de supraveghere^[98], funcția de supraveghere a unei BCN în legătură cu sistemele de plăți, scheme de plăți, depozitari de instrumente financiare și sistemele de compensare și decontare^[99], dispoziții privind remunerațiile și pensiile angajaților BCN^[100], modalitatea unei BCN de a realiza compensarea și decontarea interbancară^[101], dreptul de proprietate asupra unei entități cu scop special pentru producerea de bancnote euro^[102], excluderea drepturilor de compensare în ceea ce privește creanțele mobilizate ca garanție la o BCN^[103], independența organelor decizionale ale unei BCN față de problematica stabilității financiare^[104], acordarea unor prerogative suplimentare unei BCN pentru ca aceasta să sancționeze instituțiile care nu respectă cerințele de raportare privind statisticile balanței de plăți^[105], acordarea de fonduri de către o BCN pentru o fundație națională de cercetare, tehnologie și dezvoltare^[106] și instrumente macroprudențiale^[107] și implementarea politicii monetare^[108] ale unor BCN din afara zonei euro.

BCE a adoptat avize privind diverse aspecte ale activității instituțiilor financiare, inclusiv referitoare la îmbunătățirea transparenței și calității unui regim național de supraveghere^[109], restructurarea creditelor exprimate sau indexate într-o monedă străină sau legate de această monedă^[110], sprijinirea debitorilor cu împrumuturi pentru locuință aflați într-o situație financiară dificilă^[111], acordarea de asistență extraordinară din fonduri publice sectorului bancar^[112], impunerea unor cerințe minime de asigurare a finanțării^[113], cerințele privind amortizarea împrumuturilor ipotecare^[114], instrumente macroprudențiale care să contracareze riscurile sistemice generate de împrumuturile imobiliare^[115], înăsprirea restricțiilor privind împrumuturile către părțile afiliate^[116], centrale ale riscului de credit și un registru de conturi bancare^[117], raportarea datelor cu privire la credite^[118], autorizarea sistemelor de plăți^[119], cadrul legal pentru obligațiuni ipotecare^[120], fondurile de rezervă ale fundațiilor bancare^[121], crearea unei noi categorii de instituție de decontare^[122], crearea unei noi categorii de titluri de creanță cu rang prioritar neprivilegiate în ierarhia insolvenței instituțiilor de credit^[123] și creanțe privind impozitul amânat generate de diferențele de debit^[124].

În plus, BCE a emis avize cu privire la remediile juridice acordate deținătorilor de credite bancare calificate^[125].

Pe parcursul anului 2017 au existat două cazuri de neconsultare a BCE asupra unei propuneri legislative a Uniunii, unul dintre acestea fiind considerat clar și important. BCE nu a fost consultată de către Comisia Europeană referitor la Regulamentul delegat privind sistemul final de contribuții la cheltuielile administrative ale Comitetului unic de rezoluție. Având în vedere că actul respectiv impunea obligații legale asupra BCE, aceasta îl consideră ca fiind un caz clar și important de neconsultare a BCE.

Pe parcursul anului 2017 au existat cinci cazuri de neconsultare a BCE asupra unor proiecte de reglementare la nivel național, patru dintre aceste cazuri fiind considerate clare și importante^[126].

Ministerul de Economie și Finanțe al Italiei a consultat BCE în privința decretului-lege referitor la dispoziții financiare urgente, inițiative în favoarea autorităților teritoriale, intervenții suplimentare pentru zonele afectate de evenimente seismice și măsuri de dezvoltare, și mai ales în privința dispozițiilor care stabilesc rotunjirea obligatorie a plăților în numerar exprimate în euro. Cu toate acestea, nu a alocat Băncii Centrale Europene o perioadă suficientă de timp pentru a analiza proiectele legislative și a emite un aviz anterior adoptării decretului-lege.

Secretariatul de Stat pentru Economie și Asistența Companiilor din Spania a consultat BCE în legătură cu un aviz al acesteia privind proiectul unui decret-lege regal referitor la măsuri financiare urgente, care stabileau o nouă categorie de datorie bancară. Cu toate acestea nu a alocat Băncii Centrale Europene o perioadă suficientă de timp pentru a analiza proiectul legislativ și a emite un aviz anterior adoptării decretului-lege regal.

Autoritățile croate nu au consultat BCE în legătură cu o lege privind nulitatea acordurilor de împrumut cu caracteristici internaționale încheiate în Republica Croația cu un creditor neautorizat.

Nu în ultimul rând, guvernul olandez nu a consultat BCE în legătură cu legea privind reglementarea regimului juridic al funcționarilor publici, care are posibile implicații pentru independența băncii centrale.

S-a considerat că au existat cazuri clare și importante de nerespectare a obligației de consultare a BCE din partea Țărilor de Jos, Spaniei și Croației, iar cazul Italiei s-a considerat a fi clar, important și repetitiv.

Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către băncile centrale naționale (BCN) din UE și de către BCE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și achiziționarea de pe piața primară de instrumente de natura datoriei emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE monitorizează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat. Acest tip de achiziții nu ar trebui să devină o formă de finanțare monetară indirectă a sectorului public.

Exercițiul de monitorizare aferent anului 2017 confirmă faptul că dispozițiile articolelor 123 și 124 din Tratat și ale Regulamentelor Consiliului în acest domeniu au fost, în general, respectate.

Exercițiul de monitorizare a relevat că majoritatea BCN din UE au aplicat, pe parcursul perioadei analizate, politici de remunerare a depozitelor sectorului public pe deplin conforme cu plafoanele de remunerare. Totuși, câteva BCN trebuie să garanteze că rata dobânzii la depozitele sectorului public nu depășește plafonul de remunerare, chiar și în cazul în care acesta înregistrează o valoare negativă.

În Raportul anual, ediția 2016, BCE a constatat că înființarea și finanțarea societății de administrare a activelor MARK Zrt. de către Magyar Nemzeti Bank constituia o încălcare a interdicției de finanțare monetară care trebuie corectată. În anul 2017, Magyar Nemzeti Bank a adoptat măsuri corective în sensul că nu mai deține participații și nici o poziție de control la MARK Zrt., dar întrucât tranzacția financiară nu a fost încă finalizată pe deplin, procesul corectiv nu poate fi considerat ca fiind încheiat, iar cazul nu poate fi închis în mod oficial.

În urma preocupărilor exprimate începând cu anul 2014 în precedentele ediții ale Raportului anual, BCE a continuat să monitorizeze o serie de programe lansate de Magyar Nemzeti Bank în anii 2014 și 2015. Aceste programe nu au legătură cu politica monetară și se află în potențial conflict cu interdicția de finanțare monetară, în măsura în care s-ar putea considera că Magyar Nemzeti Bank preia din atribuțiile guvernului sau că acordă beneficii financiare acestuia. Inițiativele includ un program de promovare a culturii financiare prin intermediul unei rețele constituite din fundații, transferul la banca centrală al foștilor angajați ai Autorității de supraveghere financiară din Ungaria, precum și un program de achiziționare de obiecte de artă și de proprietăți culturale maghiare. În anul 2017, Magyar Nemzeti Bank a întreprins unele demersuri în sensul diminuării preocupărilor BCE. Cu toate acestea, ținând seama de numărul ridicat, de sfera vizată și de dimensiunea programelor, BCE va continua să monitorizeze cu atenție dacă aceste operațiuni respectă interdicția de finanțare monetară și de acces privilegiat. De asemenea, BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în luna noiembrie 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Pe parcursul anului 2017, reducerea volumului activelor Irish Bank Resolution Corporation (IBRC) de către Banc Ceannais na hÉireann/Central Bank of Ireland, preponderent prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă, reprezintă un pas semnificativ în direcția necesară de cesiune integrală a acestor active. Un calendar mai ambițios al vânzărilor ar diminua în continuare preocupările serioase care persistă în ceea ce privește finanțarea monetară.

Cooperarea europeană și internațională

Relațiile europene

În anul 2017, BCE a menținut dialogul strâns cu instituțiile și forurile europene care includ Consiliul European, Consiliul ECOFIN, Eurogrupul, Parlamentul European și Comisia Europeană. În anul 2017, BCE a menținut dialogul strâns cu instituțiile și forurile europene, în special cu Parlamentul European, Consiliul European, Consiliul ECOFIN, Eurogrupul și Comisia Europeană. Finalizarea uniunii bancare, consolidarea Uniunii economice și monetare (UEM) în sens mai larg și alte subiecte legate de creșterea convergenței economice în zona euro au fost câteva dintre punctele de pe agenda reuniunilor Eurogrupului și Consiliului ECOFIN la care au participat președintele BCE și alți membri ai Comitetului executiv al BCE.

Procesul de consolidare a Uniunii economice și monetare a Europei

În anul 2017 au continuat discuțiile privind consolidarea UEM și traiectoria integrării europene, în sens mai larg.

BCE a participat la diverse discuții cu privire la consolidarea cadrului de guvernanță economică și fiscală. În contextul acestor discuții, BCE a subliniat periodic necesitatea aplicării consecvente de-a lungul timpului și la nivelul tuturor statelor membre a dispozițiilor Pactului de stabilitate și creștere și a procedurii privind dezechilibrele macroeconomice. În acest sens, progresele înregistrate până în prezent nu sunt satisfăcătoare.

Implementarea integrală a normelor bugetare și o coordonare mai eficace a politicilor economice sunt o condiție prealabilă pentru generarea în rândul statelor membre a încrederii necesare continuării consolidării UEM.

