content here is the anonymously transparent proxied version of ecb.europa.eu   X
European Central Bank - eurosystem
Opțiuni de căutare
Pagina inițială Media Materiale explicative Studii și publicații Statistici Politică monetară Euro Plăți și piețe Cariere
Sugestii
Sortează în funcție de

Anul pe scurt

** Aviz cititorilor: aceste afirmații se referă la activitățile BCE din anul 2021 și au fost finalizate înainte de invazia Ucrainei de către Rusia. BCE este pregătită să adopte toate măsurile necesare pentru menținerea stabilității financiare și îndeplinirea mandatului său privind asigurarea stabilității prețurilor. **

2021 a fost anul în care zona euro s-a înscris pe o traiectorie mai fermă de redresare în urma situației de urgență pandemică. Economia s-a revigorat puternic, PIB real înregistrând un avans de 5,3%, deși creșterea s-a temperat la sfârșitul anului, în condițiile în care valul Omicron al pandemiei de coronavirus (COVID-19) a condus la introducerea unor noi restricții. Redresarea s-a dovedit a fi și generatoare de locuri de muncă, rata șomajului reducându-se la un nivel minim record până la sfârșitul anului.

Procesul de redresare a fost însă marcat de fricțiuni pe fondul redeschiderii rapide a economiei. Deși zona euro a început anul 2021 cu o inflație foarte scăzută, constrângerile la nivelul ofertei generate de pandemie, revirimentul cererii la nivel global și majorarea puternică a prețurilor produselor energetice au determinat o creștere pronunțată a inflației. Inflația totală anuală s-a situat, în medie, la 2,6% în 2021, față de numai 0,3% în 2020.

BCE a finalizat evaluarea strategiei sale de politică monetară în anul 2021. Strategia noastră a fost actualizată în vederea soluționării noilor dificultăți și ne-a oferit un ghid pentru gestionarea acestei situații complexe. Consiliul guvernatorilor a adoptat o țintă a inflației de 2% pe termen mediu, care este simplă și ușor de înțeles. Aceasta este simetrică, abaterile față de țintă în ambele direcții fiind considerate deopotrivă indezirabile. De asemenea, aceasta este solidă, fiind convenită de Consiliul guvernatorilor în unanimitate.

Totodată, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra modului în care BCE va urmări îndeplinirea angajamentului său referitor la simetrie. Mai exact, atunci când economia se apropie de limita de eficacitate a ratelor dobânzilor de politică monetară, sunt necesare măsuri de politică monetară deosebit de ferme sau de persistente pentru a evita perpetuarea abaterilor negative de la ținta inflației. Această nouă strategie s-a reflectat în semnalele noastre recalibrate privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor și a ghidat răspunsul nostru la evoluțiile economice în a doua jumătate a anului.

Cât timp redresarea a fost fragilă și inflația s-a situat la niveluri scăzute, am oferit un sprijin monetar amplu pentru a readuce inflația mai aproape de ținta noastră. Pe măsură ce inflația s-a intensificat, ne-am păstrat răbdarea și consecvența în conduita politicii noastre monetare pentru a evita o înăsprire prematură ca răspuns la șocurile generate de ofertă. Am ajustat ritmul achizițiilor nete de active în cadrul programului de achiziționare de active în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) în concordanță cu evoluția perspectivelor și cu evaluarea noastră privind condițiile de finanțare.

În luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a considerat că progresele înregistrate cu privire la redresarea economică și în direcția țintei noastre de inflație pe termen mediu permit o reducere progresivă a ritmului achizițiilor de active în trimestrele următoare. Consiliul guvernatorilor a anunțat că achizițiile nete de active efectuate în cadrul PEPP vor înceta în luna martie 2022 și că celelalte programe ale sale de achiziționare de active vor fi reduse treptat.

Ca parte a evaluării strategiei, BCE a publicat, de asemenea, un plan de acțiune ambițios privind schimbările climatice, alături de o foaie de parcurs detaliată în vederea includerii unor considerente referitoare la schimbările climatice în cadrul nostru de politică monetară. Acesta include demersuri destinate unei mai bune reflectări a implicațiilor schimbărilor climatice în activitatea noastră de modelare macroeconomică, pe lângă elaborarea de noi indicatori pentru analize ale riscurilor asociate schimbărilor climatice. Centrul BCE privind schimbările climatice, lansat în 2021, va deține un rol important în coordonarea activităților conexe în cadrul băncii. Toate informațiile referitoare la activitățile și inițiativele BCE legate de sustenabilitatea ecologică sunt acum disponibile într-un capitol distinct al acestui raport anual.

BCE a adus unele modificări importante și activității sale de comunicare. În luna iulie, Consiliul guvernatorilor a introdus un nou stil de declarație de politică monetară, prin care își comunică deciziile de politică monetară într-un mod mai accesibil. Noua declarație este completată de o versiune în format vizual – „declarația noastră de politică monetară pe scurt” – destinată publicului larg. Aceasta explică deciziile BCE utilizând un limbaj simplu și elemente vizuale recognoscibile și este disponibilă în toate limbile oficiale ale UE.

Sprijinul pentru euro este puternic, 79% dintre respondenții din zona euro la sondajul Eurobarometru efectuat în perioada iunie-iulie 2021 pronunțându-se în favoarea monedei unice. Euro trebuie însă să corespundă cerințelor erei digitale. Din acest motiv, Consiliul guvernatorilor a lansat, în 2021, etapa de investigare, cu o durată de 24 de luni, a unui proiect privind o posibilă monedă euro digitală. Pe de altă parte, numerarul va continua să dețină un rol important în viața cetățenilor. În luna decembrie, BCE a anunțat planuri de redefinire a elementelor grafice ale bancnotelor euro viitoare, procesul de elaborare bazându-se pe contribuții din partea cetățenilor, iar selecția concepțiilor grafice finale fiind prevăzută pentru anul 2024.

Prin urmare, se preconizează schimbări pentru euro în anii următori. Există însă un aspect de la care nu ne vom abate niciun moment: angajamentul BCE față de moneda unică și față de stabilitatea prețurilor.

Frankfurt pe Main, aprilie 2022

Christine Lagarde

Președintă

Anul în cifre

1 Consolidarea perspectivelor economice în continuare sub semnul evoluției pandemiei

În 2021, economia mondială a consemnat o redresare puternică, în principal ca urmare a redeschiderii economiilor pe fondul creșterii ratelor de vaccinare împotriva COVID-19 și a sprijinului susținut și prompt din partea politicilor. Cu toate acestea, revigorarea a fost, într-o oarecare măsură, neuniformă între economiile dezvoltate și cele emergente. Inflația globală a crescut, reflectând în principal majorarea accentuată a prețurilor produselor energetice și expansiunea mai rapidă a cererii față de ritmul ofertei în unele sectoare, pe fondul dificultăților generate de pandemie și al altor blocaje pe partea ofertei și la nivelul transporturilor. În zona euro, dinamica PIB real s-a redresat puternic în 2021, după ce anul precedent înregistrase cea mai mare scădere din perspectivă istorică. Această revenire, care a dus la îmbunătățirea condițiilor pe piețele forței de muncă, a fost susținută de măsuri de politică monetară și fiscală prompte și ferme. Cu toate acestea, incertitudinea economică s-a menținut la un nivel ridicat în cursul anului, iar diferența dintre cele mai mari sectoare, industrie și servicii, a fost pronunțată. La începutul anului, creșterea a fost afectată de măsurile de izolare și de restricțiile de călătorie, care au avut un impact negativ asupra ofertei și cererii de servicii. Ulterior, ca urmare a revigorării deosebit de robuste a cererii globale, apariția unor blocaje pe partea ofertei și creșterea costurilor cu energia au redus producția în sectorul industrial. Inflația din zona euro, măsurată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), a crescut brusc la 2,6% în 2021, de la 0,3% în 2020. Aceasta a rămas la niveluri scăzute în primele câteva luni, dar a urcat în cursul anului, atingând o rată de 5,0% în decembrie. Ascensiunea prețurilor a reflectat în mare măsură o creștere accentuată și generalizată a prețurilor produselor energetice, dezechilibrele între cerere și ofertă ca urmare a redeschiderii economiilor și o serie de factori mai tehnici, precum încetarea reducerii temporare a cotei TVA în Germania. După anul 2021, se preconiza că inflația se va menține ridicată pe termen scurt, dar va scădea în 2022. Totuși, invadarea Ucrainei de către Rusia a amplificat semnificativ incertitudinile asociate perspectivelor inflației.

1.1 Redresare puternică la nivel mondial în urma crizei, cu progrese inegale

Date fiind creșterea ratelor de vaccinare și sprijinul prompt din partea politicilor, economia mondială a consemnat un reviriment puternic, deși neuniform

Economia mondială a consemnat o redresare puternică în urma crizei în 2021, dar progresele au fost inegale (Graficul 1.1). După ce a scăzut cu 3,1% în termeni anuali în 2020, PIB real mondial a crescut cu 6,2% în 2021, în pofida noilor valuri ale pandemiei. Redeschiderea economiilor, creșterea ratelor de vaccinare împotriva COVID-19 și sprijinul prompt din partea politicilor au fost principalii determinanți ai redresării activității economice, în timp ce blocajele pe partea ofertei la nivel mondial au reprezentat obstacole în calea creșterii economice. Deși a fost globală, redresarea a variat de la o țară la alta. Aceasta a fost mai pronunțată în economiile dezvoltate și mai moderată în majoritatea economiilor de piață emergente, care au dispus de o cantitate mai mică de vaccinuri și de o capacitate mai redusă de a adopta măsuri de sprijin. Totodată, ritmul creșterii economice globale a încetinit spre sfârșitul anului, în principal ca urmare a unui nou val de infectări și a introducerii de noi restricții, dar și a blocajelor persistente pe partea ofertei.

