Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de
  • COMUNICAT DE PRESĂ

BCE raportează cu privire la progresele înregistrate în vederea adoptării euro

26 iunie 2024

  • Raportul bienal evaluează progresele înregistrate de Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România și Suedia în vederea adoptării euro
  • Nivelurile inflației superioare valorii de referință sunt considerate a fi principalul obstacol de natură economică în țările din Europa Centrală și de Est analizate
  • În cinci din șase țări analizate, legislația nu este pe deplin compatibilă cu cerințele juridice privind adoptarea euro
  • Se anticipează o consolidare a activității economice în 2024, însă perspectivele sunt umbrite de incertitudini geopolitice

Conform Raportului de convergență din 2024 al Băncii Centrale Europene (BCE), din anul 2022 statele membre ale Uniunii Europene (UE) din afara zonei euro au înregistrat progrese limitate în ceea ce privește convergența economică cu zona euro, în principal ca urmare a condițiilor economice dificile.

În ultimii doi ani, țările analizate au fost afectate de consecințele invadării Ucrainei de către Rusia, ceea ce a condus la o încetinire semnificativă a activității economice și la o creștere vertiginoasă a inflației. Țările având, din punct de vedere istoric, o dependență energetică mai mare de Rusia și legături comerciale mai strânse cu această țară au fost cele mai afectate. Privind în perspectivă, se estimează o consolidare a activității economice în toate țările analizate, însă tensiunile și riscurile geopolitice umbresc perspectivele economice.

Cu privire la criteriul stabilității prețurilor, cinci dintre țările analizate – Bulgaria, Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România – au înregistrat rate medii ale inflației net superioare valorii de referință de 3,3%, în timp ce în Suedia inflația s-a situat ușor peste valoarea de referință (Graficul 1). Valoarea de referință se calculează pe baza ratelor medii ale inflației înregistrate în cele trei state membre cu cele mai bune rezultate în ultimele 12 luni, respectiv Danemarca (1,1%), Belgia (1,9%) și Țările de Jos (2,5%), la care se adaugă 1½ puncte procentuale. Una dintre valorile extreme (Finlanda) a fost exclusă din acest calcul.

Graficul 1

Inflația IAPC

(variații medii anuale procentuale)

Sursa: Eurostat.

Graficul 2

Surplusul (+)/deficitul (-) bugetului general consolidat

(% din PIB)

Sursa: Eurostat.

În anul 2023, deficitul bugetar a consemnat o ameliorare comparativ cu nivelul din 2021 în patru dintre țările analizate în acest raport, pe seama redresării economice postpandemice și a eliminării treptate a măsurilor de sprijin fiscal. Totuși, această ameliorare a fost parțial temperată de impactul economic al războiului dus de Rusia în Ucraina, inclusiv de încetinirea activității economice și de măsurile de politică fiscală adoptate ca răspuns la prețurile ridicate ale produselor energetice. În 2023, deficitul bugetar a depășit valoarea de referință de 3% din PIB în Republica Cehă, Ungaria, Polonia și România (Graficul 2). Ponderea datoriei publice în PIB în 2023 a fost inferioară valorii de referință de 60% în toate țările analizate, cu excepția Ungariei. În 2024 și 2025, se anticipează că soldul bugetar va depăși în continuare valoarea de referință în Ungaria, Polonia și România.

România continuă să facă obiectul unei proceduri de deficit excesiv, care a fost inițiată în anul 2020. La data de 19 iunie 2024, Comisia Europeană a constatat că România nu a luat măsuri eficace pentru a pune capăt deficitului său excesiv. Recent, Comisia Europeană a concluzionat, de asemenea, că Ungaria și Polonia nu îndeplineau criteriul deficitului bugetar prevăzut în Pactul de stabilitate și creștere. Comisia Europeană va recomanda Consiliului UE să deschidă proceduri de deficit excesiv pentru aceste țări.

Referitor la criteriul cursului de schimb, numai leva bulgărească participă la mecanismul cursului de schimb (MCS II). Bulgaria a aderat la MCS II în contextul consiliului monetar în vigoare, ca angajament unilateral, în luna iulie 2020. Acest acord privind participarea la MCS II s-a bazat pe o serie de angajamente asumate de autoritățile bulgare. Bulgaria depune, în prezent, eforturi în direcția îndeplinirii acestor angajamente, inclusiv prin consolidarea cadrului său de combatere a spălării banilor.

În ceea ce privește criteriul convergenței ratelor dobânzilor pe termen lung, trei dintre cele șase țări analizate (Polonia, România și Ungaria) au consemnat rate ale dobânzilor pe termen lung superioare valorii de referință de 4,8%.

Soliditatea instituțiilor publice și economice constituie un factor important pentru sustenabilitatea convergenței în timp. Cu excepția Suediei, calitatea instituțiilor și a guvernanței în țările analizate rămâne inferioară celei din alte părți ale UE, conform indicatorilor publicați de organizațiile internaționale.

Referitor la compatibilitatea legislației naționale cu Tratatele și Statutul SEBC și al BCE, cinci dintre cele șase țări analizate nu erau pe deplin compatibile cu cerințele privind adoptarea euro. Cu privire la legislația Bulgariei, raportul constată consecvența legislației naționale cu Tratatul și cu Statutul, sub rezerva condițiilor și interpretărilor prezentate în evaluarea aferentă acestei țări.

Pentru întrebări din partea mass-media, persoana de contact este Eszter Miltényi-Torstensson, tel.: +49 171 769 5305.

Notă

  • Raportul de convergență al Comisiei Europene
  • Raportul de convergență al BCE analizează, la fiecare doi ani sau la solicitarea unei țări, convergența economică și juridică a statelor membre ale UE din afara zonei euro care fac obiectul unei derogări. Acesta evaluează gradul de realizare a unei convergențe economice sustenabile cu zona euro, de compatibilitate a legislației naționale cu cadrul juridic al UE și de îndeplinire a obligațiilor statutare impuse băncilor centrale naționale respective. Având în vedere că beneficiază de o clauză de derogare, Danemarca nu este inclusă în evaluare, cu excepția unei solicitări exprese din partea acestei țări.
  • Data-limită pentru transmiterea datelor statistice incluse în actuala ediție a Raportului de convergență a fost 19 iunie 2024. Perioada de referință corespunzătoare atât criteriului privind stabilitatea prețurilor, cât și celui privind ratele dobânzilor pe termen lung este iunie 2023-mai 2024. Pentru cursurile de schimb, perioada de referință este 20 iunie 2022-19 iunie 2024. Datele istorice privind pozițiile fiscale acoperă intervalul până în anul 2023. Prognozele se bazează pe Previziunile economice ale Comisiei Europene din primăvara anului 2024 și pe cele mai recente programe de convergență ale țărilor analizate, precum și pe alte informații considerate relevante pentru realizarea unei analize anticipative a caracterului sustenabil al procesului de convergență.
CONTACT

Banca Centrală Europeană

Direcția generală comunicare

Reproducerea informațiilor este permisă numai cu indicarea sursei.

Contacte media