În ceea ce privește procesul de integrare financiară la nivel european, mai mulți pași au fost făcuți în direcția dezvoltării uniunii bancare. BCE a făcut un efort cuprinzător pentru a crea condiții de concurență echitabile pentru bănci, continuând să armonizeze la nivelul țărilor din zona euro opțiunile și marjele de apreciere naționale din Directiva privind cerințele de capital și din Regulamentul privind cerințele de capital. În calitatea sa de supraveghetor, BCE a continuat să facă pași în direcția creării de condiții echitabile prin armonizarea practicilor de supraveghere din zona euro. De exemplu, BCE a elaborat orientări adresate băncilor privind modul de abordare a problemei creditelor neperformante la nivelul întregii uniuni bancare.

În același timp, în forurile UE au continuat activitățile de natură tehnică destinate creării unui sistem european de asigurare a depozitelor și unui mecanism comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție, susținute în continuare de comunicarea Comisiei europene din octombrie 2017 cu privire la măsurile necesare pentru finalizarea uniunii bancare.

Pe lângă activitatea sa în calitate de autoritate de supraveghere, BCE a contribuit și la configurarea reglementării privind ierarhia creditorilor băncii referitoare la rangul instrumentelor de datorie negarantate în caz de insolvență și la elaborarea unui proiect de regulament referitor la etapizarea impactului produs de un nou standard internațional de contabilitate (IFRS 9) asupra capitalului reglementat.

În completarea uniunii bancare, o uniune a piețelor de capital europene (UPC) ar putea stimula integrarea financiară bazată pe capital propriu, ceea ce ar spori reziliența UEM la șocuri. În această privință a avut loc o evaluare intermediară a UPC și au fost adoptate mai multe reglementări, inclusiv norme referitoare la securitizare și la capitalul de risc european.

Asumarea responsabilității într-un cadru democratic

Odată cu ratificarea tratatelor UE, statele membre UE au conferit independență BCE și i-au acordat un mandat clar de a asigura stabilitatea prețurilor. Responsabilitatea este contraponderea necesară acestei independențe. Independența asigură faptul că BCE poate acționa în conformitate cu mandatul său democratic, fiind ferită astfel de influențe politice sau de presiuni limitative de orice fel. Responsabilitatea, pe de altă parte, asigură faptul că independența nu duce la arbitraritate și că mandatul este îndeplinit.

Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede ca BCE să răspundă în primul rând în fața Parlamentului European, ca organism compus din reprezentanții aleși ai cetățenilor UE. În anul 2017, președintele BCE a participat la patru audieri periodice ale Comisiei pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European^[127]. La aceste audieri, membrii Parlamentului European s-au axat pe politica monetară a BCE (în special pe măsurile neconvenționale), pe viitorul UEM și al UE, precum și pe politicile din sectorul financiar. Au existat, de asemenea, întrebări referitoare la riscurile externe la adresa perspectivelor economice, printre acestea fiind menționate incertitudinile politice.

Totodată, BCE își îndeplinește obligațiile de a-și asuma răspunderea pentru deciziile sale prin prezentarea de rapoarte periodice și prin răspunsurile oferite la întrebările adresate în scris de deputați ai Parlamentului European. În anul 2017, președintele BCE a primit 53 de scrisori conținând astfel de întrebări, ale căror răspunsuri au fost publicate pe website-ul BCE^[128]. El a răspuns în total la 138 de întrebări adresate de membrii Parlamentului European în scris sau oral (pe durata audierilor), evidențiind astfel standardele înalte de responsabilitate și transparență ale BCE. Cele mai multe întrebări au vizat implementarea măsurilor neconvenționale de politică monetară ale BCE, programele de ajustare macroeconomică și evoluția soldurilor TARGET2.

Totodată, BCE răspunde în fața Parlamentului European și a Consiliului UE pentru activitățile sale în materie de supraveghere bancară^[129]. Informații mai detaliate se regăsesc în ediția din 2017 a Raportului anual al BCE privind activitățile de supraveghere.

Relațiile internaționale

G20

Pe fondul consolidării redresării economiei mondiale, președinția G20 a Germaniei s‑a axat pe creșterea rezilienței economiei și pe continuarea unor angajamente anterioare. Mai exact, miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din G20 și‑au reiterat angajamentele anterioare privind cursul de schimb, iar șefii de guvern din G20 și-au făcut publică intenția de a continua lupta împotriva protecționismului. De asemenea, G20 și-a intensificat eforturile de monitorizare a eficacității politicilor de stimulare a unei creșteri robuste, sustenabile, incluzive și echilibrate printr-o abordare orientată pe trei axe, păstrând accentul pe reformele structurale care rămân esențiale pentru îmbunătățirea perspectivelor economice pe termen mediu. În mod similar, s-a continuat finalizarea și implementarea agendei de reglementare, ceea ce a presupus eforturi orientate către îmbunătățirea rezilienței sectorului bancar paralel și către monitorizarea efectelor reformelor de reglementare financiară. G20 a făcut progrese și în domeniul cooperării fiscale internaționale și al transparenței financiare. Totodată, și-a reiterat angajamentul de a îmbunătăți arhitectura financiară internațională și rețelele globale de securitate financiară. G20 și alte instituții internaționale, cum ar fi Fondul Monetar Internațional (FMI) și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, și-au consolidat, de asemenea, orientarea către îmbunătățirea sistemului care stă la baza fluxurilor internaționale de capital. Nu în ultimul rând, G20 a lansat inițiativa Compact with Africa (Acord cu Africa) pentru a stimula investițiile private pe întregul continent african.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