Graficul 1.1

Dinamica PIB real mondial

(variații procentuale anuale; date trimestriale)

Sursa: Haver Analytics, surse de date naționale și calcule BCE.
Notă: Datele agregate sunt calculate folosind PIB ajustat cu ponderile pe baza parității puterii de cumpărare. Liniile continue indică datele până în trimestrul IV 2021. Liniile întrerupte indică mediile pe termen lung (între trimestrul I 1999 și trimestrul IV 2021). Cele mai recente date se referă la decembrie 2021 și au fost actualizate pe 28 februarie 2022.

Și schimburile comerciale internaționale s-au redresat puternic, în special datorită comerțului cu bunuri

Și schimburile comerciale internaționale s-au redresat puternic, dar într-un ritm mai lent în a doua jumătate a anului 2021 (Graficul 1.2). Revigorarea puternică a cererii globale a început mai presus de toate cu consumul, în principal de bunuri, și mai puțin de servicii (precum turism-călătorii), care s-au confruntat cu mai multe restricții. În a doua jumătate a anului, comerțul cu bunuri a depășit nivelul de dinaintea crizei, deși expansiunea sa a încetinit pe fondul blocajelor persistente pe partea ofertei. Comerțul cu servicii care presupun un grad mai ridicat de contact fizic s-a redresat mai lent, reflectând ritmul treptat de relaxare a restricțiilor, în 2021 menținându-se sub nivelul său prepandemic.

Graficul 1.2

Dinamica schimburilor comerciale internaționale (volumele importurilor)

(variații procentuale anuale; date trimestriale)

Sursa: Haver Analytics, surse de date naționale și calcule BCE.
Notă: Dinamica schimburilor comerciale internaționale este definită ca dinamica importurilor globale inclusiv zona euro. Liniile continue indică datele până în trimestrul IV 2021. Liniile întrerupte indică mediile pe termen lung (între trimestrul IV 1999 și trimestrul IV 2021). Cele mai recente date se referă la decembrie 2021 și au fost actualizate pe 28 februarie 2022.

Inflația globală a crescut semnificativ în condițiile în care cererea s-a redresat pe fondul blocajelor pe partea ofertei și al majorării prețurilor materiilor prime

Inflația globală a crescut semnificativ în anul 2021, atât în ceea ce privește inflația totală, cât și măsurile privind inflația precum cele exclusiv produse energetice și alimente (Graficul 1.3). În țările care fac parte din Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), inflația totală a urcat la 6,6%, iar inflația exclusiv produse energetice și alimente a crescut la 4,6%. În majoritatea țărilor, avansul a reflectat în principal scumpirea produselor energetice și a altor materii prime ca urmare a dezechilibrelor cauzate de pandemie între oferta limitată și redresarea puternică a cererii. În Statele Unite ale Americii, unde PIB real a atins nivelul de dinaintea crizei în trimestrul II 2021, presiunile inflaționiste s-au intensificat deosebit de puternic și s-au extins spre sfârșitul anului. Presiunile inflaționiste au devenit, de asemenea, mai generalizate în unele economii de piață emergente.

Graficul 1.3

Ratele inflației pe baza prețurilor de consum în țările OCDE

(variații procentuale anuale; date lunare)

Sursa: OCDE.
Notă: Cele mai recente date se referă la decembrie 2021 și au fost actualizate pe 28 februarie 2022.

Prețurile petrolului au urcat ca urmare a redresării cererii și a constrângerilor pe partea ofertei

Prețurile petrolului au urcat în 2021, de la un nivel minim pandemic de aproximativ 10 USD/baril la un nivel maxim de 86 USD/baril, cotația țițeiului Brent, de referință la nivel internațional, situându-se la 79 USD/baril la sfârșitul anului. Odată cu redresarea economică, cererea de petrol a crescut către nivelurile prepandemice. În a doua jumătate a anului 2021, prețurile ridicate ale gazelor au dus totodată la înlocuirea acestora cu alte surse de energie, inclusiv petrolul. În același timp, oferta de petrol a fost inferioară cererii, parțial din cauza constrângerilor la nivelul capacităților de producție din industria șisturilor din SUA și a majorărilor relativ moderate ale producției implementate de cartelul OPEC+.

Euro s-a depreciat față de dolarul SUA, în condițiile divergenței între politica monetară din zona euro și cea din Statele Unite

Euro s-a depreciat cu 3,6% în termeni efectivi nominali în cursul anului 2021. În termeni bilaterali, aceasta s-a datorat în principal deprecierii euro cu 7,7% față de dolarul SUA, reflectând în primul rând evoluția divergentă a orientării politicii monetare din Statele Unite față de cea din zona euro. Euro s-a depreciat și față de lira sterlină, dar s-a apreciat față de yenul japonez.

Riscurile la adresa activității economice globale au fost înclinate în sensul scăderii

La sfârșitul anului 2021, perspectivele privind creșterea economică globală se aflau în continuare sub semnul evoluției incerte a pandemiei, pe fondul progreselor inegale în ceea ce privește vaccinarea la nivel mondial. Apariția variantei Omicron a coronavirusului, recrudescența infectărilor și noua înăsprire a măsurilor restrictive, toate prezentau riscuri pentru ritmul redresării economiei mondiale, la acestea adăugându-se posibilitatea unor blocaje mai persistente pe partea ofertei.

1.2 Redresarea rapidă a economiei zonei euro[1]

După o scădere record de 6,4% în 2020, PIB real în zona euro a crescut cu 5,3% în 2021 (Graficul 1.4). În cursul anului, ritmul de creștere economică a continuat să fie semnificativ influențat de evoluția pandemiei de COVID-19 și de incertitudinea economică ridicată, dar în scădere. În trimestrul I, creșterea a fost în continuare afectată de măsurile de izolare și de restricțiile de călătorie, care au avut un impact negativ în special asupra consumului de servicii. Redresarea a început în sectorul industrial, care a înregistrat, pe ansamblu, rate puternice de creștere. Pe măsură ce economiile au început să se redeschidă, iar restricțiile au devenit mai relaxate în trimestrele II și III, sectorul serviciilor a început să recupereze teren, punând bazele unei redresări mai generalizate. Cu toate acestea, revigorarea excepțional de puternică a cererii globale în a doua jumătate a anului a dus la dezechilibre între cerere și ofertă pe diferite piețe. Acestea au determinat, printre altele, o creștere accentuată a costurilor cu energia care, împreună cu o nouă intensificare a pandemiei, a slăbit forța de redresare și a sporit presiunile inflaționiste.

Graficul 1.4

PIB real în zona euro și contribuțiile cererii

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat.
Notă: Cele mai recente date se referă la anul 2021 (în stânga) și la trimestrul IV 2021 (în dreapta).

Deși aceste evoluții au fost înregistrate în toate țările din zona euro, măsura în care au reușit acestea să se redreseze în urma pandemiei a fost relativ inegală. Acest lucru se datorează în mare parte faptului că evoluția pandemiei a variat de la o țară la alta, dar reflectă totodată și diferențele privind structura economică, exemple fiind expunerea la lanțurile de aprovizionare globale și importanța sectoarelor care presupun o interacțiune fizică îndelungată, precum turismul. La sfârșitul anului 2021, producția din zona euro s-a situat cu 0,2% peste nivelul înregistrat în trimestrul IV 2019 (Graficul 1.5). Cu toate acestea, evoluțiile factorilor fundamentali au diferit de la o țară la alta pe tot parcursul anului, dintre cele mai mari economii din zona euro, doar Franța depășindu-și nivelul de producție de dinaintea pandemiei până la sfârșitul anului.

Graficul 1.5

PIB real în zona euro, consumul privat și investițiile

(indice: T4 2019 = 100)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la trimestrul IV 2021. În trimestrul IV 2021, investițiile totale și investițiile în alte sectoare decât cel al construcțiilor s-au situat cu 6,5% și 12,7% sub nivelurile de dinaintea pandemiei (trimestrul IV 2019). Cu toate acestea, excluzând datele pentru Irlanda, cifrele înregistrate la finele anului 2021 au fost cu 1,1% și 0,5% peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Aceste diferențe mari pot fi atribuite marilor companii multinaționale care utilizează Irlanda ca bază de operațiuni, ceea ce duce la fluctuații semnificative ale investițiilor în produse de proprietate intelectuală.

Redresarea creșterii economice în zona euro în 2021 a fost susținută de politici monetare și fiscale expansioniste prompte și hotărâte. Unele măsuri au sprijinit, de asemenea, economia să se adapteze la schimbările structurale provocate de pandemie, care continuă să aibă loc. BCE a oferit în continuare un sprijin substanțial prin politica sa monetară în anul 2021 pentru a atenua impactul pandemiei. Politica monetară acomodativă, inclusiv lichiditatea abundentă, a garantat fluxul de credite către economia reală. În ceea ce privește politicile fiscale, în 2021, guvernele din zona euro au continuat să ofere un sprijin fiscal considerabil pentru a atenua efectele crizei prin scheme de reducere a timpului de muncă, fonduri mai mari pentru sănătate, alte forme de sprijin pentru firme și gospodării, precum și pachete substanțiale de garanții pentru împrumuturi. La nivelul UE, a început implementarea programului „Next Generation EU” și a fost adoptat pachetul „Fit for 55” pentru sprijinirea unei redresări mai puternice, mai ecologice și mai uniforme în toate țările.

Consumul privat a reprezentat motorul principal al redresării în zona euro în 2021

Consumul privat a crescut cu 3,5% în 2021, redresându-se deosebit de puternic în trimestrele II și III, în principal pe seama relaxării restricțiilor impuse de pandemia de COVID-19. Încrederea consumatorilor s-a consolidat rapid începând din primăvară, pe măsură ce au crescut ratele de vaccinare, iar teama de infectare s-a diminuat, în timp ce situația financiară a gospodăriilor populației s-a îmbunătățit, reflectând în principal evoluțiile pozitive ale veniturilor din muncă (Graficul 1.6). Sprijinul guvernamental pentru veniturile disponibile ale populației a fost retras treptat. Contribuția transferurilor fiscale nete la creșterea veniturilor disponibile reale a devenit negativă în cursul anului 2021, pe măsura diminuării numărului de persoane incluse în schemele de menținere a locurilor de muncă și a reducerii altor forme de sprijin fiscal. Susținute de creșterea puternică a salariilor și a gradului de ocupare a forței de muncă, veniturile din muncă, asociate, în general, cu o înclinație mai mare spre consum decât alte surse de venit, au fost principalul factor care a contribuit la creșterea veniturilor disponibile reale în 2021. Dinamica veniturilor disponibile reale a fost, de asemenea, susținută de excedentul de exploatare, veniturile mixte și veniturile din proprietate, a căror contribuție a devenit pozitivă în cursul anului, deși a fost atenuată de evoluția negativă a indicelui raportului de schimb. După saltul indus de pandemie în 2020, în anul 2021 rata de economisire a populației a scăzut, deși s‑a menținut peste nivelul prepandemic, având în vedere măsurile restrictive aplicate în continuare în cursul anului și incertitudinea persistentă. Aceasta a însemnat că, la sfârșitul anului 2021, consumul privat s-a situat în continuare sub nivelul de dinaintea pandemiei, în pofida redresării puternice.

Graficul 1.6

Consumul privat în zona euro și defalcarea veniturilor disponibile ale populației

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat.
Notă: Cele mai recente date se referă la trimestrul III 2021 pentru veniturile disponibile și contribuții, și la trimestrul IV 2021 pentru consumul privat.

Redresarea incipientă a investițiilor corporative și a investițiilor în locuințe a fost încetinită de blocajele pe partea ofertei

Investițiile corporative (aproximate prin investițiile în alte sectoare decât cel al construcțiilor) au luat avânt în prima jumătate a anului 2021, pe măsură ce au fost relaxate măsurile restrictive impuse de pandemie, iar economia s-a redeschis, în contextul menținerii condițiilor favorabile de finanțare. Cu toate acestea, blocajele pe partea ofertei – vizibile prin creșterea termenelor de livrare ale furnizorilor și a prețurilor materiilor prime și materialelor – au afectat redresarea începând cu jumătatea anului, împiedicând astfel investițiile corporative. Ulterior, creșterea abruptă a prețurilor produselor energetice și recrudescența pandemiei spre sfârșitul anului au inhibat suplimentar investițiile corporative. La sfârșitul anului 2021, investițiile corporative au luat din nou avânt, dar s-au situat în continuare semnificativ sub nivelul înregistrat în trimestrul IV 2019 (Graficul 1.5). În schimb, până în trimestrul IV 2020, investițiile în locuințe (sau obiective rezidențiale) depășiseră deja nivelul consemnat anterior crizei. În următoarele trimestre, deficitele de materiale și forță de muncă au afectat rentabilitatea activității de construcții. Cu toate acestea, condițiile favorabile de finanțare și măsurile de sprijinire a veniturilor, precum și stocul semnificativ de economii acumulate, au susținut cererea de locuințe. La finele anului 2021, investițiile în locuințe se situau cu mult peste nivelul înregistrat înaintea crizei.

Schimburile comerciale ale zonei euro au atins niveluri prepandemice la sfârșitul anului 2021, exporturile nete având o contribuție pozitivă la creșterea PIB din anul respectiv. În ceea ce privește importurile, creșterea robustă determinată de ciclul de refacere a stocurilor a fost frânată de dinamica puternică a prețurilor, în special pe seama exploziei prețurilor importurilor de energie. Exporturile, care înregistraseră o redresare puternică datorită industriei prelucrătoare la sfârșitul anului 2020, au consemnat o revigorare cu două viteze. Dacă exporturile de bunuri au consemnat o temperare a dinamicii începând cu al doilea trimestru, în condițiile în care blocajele pe partea ofertei și la nivelul transporturilor au afectat industriile exportatoare esențiale, exporturile de servicii au beneficiat de redeschiderea activităților care presupun o interacțiune fizică îndelungată, precum turismul. Atât importurile, cât și exporturile au depășit nivelurile dinaintea crizei până la sfârșitul trimestrului IV 2021.

Creșterea economică a fost în continuare neuniformă de la un sector la altul în 2021 (Graficul 1.7). Atât industria, cât și serviciile au avut contribuții pozitive la creștere; cu toate acestea, industria a contribuit cel mai mult la majorarea valorii adăugate brute reale.

Graficul 1.7

Valoarea adăugată brută reală în zona euro pe sectoare economice

(în stânga: variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale; în dreapta: indice: T4 2019 = 100)

Sursa: Eurostat.
Notă: Cele mai recente date se referă la anul 2021 (în stânga) și la trimestrul IV 2021 (în dreapta).

Piața forței de muncă a continuat să se redreseze, dar s-a menținut sub nivelul prepandemic

Piața forței de muncă a consemnat o redresare semnificativă, alături de relansarea activității economice în zona euro, deși, pe ansamblu, s-a menținut sub nivelul înregistrat înainte de pandemie. Rata șomajului a scăzut treptat, de la 8,2% în ianuarie 2021 la 7,0% în decembrie, situându-se sub nivelurile anterioare crizei (Graficul 1.8)[2]. De asemenea, în timp ce schemele de menținere a locurilor de muncă au continuat să joace un rol important în limitarea disponibilizărilor, contribuind astfel la menținerea capitalului uman, apelul la astfel de măsuri a scăzut[3]. Cu toate acestea, alți indicatori ai pieței forței de muncă s-au menținut sub nivelurile prepandemice. Numărul de ore lucrate în trimestrul IV 2021 s-a situat cu 1,8% sub nivelul din trimestrul IV 2019, în timp ce rata de activitate pe piața forței de muncă în trimestrul III 2021 a fost cu aproximativ 0,2 puncte procentuale mai mică (ceea ce reprezintă o scădere cu aproximativ 0,4 milioane de persoane active) (Graficul 1.9). Creșterea mai lentă a forței de muncă a fost parțial explicată prin imigrația netă redusă în zona euro. Ajustarea continuă a condițiilor de pe piața forței de muncă a diferit de la un grup de persoane active la altul, reflectând parțial faptul că unele sectoare au fost mai puternic afectate de măsurile restrictive și de distanțarea socială voluntară. În trimestrul III 2021, forța de muncă a fost cu aproximativ 4,2% mai redusă decât înainte de pandemie în cazul persoanelor cu un nivel scăzut de pregătire și cu 1,7% mai mică în cazul persoanelor cu un grad mediu de instruire, în timp ce pentru persoanele cu un nivel ridicat de competențe aceasta a crescut cu aproximativ 6,8%[4].

Graficul 1.8

Șomajul și forța de muncă

(scala din stânga: variații procentuale trimestriale, contribuții exprimate în puncte procentuale; scala din dreapta: procente din forța de muncă)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la 2021 (în stânga) și la trimestrul IV 2021 (în dreapta), pe baza estimărilor lunare.

Graficul 1.9

Gradul de ocupare a forței de muncă, orele lucrate și rata de activitate pe piața forței de muncă

(scala din stânga: indice: T4 2019 = 100; scala din dreapta: procente din numărul de persoane în vârstă de muncă)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la trimestrul IV 2021 pentru gradul de ocupare a forței de muncă și orele lucrate și la trimestrul III 2021 pentru rata de activitate.

Ratele locurilor de muncă vacante au crescut, însă și ritmul de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă a fost robust

Ratele ridicate ale locurilor de muncă vacante, inițial înregistrate cu predilecție în sectoarele redeschise după ridicarea măsurilor de izolare, au caracterizat apoi și alte sectoare, pe măsura progreselor privind redresarea activității. Ritmul de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă s-a consolidat în trimestrele II și III 2021 și, în pofida unor influențe nefavorabile ca urmare a blocajelor pe partea ofertei din industria prelucrătoare, s-a menținut robust și generalizat în trimestrul IV. Acest lucru a determinat apropierea gradului de ocupare a forței de muncă de nivelurile prepandemice în industrie, construcții și sectoarele serviciilor care presupun o interacțiune fizică mai redusă. Ocuparea forței de muncă în sectoarele care presupun un grad ridicat de contact fizic s-a menținut relativ scăzută în comparație cu nivelurile anterioare pandemiei.

1.3 Măsurile de politică fiscală într-o perioadă marcată de provocări

Efectele pandemiei și-au pus, din nou, puternic amprenta asupra finanțelor publice

În anul 2021, efectele pandemiei de COVID-19 și-au pus puternic amprenta asupra finanțelor publice din zona euro pentru al doilea an consecutiv. Îndeosebi în prima jumătate a anului, guvernele au introdus măsuri suplimentare de sprijin pe scară largă ca răspuns la noile valuri ale pandemiei și la imperativul susținerii redresării economice. Totuși, proiecțiile macroeconomice ale experților Eurosistemului din decembrie 2021 estimează că ponderea în PIB a deficitului bugetar agregat din zona euro s-a redus (Graficul 1.10) la 5,9% din PIB în anul 2021 de la 7,2% din PIB în anul 2020, ca urmare a îmbunătățirii semnificative a activității economice. Menținerea unor niveluri ridicate de sprijin fiscal în 2021 s-a reflectat în orientarea politicii fiscale ajustată cu granturile „Next Generation EU” (NGEU)[5], care a fost, în linii mari, neutră în anul 2021, după ce în 2020 a avut un caracter pronunțat expansionist.