BCE a continuat să joace un rol activ în discuțiile privind sistemul monetar-financiar internațional desfășurate la FMI și în alte foruri, promovând o perspectivă europeană comună de pe poziția unei bănci centrale.

Mai multe inițiative au fost continuate în vederea consolidării rețelelor globale de securitate financiară. În cadrul revizuirii instrumentelor de împrumut, FMI a introdus un nou instrument de coordonare a politicilor care să le permită țărilor să își semnaleze angajamentul față de reforme economice și să deblocheze finanțarea din alte surse. Consiliul director al FMI a aprobat noi principii și modalități de colaborare între FMI și acordurile regionale de finanțare, reflectând astfel importanța sporită a acestora în cadrul rețelelor globale de securitate financiară.

Un pas important în supravegherea sectorului financiar a constat în lansarea de către FMI, în anul 2017, a primului Program de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program – FSAP) pentru zona euro. Acest exercițiu cuprinzător care reunește mai multe instituții europene, inclusiv BCE – atât cu funcția sa de bancă centrală, cât și cu cea de supraveghere – va informa și astfel va facilita derularea FSAP la nivelul țărilor membre.

În ceea ce privește cotele de participare la FMI și guvernanța acestuia, în 2017 a continuat activitatea de pregătire a celei de a cincisprezecea revizuiri generale a cotelor de participare. Prezența, în centrul sistemului monetar internațional, a unui FMI puternic, cu resurse adecvate și bazat pe cote de participare, rămâne crucială.

Cooperarea internațională la nivelul băncilor centrale

BCE și-a îmbunătățit cooperarea cu băncile centrale din afara UE, în conformitate cu rolul său major în economia globală și cu rolul său ca instituție europeană, în același timp.

În două rânduri, Eurosistemul a avut întâlniri la nivel înalt cu bănci centrale din țările mediteraneene și cu bănci centrale din regiunea Golfului. În ceea ce privește cooperarea bilaterală, BCE și-a intensificat cooperarea cu South African Reserve Bank (Banca de rezerve sud-africană) și, totodată, s-au realizat progrese în privința comunicării la nivel înalt și a discuțiilor la nivel de experți cu acele bănci centrale din economiile de piață emergente din cadrul G20 care au încheiat un Memorandum de înțelegere cu BCE. De asemenea, BCE a continuat să-și extindă aria geografică de cooperare, în special în America Latină, Asia și Africa.

Ca instituție UE, BCE a continuat să coopereze cu băncile centrale din țările care au perspectiva de a adera la UE, în special printr-o serie de ateliere de lucru regionale, desfășurate în strânsă colaborare cu bănci centrale naționale din UE. Nu în ultimul rând, BCE și-a continuat strânsa cooperare cu băncile centrale naționale din UE în ceea ce privește guvernanța activităților sale de cooperare cu bănci centrale din afara UE. În anul 2017, un document intitulat „International Central Bank Cooperation: ESCB Best Practices” a fost aprobat de Consiliul guvernatorilor și Consiliul general^[130]. Documentul prezintă fundamentarea, principiile și modalitățile de cooperare internațională a băncilor centrale la nivel de experți și posturi de conducere.

Comunicarea externă

Comunicarea – esențială pentru politica monetară a BCE

Recunoscând rolul din ce în ce mai important al comunicării pentru eficacitatea politicii monetare, pentru responsabilitatea și reputația băncilor centrale, BCE a organizat, în luna noiembrie 2017, prima Conferință a BCE privind comunicarea băncilor centrale. Aceasta a reunit reprezentanți ai băncilor centrale, domeniului politic, mass-media, piețelor financiare și ai mediului academic pentru a discuta subiecte-cheie referitoare la comunicarea realizată de băncile centrale în prezent: cum să valorifice procesul de comunicare în folosul eficacității politicii monetare și al reputației, cum să sporească transparența pentru a asigura responsabilitatea băncii centrale și cum să conceapă mesaje clare destinate unui public mai larg cu scopul de a redobândi încrederea și de a consolida sprijinul public pentru independența băncilor centrale.

Conferința a evidențiat un număr de mesaje principale de o relevanță majoră/deosebită pentru BCE. În primul rând, comunicarea nu poate înlocui o politică bună. În al doilea rând, comunicarea ca instrument explicit de politică monetară – precum „semnalele privind orientarea viitoare” – s-a dovedit a fi eficace și de succes și va face parte în continuare din gama de instrumente a BCE. În al treilea rând, băncile centrale trebuie să se implice într-o comunicare bidirecțională autentică, pentru a evita să se regăsească într-o „cameră de reverberație” creată de ele înseși. În al patrulea rând, băncile centrale trebuie să iasă din zonele lor de confort, respectiv piețe, experți și mass-media de specialitate și să se conecteze cu un nou public și prin noi modalități. Pentru a redobândi încrederea populației, băncile centrale trebuie să își intensifice eforturile pentru a explica ce fac și modul în care, în cele din urmă, acțiunile lor servesc binele public. Aceste constatări de bază se reflectă într-o mare parte din ceea ce BCE întreprinde deja în materie de activități de comunicare, luând o serie de inițiative importante în anul 2017. Impulsul principal al eforturilor BCE se axează pe îmbunătățirea interacțiunii cu părțile interesate externe și interne, atât față în față, cât și pe cale digitală.

Sporirea deschiderii către publicul larg

În anul 2017, BCE a continuat să progreseze în privința sporirii deschiderii către publicul larg, în mod deosebit prin deschiderea Centrului pentru vizitatori al BCE în luna octombrie. Noul spațiu, care se află în clădirea principală a BCE din Frankfurt, a fost creat și dezvoltat timp de doi ani și permite cetățenilor atât din Europa, cât și din afara ei, să descopere mai multe informații despre BCE, despre atribuțiile și misiunea sa.

Conceptul din spatele Centrului pentru vizitatori se bazează pe patru componente principale, reunite în jurul euro. Secțiunea Maintain („Menține”) prezintă modul în care BCE menține stabilitatea prețurilor. Secțiunea Safeguard („Protejează”) se referă la rolul BCE în promovarea stabilității financiare și în supravegherea bancară. Secțiunea Connect („Conectează”) subliniază atribuțiile BCE privind dezvoltarea sistemelor de plăți și furnizarea de bancnote euro. Secțiunea Achieve („Realizează”) oferă o perspectivă europeană mai amplă, punând în evidență realizările Europei. Această experiență educațională este menită să fie practică și include obiecte fizice, jocuri, videoclipuri și o machetă a sălii de ședințe a Consiliului guvernatorilor. Se estimează că Centrul pentru vizitatori va întâmpina 40 000 de vizitatori pe an, începând cu anul 2018, conducând la triplarea capacității BCE de a primi grupuri de vizitatori. În anul 2017, BCE a fost vizitată în Frankfurt de 811 grupuri, găzduind peste 22 700 de vizitatori externi din 42 de țări. Aceste vizite au presupus, de obicei, prezentări personalizate în funcție de interesele specifice ale publicului, care au oferit numeroase posibilități autentice de interacțiune și dialog.

De asemenea, BCE a continuat să investească în relaționarea cu tinerii, lansând primele două ediții ale inițiativei ECB Youth Dialogue (în Lisabona și Dublin), ca un nou format interactiv prin intermediul căruia studenții îi pot adresa întrebări direct președintelui BCE. O altă modalitate inovatoare de a relaționa cu tinerii a fost concursul Euro Video Challenge prin care BCE a lansat o provocare pentru tineretul european de a crea un film scurt și antrenant pe o temă economică legată de activitatea BCE care să fie accesibilă tinerilor. Aceste noi metode de deschidere către publicul larg sunt complementare eforturilor existente, precum Concursul pentru elevi „Generația €uro”, aflat la a șaptea ediție în anul 2017, și ziua porților deschise pentru copii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani, organizată în parteneriat cu îndrăgita emisiune TV germană pentru copii „Die Sendung mit der Maus”.

Totodată, BCE a continuat să investească în interacțiunea directă, on-line și prin rețele de socializare, cu persoane de toate vârstele și nivelurile de educație și cu diverse interese profesionale și personale. În anul 2017, website-ul BCE, care are peste 137 000 de pagini, a înregistrat aproximativ 18 milioane de accesări din toată lumea. Printre cele mai populare secțiuni ale website-ului se află așa-numitele Materiale explicative. Acestea caută să răspundă la întrebări despre aspecte complexe ale politicii băncilor centrale – precum „De ce sunt ratele dobânzii așa de mici?”, „Modul de funcționare a relaxării cantitative” sau „Ce sunt creditele neperformante?” – și să le facă accesibile pentru întregul public în 24 de limbi. În anul 2017, pe platformele de socializare, contul de Twitter al BCE a atins peste 400 000 de abonați, pe LinkedIn BCE este conectată cu peste 50 000 de abonați, iar canalul de YouTube al băncii are 16 000 de abonați.