Graficul 1.10

Soldul bugetului general consolidat și orientarea politicii fiscale în zona euro

(% în PIB)

Sursa: Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2021 și calcule BCE.
Notă: Măsurarea orientării politicii fiscale ia în considerare cheltuielile finanțate prin intermediul Mecanismului de redresare și reziliență din cadrul NGEU și al altor fonduri structurale europene (a se vedea nota de subsol).

Măsurile pentru combaterea efectelor crizei și cele de stimulare a redresării economice s-au intensificat într-o oarecare măsură, în condițiile în care transferurile către companii au crescut, dar schemele de reducere a timpului de muncă s-au restrâns

Ponderea în PIB a măsurilor pentru combaterea efectelor crizei și a celor de stimulare a redresării economice în zona euro s-a majorat la 4,4% în anul 2021 de la 4,1% în anul precedent (Graficul 1.11). Această creștere s-a datorat unui volum mult mai amplu de transferuri publice către companii, dar și intensificării asistenței pentru sănătate, precum și investițiilor publice. Totuși, aceste majorări au fost compensate, în mare măsură, de recursul în scădere la schemele de reducere a timpului de muncă. Deși astfel de scheme au reprezentat cel mai important instrument de sprijin din partea autorităților în anul 2020, acestea s-au restrâns treptat în 2021, pe fondul relaxării măsurilor restrictive și al începerii procesului de redresare a piețelor forței de muncă, odată cu revirimentul generalizat al activității economice. Îmbunătățirea producției explică, de asemenea, motivul pentru care ponderea datoriei publice în PIB în zona euro a scăzut marginal la 97% în 2021, după o creștere semnificativă în anul precedent.

Graficul 1.11

Măsuri pentru combaterea efectelor crizei și de stimulare a redresării economice în zona euro

(% în PIB)

Sursa: Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului, decembrie 2021 și calcule BCE.
Notă: Asistența pentru sănătate este exclusă din celelalte componente prezentate, cea mai mare parte a impactului fiind asupra consumului administrațiilor publice.

Programul „Next Generation EU” reprezintă o componentă esențială a răspunsului Europei la provocările economice ale pandemiei

Guvernele au răspuns nevoilor bugetare din ultimii doi ani în primul rând prin intermediul politicilor naționale, dar într-o măsură tot mai mare inclusiv prin inițiative la nivelul UE. O componentă esențială a răspunsului comun al politicii europene a fost implementată în luna iulie 2020, când UE a anunțat instrumentul „Next Generation EU” (NGEU), un program de investiții și reforme la nivelul UE. NGEU oferă sprijin financiar statelor membre ale UE, cu condiția punerii în aplicare a unor proiecte concrete de investiții și de reformă în perioada 2021-2026. În acest scop, programul mobilizează un volum de finanțare de până la 807 miliarde EUR în prețuri curente, din care 401 miliarde EUR (3,5% din PIB al zonei euro) sunt destinate țărilor din zona euro, iar restul altor state membre ale UE. Aproximativ jumătate din fondurile alocate în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, de departe cel mai mare program NGEU, sunt puse la dispoziție sub formă de împrumuturi, iar jumătate sub formă de granturi nerambursabile. Totuși, în practică, se anticipează că granturile vor fi componenta predominantă, întrucât toate țările din zona euro intenționează să le valorifice pe deplin, în timp ce numai câteva au solicitat împrumuturi până în prezent. Este de menționat că statele care au fost cel mai grav afectate de pandemie sau care au un nivel PIB pe cap de locuitor relativ scăzut sunt eligibile pentru o pondere mai mare a transferurilor aferente Mecanismului de redresare și reziliență (a se vedea Graficul 1.12 pentru drepturile la plată pe țară). Această caracteristică ar trebui să contribuie la atenuarea discrepanțelor dintre țări în privința creșterii economice, pe care pandemia le-a agravat și mai mult în zona euro, îndeosebi în cazul în care planurile de redresare și reziliență sunt bine implementate.

Graficul 1.12

Drepturi la plată și solicitări de finanțare în cadrul Mecanismului de redresare și reziliență pentru țările din zona euro până la finalul anului 2021

(% în PIB 2020)

Sursa: Comisia Europeană și calcule BCE.
Notă: ZE: zona euro. Drepturile țărilor la plata granturilor sunt prezentate în conformitate cu datele Comisiei Europene. Drepturile țărilor la plata împrumuturilor sunt calculate ca 6,8% din venitul lor național brut din anul 2019. Pentru Țările de Jos nu sunt disponibile informații cu privire la solicitările de granturi și de împrumuturi din cadrul Mecanismului de redresare și reziliență, întrucât acest stat nu și-a transmis încă planul de redresare și reziliență.

1.4 Ascensiunea inflației imprimată de efecte eterogene

Inflația IAPC totală în zona euro s-a situat, în medie, la 2,6% în 2021, înregistrând o creștere pronunțată de la o medie de 0,3% în 2020 (Graficul 1.13). Această ascensiune a reflectat în mare măsură majorarea semnificativă a prețurilor produselor energetice. În plus, presiunile inflaționiste au fost alimentate și de cererea care a depășit în dinamică oferta limitată din unele sectoare, în urma relaxării restricțiilor impuse de pandemie și a redresării puternice a economiilor pe plan global și în zona euro. Saltul inflației anuale de la -0,3% în decembrie 2020 la 5,0% în decembrie 2021 a fost fără precedent atât din perspectiva traiectoriei abrupte, cât și a magnitudinii ritmurilor anuale de creștere înregistrate la sfârșitul anului 2021 (Caseta 1 oferă mai multe detalii cu privire la factorii determinanți ai acestei ascensiuni). Totodată, acesta a adus evoluții peste așteptări consemnate în mod repetat de valorile efective ale inflației. Privind în perspectivă, se anticipa că factorii aflați la baza creșterii inflației în 2021 se vor disipa într-o mare măsură și, după ce inflația urma să se mențină la un nivel ridicat pe termen scurt, aceasta era preconizată să se tempereze pe parcursul anului 2022. Cu toate acestea, după invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, incertitudinile asociate perspectivelor inflației s-au amplificat semnificativ.

Dinamica prețurilor produselor energetice, redeschiderea sectorului serviciilor, precum și unele blocaje la nivelul ofertei au stat la baza creșterii pronunțate a inflației

Principalul determinant al accelerării inflației totale în anul 2021 a fost componenta „produse energetice”. Totuși, începând cu perioada verii, contribuțiile din partea altor componente au devenit, de asemenea, mai pronunțate. Relaxarea măsurilor de izolare și a altor restricții asociate contextului pandemic, precum și politicile fiscale și monetare expansioniste au permis revigorarea cererii, impulsionând în special serviciile destinate consumatorilor. Totodată, blocajele puternice la nivelul cererii și ofertei pe plan mondial, alături de prețurile produselor energetice, au antrenat majorarea costurilor bunurilor importate și ale celor produse pe plan intern. Această evoluție s-a reflectat, de asemenea, în sporirea contribuției componentelor „prețuri ale produselor industriale non-energetice” și „prețuri ale serviciilor” la creșterea inflației către sfârșitul anului (Graficul 1.13). În a doua jumătate a anului, inflația a fost susținută într-o anumită măsură și de efectele reducerii temporare a cotei TVA în Germania în 2020.

Graficul 1.13

Inflația totală și componentele sale

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE
Notă: Contribuțiile din partea componentelor IAPC pentru anul 2021 sunt calculate pe baza ponderilor acestora în cadrul IAPC pentru anul 2020. Impactul variației ponderilor este estimat de BCE. Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2021.

Nivelul prețurilor a consemnat, de asemenea, o creștere dinamică în cursul anului 2021

Având în vedere că variațiile anuale reflectă, totodată, baza de comparație modestă din anul precedent, dinamica prețurilor în 2021 poate fi analizată și din perspectiva evoluției indicilor IAPC total și IAPC exclusiv produse energetice și alimente. Creșterea nivelului prețurilor în cursul anului 2021 a fost mai pronunțată decât în anii anteriori pandemiei, când valorile inflației erau inferioare obiectivului BCE privind inflația (Graficul 1.14).

Graficul 1.14

IAPC total și IAPC exclusiv produse energetice și alimente

(indici ajustați sezonier și cu numărul zilelor lucrătoare, T4 2019 = 100)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2021.