În luna martie 2017, BCE a primit recunoașterea „Excelență în comunicare” din cadrul Premiului pentru bună administrare oferit de Ombudsmanul European pentru abordarea inovatoare legată de comunicare – atât prin website-ul său și formatele multimedia, cât și prin activitățile de deschidere către publicul larg. Au fost remarcate în mod deosebit eforturile sale de a face BCE accesibil cetățenilor și de a-i ajuta să înțeleagă responsabilitățile și rolul acesteia și, în termeni mai generali, de a fi un model de „bună administrare publică, de promovare a culturii serviciului și de dedicare în scopul influențării vieții cetățenilor UE într-un mod pozitiv, vizibil și direct”.

Guvernanță instituțională și corporativă

În anul 2017, organele de decizie ale BCE (Consiliul guvernatorilor, Comitetul executiv și Consiliul general) au continuat să guverneze Sistemul European al Băncilor Centrale (SEBC) conform responsabilităților fiecăruia, după cum se prevede în Tratatul privind Uniunea Europeană și Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Statutul SEBC și al BCE și regulamentele interne relevante. Președintele și vicepreședintele BCE au susținut conferințe de presă periodice pentru a prezenta concluziile celor opt ședințe de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor din anul 2017. Dările de seamă ale acestor ședințe, precum și alte decizii ale Consiliului guvernatorilor au fost publicate pe website-ul BCE pe parcursul anului.

În luna ianuarie 2017, Comitetul executiv a sărbătorit cea de-a 1 000-a ședință, continuând să-și îndeplinească rolurile sale de implementare a politicii monetare conform deciziilor Consiliului guvernatorilor și de administrare a activităților curente ale BCE. Ședința externă anuală a Consiliului guvernatorilor a fost găzduită la Tallinn – prima dată când s-a organizat o astfel de ședință în regiunea baltică. Ședințele externe ale Consiliului guvernatorilor le oferă membrilor săi posibilitatea de a observa bogăția și diversitatea zonei euro, iar populația europeană are oportunitatea de a afla mai multe despre BCE și mandatul său. Consiliul general a continuat să discute aspecte relevante pentru SEBC, inclusiv în cadrul unui seminar privind reziliența cibernetică a ecosistemului financiar. Pentru a asigura separarea politicii monetare și a altor atribuții ale BCE de responsabilitățile de supraveghere conferite BCE prin Regulamentul (UE) nr. 1024/2013 al Consiliului au loc ședințe distincte ale Consiliului guvernatorilor pe probleme de supraveghere. Mai multe informații privind funcția de supraveghere a BCE și organul director, Consiliul de supraveghere, sunt disponibile pe website-ul Supravegherii bancare a BCE și în ediția din 2017 a Raportului anual al BCE privind activitățile de supraveghere.

Comitetele Eurosistemului/SEBC au continuat să sprijine organele de decizie ale BCE în vederea îndeplinirii atribuțiilor acestora, conform configurației Eurosistemului, a SEBC sau a Mecanismului unic de supraveghere – MUS (de exemplu, cu participarea unui reprezentant al băncii centrale și a unui reprezentant al autorității naționale competente – ANC ale fiecărui stat membru participant) atunci când se abordează probleme de supraveghere.

Structura de guvernanță corporativă a BCE cuprinde două comitete de nivel înalt – Comitetul de audit și Comitetul de etică – precum și alte niveluri de control extern și intern. Este sprijinită de norme de etică de ultimă generație, un cadru privind investigațiile antifraudă și un regim de transparență.

Integritatea, deschiderea și buna administrare sunt esențiale pentru păstrarea încrederii părților interesate și a publicului larg. Raportând direct președintelui BCE, Biroul de conformitate și guvernanță sprijină Comitetul executiv în ceea ce privește protejarea integrității și a reputației BCE, promovând standarde etice de conduită.

Pentru a sublinia importanța unei conduite etice adecvate, Comitetul executiv a introdus în anul 2017 cursuri obligatorii de formare privind etica și integritatea, pentru întregul personal BCE. La nivelul Eurosistemului și al MUS, Consiliul guvernatorilor a instituit în anul 2017 un Grup operativ al ofițerilor de etică și conformitate, care să implementeze standarde minime comune de conduită etică și să faciliteze schimburile de informații și colaborarea între BCE, BCN și ANC.

Ca parte a angajamentului său pentru deschidere și responsabilitate, BCE poartă dialoguri periodice la cel mai înalt nivel cu industria bancară, investitorii instituționali și sectorul corporativ nefinanciar pentru a obține feedback specific din partea experților privind probleme de natură ciclică, probleme structurale, financiare sau de economie reală. Pe lângă aceste dialoguri, se comunică și se interacționează periodic cu factori de decizie, cu mediul academic, cu asociații reprezentative și cu societatea civilă, care oferă opinii și informații relevante cu privire la dinamica economiei și a piețelor financiare în contextul lor social mai larg. BCE interacționează, de asemenea, cu o varietate similară de părți interesate la un nivel tehnic.