Factori asociați măsurării au distorsionat valorile inflației în 2021

Măsurarea dinamicii prețurilor și a factorilor determinanți ai acesteia a fost deosebit de dificilă în anul 2021, nu numai din cauza impactului economic al pandemiei, ci și pe fondul anumitor factori tehnici asociați contextului pandemic, care au afectat măsurarea inflației. Primul dintre acești factori a fost ajustarea periodică anuală a ponderilor consumului în vederea compilării IAPC[6]. De regulă, aceste ajustări sunt mici, însă în 2020 tiparele de consum s-au modificat semnificativ ca răspuns la pandemie și la diferitele restricții în vigoare. De exemplu, componentele IAPC legate de călătorii au avut o pondere mai redusă în coșul IAPC aferent anului 2021, având în vedere sezoanele turistice modeste din 2020. În general, variațiile ponderilor au avut efecte semnificative, mai ales în sensul scăderii decât al creșterii, asupra ratelor anuale ale inflației din fiecare lună din 2021. Pe ansamblul anului 2021, impactul total estimat a fost un efect negativ de 0,2 puncte procentuale (Graficul 1.13). Un al doilea factor tehnic a fost acela că, în câteva luni din 2020 și 2021, prețurile mai multor componente IAPC (de exemplu, restaurante și călătorii) nu au putut fi colectate prin intermediul surselor obișnuite din cauza restricțiilor legate de pandemia de COVID-19 și au fost înlocuite cu prețuri imputate, și anume obținute prin alte metode[7]. Un al treilea factor tehnic l-a constituit faptul că în 2020 și 2021, perioadele de vânzări sezoniere au avut loc în alte luni decât cele obișnuite, ceea ce a însemnat o volatilitate substanțială a variației anuale a prețurilor produselor industriale non-energetice, pe seama componentelor „îmbrăcăminte” și „încălțăminte”.

Inflația de bază a crescut, însă într-un ritm mai moderat atunci când se elimină volatilitatea asociată pandemiei

Ținând seama de acești factori de ordin tehnic, se recomandă, totodată, un anumit grad de prudență în interpretarea evoluției inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente. Diverși indicatori ai inflației de bază, inclusiv măsuri bazate pe excluderea unor componente, măsuri statistice și măsuri estimate prin metode econometrice, au cunoscut, la rândul lor, o accelerare pe parcursul anului (Graficul 1.15)[8]. La finalul anului, ratele inflației calculate pe baza acestor măsuri s-au situat între 2,4% și 3,9%. În plus, dinamica prețurilor a fost, în general, modestă în 2020 și, prin urmare, antrenează efecte de bază în sensul creșterii pentru variațiile prețurilor în 2021. Având în vedere acest aspect, o modalitate alternativă de a analiza evoluția inflației în 2021 este prin referire la variațiile prețurilor față de luna corespunzătoare cu doi ani în urmă, împărțite la doi pentru a indica variația medie anuală. Analiza acestei variații minimizează în mod eficace distorsiunile care decurg din valorile foarte scăzute ale inflației înregistrate la începutul perioadei pandemice. Calculată pe această bază, inflația IAPC exclusiv produse energetice și alimente s-a situat la 1,4% în decembrie 2021, respectiv la aproximativ jumătate din valoarea publicată de 2,6% a ratei anuale de creștere (Graficul 1.15). Totuși, această serie consemnează, de asemenea, un avans pe parcursul ultimelor luni ale anului 2021, până la o valoare raportată ultima dată în 2013, în primii ani ai deceniului anterior pandemiei de COVID-19, caracterizat printr-o inflație scăzută.

Graficul 1.15

Indicatori ai inflației de bază

(variații procentuale anuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Intervalul include măsuri calculate prin excluderea permanentă și temporară a unor componente, măsuri statistice și măsuri calculate prin metode econometrice [indicele super-core și factorul comun și persistent în ratele inflației (Persistent and Common Component of Inflation – PCCI)], a se vedea nota de subsol pentru o descriere a măsurilor inflației de bază. Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2021.

Prețurile de producție ale bunurilor au consemnat o creștere puternică, în timp ce costurile cu forța de muncă s-au menținut la un nivel moderat

Presiunile din partea costurilor au jucat un rol important în definirea evoluției inflației măsurate prin prețurile de consum în anul 2021. Presiunile din partea costurilor s-au intensificat în mod semnificativ în toate etapele procesului de stabilire a prețurilor, cu precădere în etapele inițiale și în cazul prețurilor bunurilor intermediare, reflectând efectul blocajelor la nivelul ofertei și, într-o anumită măsură, majorarea prețurilor produselor energetice, îndeosebi în semestrul II 2021. Prețurile produselor importate au înregistrat creșteri relativ mai mari decât în 2020, parțial din cauza deprecierii monedei euro. Impactul presiunilor din partea costurilor asupra prețurilor de producție ale bunurilor de consum nealimentare – un indicator important al dinamicii prețurilor produselor industriale non-energetice – a fost mai moderat decât în etapele inițiale ale procesului de stabilire a prețurilor, rămânând totuși la un nivel maxim istoric. Un indicator cuprinzător al presiunilor din surse interne asupra costurilor este dinamica deflatorului PIB, care s-a situat, în medie, la 2,0% în 2021, depășind, astfel, media anului anterior. Manifestarea unor efecte de bază puternice și impactul măsurilor de sprijin guvernamental au condus la o relativă volatilitate a componentelor de cost aferente costurilor unitare cu forța de muncă și profiturilor unitare. Pe măsură ce s-a redus dependența de schemele de menținere a locurilor de muncă, iar majoritatea angajaților au revenit la salarii integrale, ritmul de creștere a remunerării pe salariat a urcat la o medie de 4,0% în 2021, de la -0,6% în 2020. Această accelerare semnificativă nu s-a reflectat în costurile unitare cu forța de muncă, întrucât, în același timp, productivitatea muncii pe angajat a crescut datorită numărului de ore suplimentare lucrate. Impactul schemelor de ajutor de stat a continuat, astfel, să îngreuneze interpretarea indicatorilor salariali, precum remunerarea pe salariat și remunerarea pe oră lucrată (Graficul 1.16). Dinamica salariilor negociate este mai puțin afectată de aceste măsuri și s-a menținut la un nivel moderat, reducându-se la 1,5%, în medie, în 2021, de la 1,8% în 2020[9]. Totuși, este posibil ca această evoluție să fi reflectat și întârzierile din cadrul rundelor de negocieri salariale cauzate de pandemie.

Graficul 1.16

Măsuri ale costurilor cu forța de muncă

(variații procentuale anuale)

Sursa: Eurostat, BCE și calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la trimestrul IV 2021 pentru salariile negociate și la trimestrul III 2021 pentru restul.

Măsurile anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung au urcat până aproape de nivelul țintei de inflație a BCE

Anticipațiile privind inflația pe termen mai lung ale specialiștilor în prognoză, care se situau la 1,7% la sfârșitul anului 2020, s-au ridicat la 1,9% pe parcursul anului 2021 (Graficul 1.17). Potrivit rezultatelor unui chestionar special, care a fost trimis respondenților la Sondajul BCE în rândul specialiștilor în prognoză (Survey of Professional Forecasters – SPF), comunicarea noii strategii de politică monetară a contribuit la sprijinirea acestei ajustări a anticipațiilor[10]. Indicatorii de piață ai compensării inflației pe termen mai lung, în special rata forward peste 5 ani aferentă operațiunilor swap cu maturitate de 5 ani indexate la inflație, au urmat o traiectorie similară și au consemnat o accelerare treptată pe parcursul anului 2021. Spre finele anului, acest indicator a fluctuat ușor sub nivelul de 2%, pe care l-a depășit pentru o scurtă perioadă în luna octombrie. Estimările privind primele de risc de inflație incluse în compensarea inflației, solicitate de investitori, sugerează că primele de risc de inflație au devenit pozitive pentru toate scadențele în 2021, pentru prima dată în ultimii ani. Ajustarea compensării inflației cu aceste prime de risc arată că majorarea anticipațiilor reale privind inflația pe termen mai lung, încorporate în indicatorii de piață ai compensării inflației, a fost mai modestă[11].

Graficul 1.17

Indicatori din sondaje referitori la anticipațiile privind inflația și indicatori de piață ai compensării inflației

(variații procentuale anuale)

Sursa: Eurostat, Refinitiv, Consensus Economics, BCE (SPF) și calcule BCE.
Notă: Traiectoria indicatorilor de piață ai compensării inflației se bazează pe rata spot aferentă operațiunilor swap cu maturitate de un an indexate la inflație (inflation-linked swap – ILS) și pe ratele forward peste unu, doi, trei și patru ani aferente operațiunilor swap cu maturitate de un an indexate la inflație. Cele mai recente date privind ratele aferente operațiunilor swap indexate la inflație se referă la 30 decembrie 2021. Sondajul în rândul specialiștilor în prognoză aferent trimestrului IV 2021 a fost realizat între 1 și 11 octombrie 2021. Datele-limită ale Consensus Economics sunt 8 decembrie 2021, în cazul prognozelor pentru 2021 și 2022 și 14 octombrie 2021, pentru prognozele pe termen mai lung.

Prețurile pentru proprietarii de locuințe au crescut, în timp ce dinamica chiriilor a rămas moderată

Evaluarea strategiei de politică monetară a identificat necesitatea de a include în IAPC costurile locuințelor ocupate de proprietari. În 2021 s-au realizat progrese semnificative în ceea ce privește elaborarea de indicatori în acest sens. Totuși, mai sunt multe de realizat, de exemplu o mai bună separare a componentei de consum de componenta de investiții în cazul achizițiilor imobiliare incluse în estimări[12]. Un indice experimental care agregă coșul IAPC și cheltuielile aferente locuințelor ocupate de proprietari ar putea fi pus la dispoziție de către Sistemul Statistic European încă din 2023, urmat de un indice oficial în jurul anului 2026. Deocamdată nu sunt disponibile decât estimări experimentale pentru aceste costuri, care probabil că au crescut cu o rată anuală medie de 4,8% în primele trei trimestre ale anului 2021, de la 2,6% în 2020 și, prin urmare, dinamica lor a fost considerabil mai accelerată decât cea a chiriilor, care sunt incluse în IAPC. Chiriile locatarilor aferente IAPC au crescut cu 1,2% în 2021, comparativ cu 1,3% în 2020. Majorarea mai semnificativă a costurilor locuințelor pentru proprietari este determinată parțial de natura variabilei estimate: indicele include o componentă privind achizițiile de unități locative noi, care este în strânsă concordanță cu prețurile locuințelor. Referitor la acestea din urmă, rata anuală de creștere a indicatorului BCE privind prețurile proprietăților imobiliare rezidențiale s-a urcat la 7,5%, în medie, în primele trei trimestre ale anului 2021, de la 5,4% în 2020. Efervescența pieței imobiliare a fost reflectată de dinamica IAPC la nivelul unor componente mai mici. De exemplu, până la relaxarea semnificativă la sfârșitul primăverii anului 2021 a restricțiilor impuse în contextul pandemiei, oamenii au petrecut mai mult timp acasă. Această schimbare a antrenat o creștere a cererii în domeniul renovării locuințelor, corelată cu o dinamică ascendentă a prețurilor bunurilor și serviciilor aferente amenajării locuințelor, precum lucrări de întreținere și reparații, montarea de covoare și pardoseli.

Caseta 1
Factorii aflați la baza creșterii semnificative a inflației IAPC

Rata anuală a inflației IAPC totale în zona euro a ajuns la 5,0% în luna decembrie 2021, comparativ cu -0,3% în decembrie 2020, 0,3% la nivelul anului 2020 în ansamblu și 0,9%, în medie, pe parcursul ultimilor cinci ani anteriori pandemiei. Această creștere a reflectat, în principal, o majorare puternică a componentei „produse energetice”, dar și o consolidare a inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente, în condițiile în care cererea a depășit, în dinamică, oferta limitată în unele sectoare, pe fondul redresării la nivel global și în zona euro în urma pandemiei. De asemenea, este posibil ca firmele să fi mărit prețurile pentru a compensa pierderile de venituri înregistrate în perioada în care s-au aflat în vigoare restricții mai severe legate de pandemia de COVID-19.

Nivelurile reduse ale prețurilor din 2020 reprezintă un factor important în evaluarea creșterii semnificative a inflației pe parcursul anului 2021, acestea constituind baza de calcul a dinamicilor anuale pentru 2021. De exemplu, cotațiile petrolului și, ulterior, prețurile de consum ale produselor energetice au scăzut puternic odată cu declanșarea pandemiei. Aproximativ jumătate din rata inflației măsurată prin prețurile produselor energetice în trimestrul IV 2021 poate fi atribuită nivelului redus al acestora consemnat în 2020[13]. În cazul prețurilor alimentelor, acest efect a acționat în sens opus, în condițiile în care, după creșterea bruscă asociată pandemiei din primăvara anului 2020, evoluția prețurilor alimentelor a fost relativ moderată în semestrul I 2021. Efecte de bază au fost exercitate, de asemenea, de modificări ale impozitelor indirecte, îndeosebi de reducerea temporară a cotei TVA în Germania în perioada iulie-decembrie 2020 ca răspuns la criză. Inversarea reducerii a condus la majorarea ratei inflației în zona euro în luna ianuarie 2021, având, în plus, un impact în sensul creșterii în a doua jumătate a anului 2021, deoarece comparația cu nivelul din anul precedent s-a bazat pe prețuri care au reflectat cota TVA redusă[14]. Deși dinamica prețurilor din cursul anului a avut un rol mai important, efectele cumulate ale nivelului scăzut al prețurilor din 2020 asupra ratelor anuale ale inflației explică aproape 2 puncte procentuale din creșterea totală de 5,3 puncte procentuale a ratei inflației IAPC totale în luna decembrie 2021 comparativ cu luna decembrie 2020 (Graficul A).

Graficul A

Variația cumulată a ratei inflației IAPC totale pe parcursul anului 2021 comparativ cu luna decembrie 2020

(puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Graficul prezintă, pentru fiecare lună a anului 2021, diferența dintre rata inflației în luna respectivă și rata inflației în decembrie 2020. De exemplu, în august 2021, rata inflației a fost cu aproximativ 3 puncte procentuale mai ridicată decât în decembrie 2020, iar aproximativ jumătate din această diferență poate fi explicată printr-un efect de bază, respectiv nivelul scăzut al bazei de calcul din 2020.

Un al doilea factor care a determinat creșterea semnificativă a inflației l-a constituit faptul că prețurile de consum ale produselor energetice nu doar s-au normalizat în 2021, ci au continuat să se majoreze puternic. Inițial, în principal prețurile combustibililor pentru transport au înregistrat o creștere suplimentară, în condițiile în care cererea de petrol la nivel internațional s-a consolidat în concordanță cu redresarea în curs, în timp ce oferta a rămas relativ limitată. Ulterior, în cursul verii, prețurile gazelor naturale și ale energiei electrice au crescut, de asemenea, semnificativ (Graficul B, a). Aceasta a reflectat expansiunea cererii, dar și unele constrângeri pe partea ofertei de gaze naturale. Cererea de gaze naturale în Europa a fost deosebit de ridicată din cauza unei ierni reci 2020/2021 și a vânturilor calme din vara anului 2021, care au condus la înlocuirea energiei eoliene cu gaze naturale[15]. În plus, aprovizionarea cu gaze naturale din Norvegia a fost redusă în prima jumătate a anului din cauza lucrărilor de întreținere a conductelor, iar în cursul verii importurile de gaze naturale ale UE din Rusia au fost relativ scăzute. Redresarea economică la nivel mondial a determinat, de asemenea, majorarea cererii de gaze naturale, în special în China. Combustibilii pentru transport dețin o pondere mai ridicată în cheltuielile cu energia ale consumatorilor (aproximativ 40%) decât gazele naturale (circa 30%) și energia electrică (aproximativ 20%), iar evoluția cotațiilor combustibililor reprezintă, de regulă, principalul factor determinant al dinamicii prețurilor produselor energetice. Cu toate acestea, creșterea prețurilor gazelor naturale și ale energiei electrice în toamna anului 2021 a avut ca rezultat un nivel maxim istoric al contribuției acestor componente la rata inflației măsurată prin prețurile produselor energetice în zona euro (Graficul B, b).

Graficul B

Evoluția ratei inflației măsurate prin prețurile produselor energetice

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

a) Rata anuală a inflației IAPC pentru produse energetice și principalele sale componente

b) Contribuția principalelor componente la rata anuală a inflației pentru produse energetice

Sursa: Eurostat și calcule BCE.

Al treilea factor determinant al creșterii semnificative a inflației l-au reprezentat presiunile asupra prețurilor ivite în contextul redeschiderii economiei după o perioadă de restricții legate de pandemie. Cererea a crescut substanțial atât pe plan mondial, cât și intern, depășind, în dinamică, oferta limitată în unele sectoare. În consecință, la nivel global au apărut deficite de ofertă, iar costurile de transport s-au majorat brusc către sfârșitul anului 2020 și începutul anului 2021[16]. Prețurile de producție din zona euro au crescut în mod constant pe parcursul anului 2021, nu numai pentru bunurile intermediare, ci și pentru bunurile de consum. Nu există o legătură imediată și stabilă între prețurile de producție și cele de consum, însă a fost vizibilă majorarea treptată a prețurilor de consum ale bunurilor de folosință îndelungată, în special în semestrul II 2021 (Graficul C)[17]. Dinamica prețurilor a devenit mai pronunțată în cazul autoturismelor noi și al celor rulate, al bicicletelor și al motocicletelor, precum și al diferitelor produse electronice, cum ar fi produsele IT și televizoarele, toate acestea fiind bunuri care au fost probabil afectate de deficite de producție, precum cele legate de semiconductori, sau de blocajele din lanțurile de transport și livrare la nivel mondial.

Graficul C

Descompunerea inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente

(variații procentuale anuale; contribuții exprimate în puncte procentuale)

Sursa: Eurostat și calcule BCE.
Notă: Contribuțiile componentelor pentru 2021 sunt calculate pe baza ponderilor IAPC din 2020. Impactul variației ponderilor IAPC este estimat de BCE.

Unul dintre sectoarele cel mai puternic afectate de restricțiile impuse de pandemie a fost cel al serviciilor care presupun o interacțiune fizică îndelungată. Odată cu relaxarea treptată a restricțiilor, dinamica prețurilor acestor servicii a început să se consolideze. De exemplu, amplificarea variației anuale a prețurilor serviciilor de turism (precum cazarea, transportul aerian și pachetele de vacanță) a fost vizibilă îndeosebi la începutul sezonului vacanțelor din vara anului 2021 (Graficul C)[18]. Această creștere, precum cea înregistrată de prețurile produselor energetice, a reflectat parțial și comparația cu prețurile scăzute din anul anterior. În plus, dinamica prețurilor restaurantelor s-a intensificat, de asemenea, treptat după redeschiderea din primăvara anului 2021. Ratele mai ridicate ale inflației în cazul serviciilor care presupun o interacțiune fizică îndelungată au reflectat nu numai revenirea bruscă a cererii, ci și majorarea costurilor și reducerea capacității ca urmare a cerințelor legate de pandemie, precum și a deficitelor de forță de muncă, în condițiile în care unele companii au întâmpinat dificultăți în reangajarea personalului disponibilizat pe perioada sistării activității.

Nu în ultimul rând, volatilitatea inflației în anul 2021 a fost afectată de o serie de alți factori specifici, astfel cum sunt descriși în textul principal al Secțiunii 1.4. De exemplu, dinamica prețurilor la îmbrăcăminte și încălțăminte a fost influențată de modificările calendarului vânzărilor sezoniere, iar variația ponderilor componentelor IAPC a fost neobișnuit de ridicată în 2021, exercitând un efect deosebit de important asupra inflației IAPC exclusiv produse energetice și alimente (Graficul C).