Contactul cu părțile externe are loc în cadre publice bine stabilite care garantează un grad adecvat de transparență și acces egal.

Ca parte a angajamentului său pentru transparență, BCE publică și agendele fiecărui membru al Comitetului executiv și ale președintei și vicepreședintei Consiliului de supraveghere.

Regimul de transparență al BCE este în conformitate cu obiectivele și standardele celorlalte instituții și organisme ale UE referitoare la accesul public la documentele acestora. Acest regim pune în echilibru dreptul la transparență cu nevoia de a proteja confidențialitatea anumitor aspecte specifice îndeplinirii atribuțiilor BCE. Datorită domeniului extins al activităților BCE, numărul și complexitatea solicitărilor din partea cetățenilor și a autorităților naționale pentru accesul la documente au crescut semnificativ.

Evoluții organizatorice și la nivelul resurselor umane

În luna septembrie 2017, BCE a finalizat noua Strategie de afaceri a BCE pentru perioada 2018-2020 (ECB Business Strategy 2018-2020). Strategia de afaceri expune viziunea trasată pentru instituție și stabilește priorități și obiective concrete ce vor ajuta BCE să se adapteze și să rămână fidelă mandatului său într-o lume ce se schimbă continuu. Aceasta se bazează pe patru priorități ce reflectă misiunea instituției: (i) menținerea stabilității prețurilor; (ii) protejarea sistemului financiar; (iii) consolidarea reputației de instituție de nivel mondial; și (iv) inspirarea, dezvoltarea și implicarea angajaților săi.

În acest scop, Comitetul executiv a evaluat tendințele interne și externe și provocările relevante pentru instituție. Printre altele, provocările externe includ: un context caracterizat printr-o inflație scăzută ce necesită instrumente neconvenționale de politică monetară, incertitudini legate de Brexit și riscuri asociate securității cibernetice. Pe plan intern, BCE se confruntă cu provocări precum optimizarea în continuare a serviciilor, întărirea rezilienței la nivel organizațional și promovarea progresului tehnologic, dar și îmbunătățirea colaborării și a schimbului de informații la nivelul funcțiilor operaționale.

Pentru această strategie, reprezentanții fiecărui domeniu operațional au format grupuri pentru a dezvolta obiective pe termen mediu în baza celor patru priorități strategice, care au fost la rândul lor detaliate în continuare pe diferite funcții operaționale. BCE va analiza periodic aceste obiective și progresul înregistrat.

Strategia reprezintă un plan care permite BCE să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat. Acesta stabilește direcția instituției pentru următorii trei ani, sprijinind BCE aflată în serviciul cetățenilor zonei euro.

Evoluții la nivelul resurselor umane

În anul 2017, BCE a continuat să consolideze bazele întemeiate în anul 2016 pentru a îmbunătăți cultura talentelor, abilitățile de lider și de gestionare a talentelor. Programul pentru cultivarea calităților de lider (Leadership Growth Programme) – un pilon-cheie pentru consolidarea acestor abilități – a fost lansat la începutul anului, la acesta participând peste 80% din persoanele eligibile. La nivelul SEBC a fost implementat, de asemenea, un program introductiv pentru angajații recent numiți în posturi de conducere de nivel superior. Strategia de afaceri a BCE pentru perioada 2018-2020 va continua să facă o schimbare semnificativă în direcția promovării calităților puternice de lider și a încurajării valorificării întregului potențial al resurselor umane ale BCE.

Totodată, au fost lansate și numeroase inițiative de a integra o cultură generală a excelenței profesionale și a talentelor în viața de zi cu zi a BCE. Acestea includ un cadru de abilități cu un model de competențe simplificat; un exercițiu strategic de planificare a forței de muncă; un cadru revitalizat pentru managementul și dezvoltarea performanței, cuprinzând și transpunerea în cascadă a priorităților strategice în obiective ale personalului; implementarea de cursuri obligatorii, prin mijloace electronice, privind etica, finalizate de peste 4 000 de persoane; și implementarea unei noi scheme de sprijinire a tranziției în carieră pusă la dispoziție de BCE pentru a ajuta personalul care dorește să înceapă o carieră alternativă, de care vor beneficia aproximativ 200 de angajați. Punerea în aplicare a unor asemenea inițiative, într-un cadru adaptat managementului talentelor, pentru a atrage, dezvolta și reține talentele de top și diverse va continua să fie un obiectiv strategic reprezentativ pentru BCE.