În ansamblu, creșterea inflației IAPC în anul 2021 s-a datorat în principal unor factori speciali care au apărut în contextul pandemiei de COVID-19 și al redresării economice. Natura fără precedent a crizei și caracterul specific al factorilor care au stat la baza creșterii semnificative a inflației pe perioada revirimentului implică un grad deosebit de ridicat de incertitudine și provocări la adresa evaluării evoluției inflației în perioada următoare.

1.5 Continuarea măsurilor de politică decisive a determinat menținerea sprijinului din partea condițiilor de creditare și de finanțare

Continuarea achizițiilor de active și mesajele din partea BCE au atenuat presiunile în sensul creșterii la adresa randamentelor pe termen lung

Pe lângă efectele benefice din perspectiva combaterii efectelor pandemiei, măsurile stimulative de politică fiscală, monetară și prudențială au sprijinit revirimentul puternic al activității economice în anul 2021 (a se vedea Secțiunea 1.2). În a doua jumătate a anului, investitorii au început, de asemenea, să solicite o compensație sporită pentru expunerea la dinamica inflației, revizuindu-și în sens ascendent anticipațiile privind inflația pe termen lung și primele de risc, ceea ce a condus la majorarea ratelor dobânzilor pe termen lung (Graficul 1.18). În acest context, BCE a reconfirmat orientarea acomodativă a politicii sale monetare și angajamentul de a menține condiții favorabile de finanțare în zona euro. Aceasta a contribuit, cel puțin parțial, la protejarea randamentelor din zona euro de evoluțiile de pe piețele internaționale, în condițiile în care inflația peste așteptări a determinat participanții pe piață să încorporeze în prețuri anticipațiile privind o înăsprire în devans a politicii monetare față de previziunile anterioare într-o serie de economii dezvoltate. Totodată, mesajele BCE referitoare la orientarea stimulativă a politicii sale monetare și continuarea achizițiilor de active la scară largă au contribuit la evitarea creșterii spread-urilor asociate randamentelor obligațiunilor suverane, respectiv evoluția randamentelor suverane s-a menținut la un nivel apropiat celui al ratelor corespunzătoare ale dobânzilor fără risc. Prin urmare, randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente, s-a majorat constant pe parcursul anului 2021 și s-a situat la 0,27% în data de 31 decembrie, cu 51 de puncte de bază peste nivelul înregistrat la finele anului 2020 (Graficul 1.18). În general, condițiile de finanțare din zona euro au fost în continuare favorabile.

Graficul 1.18

Randamentele pe termen lung din zona euro și SUA

(procente p.a.; date zilnice)

Sursa: Bloomberg, Refinitiv și calcule BCE.
Notă: Datele pentru zona euro se referă la randamentul obligațiunilor guvernamentale cu scadența la zece ani, calculat ca medie ponderată cu PIB al țărilor emitente, și la rata OIS pe zece ani. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2021.

Evoluțiile pe piețele de acțiuni au fost susținute de așteptările privind câștigurile pe termen lung

În contextul menținerii angajamentului privind sprijinul monetar și fiscal, revirimentul activității economice în 2021 a contribuit la o creștere constantă a prețurilor acțiunilor în zona euro, determinată de anticipațiile foarte solide și reziliente privind câștigurile pe termen lung. Acest trend a consemnat o întrerupere temporară în perioada cuprinsă între jumătatea lunii septembrie și mijlocul lunii octombrie, în condițiile în care dinamica piețelor de acțiuni pe plan mondial a resimțit influența anticipațiilor participanților privind o posibilă reducere a achizițiilor de active de către Rezervele Federale. La nivel sectorial, după scăderea din anul 2020, cotațiile acțiunilor băncilor din zona euro au înregistrat o creștere semnificativ mai rapidă decât cele ale acțiunilor emitenților din sectoarele nefinanciare. La sfârșitul perioadei analizate, indicele cu bază largă aferent cotațiilor acțiunilor companiilor nefinanciare din zona euro a fost superior nivelurilor consemnate la finele anului 2020 cu aproximativ 19%, în timp ce majorarea cotațiilor acțiunilor băncilor din zona euro a fost semnificativ mai abruptă, respectiv peste 30% (Graficul 1.19).

Graficul 1.19

Indicii bursieri pentru zona euro și SUA

(indice: 1 ianuarie 2020 = 100)

Sursa: Bloomberg, Refinitiv și calcule BCE.
Notă: Indicii utilizați sunt indicele bancar EURO STOXX și indicele de piață Refinitiv aferent companiilor nefinanciare pentru zona euro și, respectiv, indicele bancar S&P și indicele de piață Refinitiv aferent companiilor nefinanciare pentru Statele Unite. Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2021.

Dinamica masei monetare și cea a creditului au indicat o expansiune monetară susținută, deși mai moderată

Dinamica masei monetare în sens larg a indicat o expansiune monetară în continuare robustă în 2021. Ritmul acesteia a fost mai apropiat de media pe termen mai lung comparativ cu anul 2020, respectiv primul an al pandemiei, când s-a înregistrat o creștere pronunțată (Graficul 1.20). Creația monetară a fost impulsionată de agregatul monetar în sens restrâns M1, reflectând o acumulare susținută de depozite bancare overnight la nivelul firmelor și populației, care a fost totuși mai modestă decât în 2020. În corelație cu redresarea încrederii consumatorilor și a cheltuielilor de consum, depozitele noi ale populației au revenit la media din perioada anterioară pandemiei. Faptul că dinamica robustă a depozitelor din anul 2020 nu a fost contrabalansată de o perioadă caracterizată printr-o creștere inferioară mediei semnalează dorința populației de a menține un nivel mai ridicat al economisirii, după cum indică și răspunsurile la sondajul BCE privind așteptările consumatorilor. Fluxurile de depozite ale sectorului corporativ s-au menținut, de asemenea, robuste, reflectând consolidarea în continuare a rezervelor de lichiditate ale firmelor. Achizițiile de active efectuate de Eurosistem au reprezentat cea mai importantă sursă de expansiune monetară, urmate de creditele acordate sectorului privat. Măsurile rapide și ample adoptate de autoritățile monetare, fiscale și de supraveghere în timpul crizei generate de COVID-19 au asigurat menținerea fluxului de credite către economia zonei euro în condiții favorabile.

Graficul 1.20

M3 și creditele acordate sectorului privat

(variații procentuale anuale; date ajustate sezonier și cu efecte de calendar)

Sursa: BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2021.

Măsurile de politică monetară au contribuit la asigurarea unor condiții favorabile de creditare bancară

Condițiile de creditare bancară au acționat, în ansamblu, ca factor de sprijin pe parcursul anului. Sondajul privind creditul bancar în zona euro a indicat că standardele de creditare ale băncilor (respectiv ghidurile interne sau criteriile de aprobare) pentru împrumuturile acordate firmelor și populației, care s-au înăsprit în zona euro în anul anterior, s-au menținut, în linii mari, nemodificate începând cu trimestrul II 2021. Aceasta a reflectat diminuarea riscurilor percepute de bănci, pe fondul redresării economice și al menținerii sprijinului din partea politicii monetare și celei fiscale, inclusiv prin garanții pentru împrumuturi. Băncile participante la sondaj au declarat, de asemenea, că programele BCE de achiziționare de active, cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung și rata negativă a dobânzii la facilitatea de depozit au susținut creditarea, deși programele de achiziționare de active și rata negativă a dobânzii la facilitatea de depozit le-a afectat profitabilitatea.

Prin menținerea la un nivel scăzut a costurilor de finanțare pentru băncile din zona euro, măsurile de sprijin din partea politicilor au contribuit la exercitarea de presiuni în sensul scăderii asupra ratelor dobânzilor active și au preîntâmpinat înăsprirea generalizată a condițiilor de finanțare. Pe parcursul anului 2021, ratele dobânzilor active practicate de bănci au rămas, în linii mari, stabile în proximitatea minimelor istorice. Spre deosebire de împrumuturile pentru locuințe, care au crescut puternic, pe segmentul creditelor de consum activitatea s-a menținut modestă, în condițiile în care economiile acumulate în timpul pandemiei au fost disponibile pentru cheltuieli de consum. În cazul firmelor, rezervele abundente de numerar, creșterea profitului nerepartizat ca urmare a redresării recente, precum și disponibilitatea altor surse de finanțare, în special creditele intragrup și creditele comerciale, au redus necesarul de finanțare. Astfel, împrumuturile bancare și emisiunea netă de titluri de natura datoriei pe segmentul companiilor nefinanciare s-au temperat, după creșterea puternică înregistrată în anul 2020, deși costul real al finanțării prin îndatorare a atins un nou minim istoric în trimestrul IV 2021. După ce a atins 7,1% în primul an de pandemie, dinamica anuală a creditelor bancare acordate firmelor s-a temperat la 4,3% în 2021, în timp ce, potrivit Sondajului privind accesul la finanțare al firmelor, ponderea respondenților care au întâmpinat probleme în accesarea unui împrumut a scăzut la niveluri din perioada anterioară pandemiei. Societățile nefinanciare s-au putut baza, de asemenea, pe acțiuni și alte participații la capital ca mijloc de finanțare. În ansamblu, fluxurile de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare au continuat să se majoreze în anul 2021 (Graficul 1.21).