În plus, în anul 2017, BCE și-a continuat eforturile de a stimula diversitatea ca factor esențial al performanței și succesului. Fiind o organizație meritocratică, BCE încorporează valori ale diversității, precum respectul, corectitudinea, incluziunea și oportunitățile egale pentru angajații săi, indiferent de gen, naționalitate, religie, orientare sexuală, etnie, vârstă, mediu cultural și dizabilitate. Activitățile care au avut loc în anul 2017 au inclus un eveniment în cadrul Zilelor Diversității, cu vorbitori din mediul academic și viața publică, crearea unei secțiuni dedicate diversității pe website-ul BCE și arborarea steagului curcubeu cu ocazia Zilei internaționale împotriva homofobiei, transfobiei și bifobiei (IDAHOT).

Pentru a obține un echilibru mai bun între genuri – un obiectiv strategic al activității BCE – au fost stabilite țintele privind diversitatea de gen pentru finalul anului 2019, împreună cu o serie de măsuri de sprijin care să contribuie la atingerea lor de către BCE. Aceste măsuri includ un accent pe leadership orientat spre incluziune, ambasadori ai diversității în fiecare domeniu de activitate, mentorat, un program de instruire dedicat femeilor în funcții de conducere (Women in leadership), o zi a porților deschise pentru talentele feminine și oportunități extinse pentru programe de lucru mai flexibile.

Într-un efort considerabil de a îmbunătăți dialogul social la nivelul BCE, în anul 2017 s-au abordat câteva aspecte ale activității de resurse umane în contextul unui program de lucru comun cu reprezentanții angajaților. Acest program acoperă șase domenii-cheie de activitate, și anume: bunăstare, sănătate și siguranță; dezvoltarea carierei și managementul performanței; politică contractuală; diversitate și incluziune; angajare; și mecanisme de participare a personalului. Reprezentanții angajaților au oferit opinii valoroase privind mai multe domenii de politică și decizie referitor la aceste subiecte.

La nivelul SEBC, un al doilea grup de stagiari (31 în total) și-a început pregătirea în cadrul programului de stagii în domeniul supravegherii bancare europene; a fost lansat și Programul Schuman – o nouă inițiativă prin care peste 30 de angajați din sistem au fost numiți pentru a contribui la un proiect tematic într-o altă instituție și sunt detașați la acea instituție pe o perioadă de până la nouă luni. A fost creat și un Grup de lucru special privind mobilitatea pentru a stimula rotația relevantă a angajaților în cadrul sistemului.

La finele anului 2017, numărul posturilor aprobate echivalente celor cu normă întreagă era de 3 252, comparativ cu 2 898,5 posturi la sfârșitul anului 2016. Numărul efectiv al salariaților cu contract de muncă cu BCE în posturi echivalente celor cu normă întreagă s-a ridicat la 3 384 (față de 3 171 la 31 decembrie 2016)^[131]. Pe parcursul anului 2017 au fost încheiate în total 246 de contracte noi pe durată determinată (limitată de jure sau cu posibilitatea transformării în contracte de muncă pe durată nelimitată). În plus, s-au încheiat 393 de contracte pe termen scurt, precum și o serie de prelungiri de contracte, pentru a suplini angajații absenți pe perioade mai scurte de un an. Pe parcursul anului 2017, BCE a continuat să ofere contracte pe termen scurt, cu durata de până la 36 de luni, unor salariați ai băncilor centrale naționale (BCN) și ai unor organizații internaționale. La data de 31 decembrie 2017, un număr de 232 de angajați ai BCN și ai organizațiilor internaționale îndeplineau diverse atribuții de serviciu în cadrul BCE, în scădere cu 7% față de sfârșitul anului anterior. În luna septembrie 2017, BCE a primit 15 participanți în cea de-a douăsprezecea serie a Programului destinat absolvenților universitari, la finele anului instituția găzduind un număr de 376 de stagiari (cu 18% mai mulți decât în anul anterior). De asemenea, BCE a oferit un număr de două burse ca parte integrantă a Programului de cercetare Wim Duisenberg, destinat unor economiști de valoare, precum și cinci burse pentru tineri cercetători în contextul Programului Lamfalussy.

Deși dimensiunea organizației a cunoscut o ușoară extindere, 113 angajați cu contracte pe durată determinată sau cu contracte permanente au demisionat ori s-au pensionat în anul 2017 (față de 56 în anul 2016), iar 344 de contracte pe termen scurt au expirat pe parcursul anului.

Conturile anuale

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ecb.annualaccounts2017.ro.pdf

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2017

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/other/ecb.eurosystembalancesheet2017.ro.pdf

Secțiunea statistică (disponibilă doar în limba engleză)

https://www.ecb.europa.eu/pub/pdf/annrep/ar2017/ecb.ar2017_statistical_section.en.pdf

Abrevieri

Țări

În conformitate cu practica instituită la nivelul UE, statele membre sunt enumerate în această publicație în ordinea alfabetică a denumirilor în limbile țărilor respective.

Altele

Simboluri folosite în tabele

„-” lipsă date/nu este cazul

„.” date încă nedisponibile