Graficul 1.21

Fluxurile nete de finanțare din surse externe către companiile nefinanciare din zona euro

(fluxuri anuale; miliarde EUR)

Sursa: Eurostat și BCE.
Notă: IFM: instituții financiare monetare. În cadrul poziției „împrumuturi acordate de sectorul non-IFM și de restul lumii“, instituțiile financiare nemonetare sunt constituite din alți intermediari financiari, fonduri de pensii și societăți de asigurare. „Împrumuturile IFM” și „împrumuturile acordate de sectorul non-IFM și de restul lumii” sunt ajustate cu volumul vânzărilor de credite și al operațiunilor de securitizare. Poziția „altele” reprezintă diferența dintre suma totală și instrumentele enumerate în grafic și include în principal creditele intragrup și creditele comerciale. Cele mai recente date se referă la trimestrul III 2021. Fluxul anual aferent anului 2021 este calculat ca sumă pe patru trimestre a fluxurilor din perioada cuprinsă între trimestrul IV 2020 și trimestrul III 2021.

2 Politica monetară: menținerea sprijinului și o strategie nouă

Setul cuprinzător de măsuri de politică monetară utilizate de BCE în 2021 și recalibrările acestora au evitat înăsprirea prociclică a condițiilor de finanțare și au atenuat riscul unor scăderi puternice ale lichidității și creditului prin menținerea unor volume însemnate de lichiditate în sistemul bancar și prin protejarea fluxului de credite către economie. Răspunsul din partea politicii monetare a reprezentat o forță stabilizatoare esențială pentru piețe și a sprijinit economia și perspectivele inflației. Dimensiunea bilanțului Eurosistemului a atins un record istoric de 8 600 de miliarde EUR la finele anului 2021, în creștere cu 1 600 de miliarde EUR față de aceeași perioadă a anului anterior. La sfârșitul anului 2021, activele de politică monetară aveau o pondere de 80% în totalul activelor din bilanțul Eurosistemului. Riscurile asociate bilanțului de mari dimensiuni au fost în continuare atenuate prin intermediul cadrului BCE de gestionare a riscurilor.

2.1 Răspunsul din partea politicii monetare a BCE a asigurat în continuare un sprijin esențial pentru economie și perspectivele inflației

Menținerea condițiilor de finanțare favorabile

Pandemia a continuat să perturbe activitatea economică la începutul anului, iar inflația a rămas foarte scăzută

La începutul anului 2021, evoluțiile economice din zona euro erau încă profund afectate de pandemia de COVID-19 în curs. Deși începerea campaniilor de vaccinare a reprezentat un moment de referință în combaterea coronavirusului, noua creștere bruscă a numărului de infectări și apariția unor tulpini ale virusului au însemnat prelungirea sau înăsprirea măsurilor de reducere a răspândirii virusului în multe țări din zona euro. Aceasta a perturbat activitatea economică și a afectat perspectivele pe termen scurt. Inflația s-a menținut la niveluri foarte scăzute, în contextul cererii modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. În ansamblu, datele noi de la începutul anului au confirmat evaluarea din scenariul de bază anterior al Consiliului guvernatorilor privind impactul pronunțat pe termen scurt al pandemiei asupra economiei și trenarea prelungită a inflației. În linii mari, condițiile de finanțare din zona euro au fost în general favorabile. Deși ratele dobânzilor fără risc au crescut ușor în perioada parcursă de la ședința Consiliului guvernatorilor din luna decembrie 2020, spread-urile aferente creditelor suverane și corporative au manifestat reziliență, condițiile de pe piețele obligațiunilor au rămas favorabile, inclusiv pentru obligațiunile corporative, iar ratele dobânzilor la creditele bancare au fost apropiate de minimele istorice atât pentru populație, cât și pentru firme.

În ianuarie, Consiliul guvernatorilor a confirmat orientarea acomodativă a politicii monetare din luna decembrie 2020

În acest context, era în continuare esențial un sprijin amplu din partea politicii monetare, iar Consiliul guvernatorilor a decis în ianuarie 2021 să confirme orientarea acomodativă a politicii monetare din luna decembrie 2020 în vederea menținerii unor condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei[19]. Aceasta a avut drept scop reducerea incertitudinilor și stimularea încrederii, încurajarea cheltuielilor de consum și a investițiilor corporative, susținerea activității economice și, implicit, protejarea stabilității prețurilor pe termen mediu. Astfel, achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) în valoare de 1 850 de miliarde EUR, care a fost extins până cel puțin la sfârșitul lunii martie 2022, au contribuit la menținerea unor condiții favorabile de finanțare pentru toate sectoarele economiei, în timp ce cea de-a treia serie de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III) a rămas o sursă atractivă de finanțare pentru bănci, sprijinind creditarea bancară a firmelor și populației. Continuarea reinvestirii principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP și continuarea achizițiilor lunare nete de active în valoare de 20 de miliarde EUR în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) au susținut, de asemenea, condițiile de finanțare, semnalând prezența Eurosistemului pe piețe în perioada pandemiei și după încheierea acesteia.

Prelungirea și înăsprirea măsurilor de izolare au afectat activitatea economică în trimestrul I, dar inflația totală a crescut abrupt

Deși în primele luni ale anului răspândirea tulpinilor virale, precum și prelungirea și înăsprirea în consecință a măsurilor de izolare au afectat progresiv activitatea economică, inflația totală a început să crească puternic de la nivelurile negative, pe seama particularităților fiecărei țări și a unor factori de natură tehnică (inclusiv efecte de bază), precum și a majorării semnificative a prețurilor produselor energetice. Cu toate acestea, presiunile asupra prețurilor din partea factorilor fundamentali s-au menținut scăzute în contextul cererii în continuare modeste și al deficitului semnificativ de cerere pe piața forței de muncă și pe cea a bunurilor și serviciilor. Ratele dobânzilor fără risc pe termen mai lung și randamentele obligațiunilor suverane s-au menținut pe traiectoria ascendentă consemnată de la ședința Consiliului guvernatorilor din luna decembrie. Întrucât aceste rate ale dobânzilor pe piață reprezintă principalele rate de referință utilizate la stabilirea prețului altor instrumente ale pieței de capital, precum obligațiunile corporative și bancare, dar și a costului împrumuturilor bancare acordate populației și firmelor, șocurile având drept sursă aceste rate ale dobânzii tind să influențeze condițiile generale de finanțare într-o etapă ulterioară. Prin urmare, o majorare substanțială și persistentă a ratelor dobânzilor pe piață ar putea conduce la înăsprirea prematură a condițiilor de finanțare pentru toate sectoarele economiei. Aceasta ar fi reprezentat o provocare din perspectiva angajamentului asumat de Consiliul guvernatorilor în lunile decembrie 2020 și ianuarie 2021 de a menține condiții favorabile de finanțare în perioada pandemiei și de a preveni o eventuală înăsprire incompatibilă cu contracararea impactului în sensul scăderii exercitat de pandemie asupra traiectoriei proiectate a inflației. Înăsprirea condițiilor de finanțare ar fi sporit incertitudinea și ar fi scăzut nivelul încrederii, reducând în continuare activitatea economică și punând în pericol stabilitatea prețurilor pe termen mediu.

Consiliul guvernatorilor a intensificat ritmul achizițiilor nete de active în cadrul PEPP în luna martie după creșterea ratelor dobânzilor pe piață

În luna martie, în contextul în care condițiile de finanțare s-au înăsprit, iar perspectivele inflației nu s-au îmbunătățit, Consiliul guvernatorilor a decis efectuarea în trimestrul următor de achiziții nete în cadrul PEPP într-un ritm semnificativ mai alert decât în primele luni ale anului. Celelalte măsuri de politică din luna decembrie au fost reconfirmate[20]. În luna aprilie, ritmul achizițiilor nete, precum și celelalte măsuri au rămas nemodificate, informațiile noi confirmând evaluarea comună a condițiilor de finanțare și a perspectivelor inflației efectuată în ședința din luna martie.

Redeschiderea economiei și o nouă strategie

Proiecțiile experților Eurosistemului din luna iunie au indicat o creștere a inflației în 2021, urmată de o nouă scădere în 2022

Spre jumătatea anului, evoluția infecțiilor cu COVID-19 și progresele înregistrate în campaniile de vaccinare au permis redeschiderea economiei zonei euro. În pofida apariției unor noi variante ale virusului, presiunea asupra sistemelor de sănătate a scăzut. Proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților Eurosistemului din luna iunie au indicat creșterea în continuare a inflației în semestrul II 2021, urmată de o nouă scădere în 2022, pe fondul disipării anticipate a unor factori temporari. Presiunile inflaționiste din partea factorilor fundamentali erau așteptate să se amplifice treptat pe întregul orizont de prognoză, iar proiecțiile privind indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) exclusiv produse energetice și alimente au fost revizuite în sens ascendent. Cu toate acestea, inflația totală era încă anticipată să se mențină la un nivel inferior obiectivului Consiliului guvernatorilor pe parcursul întregului orizont de proiecție, iar inflația de bază era de asemenea proiectată să rămână pe un palier inferior nivelului de 2%. Deși condițiile de finanțare pentru firme și populație au rămas stabile, ratele dobânzilor pe piață au continuat să se majoreze în perioada anterioară ședinței Consiliului guvernatorilor din data de 10 iunie. Aceasta s-a datorat parțial îmbunătățirii perspectivelor economice, dar o eventuală înăsprire a condițiilor de finanțare mai generale a fost considerată prematură de Consiliul guvernatorilor și un risc pentru redresarea economică în curs și pentru perspectivele inflației.

Întrucât perspectivele privind inflația dincolo de orizontul apropiat continuau să fie inferioare traiectoriei pe termen mediu anticipate înainte de pandemie, precum și pe fondul riscului înăspririi condițiilor de finanțare, Consiliul guvernatorilor a decis în luna iunie să continue achizițiile nete de active în cadrul PEPP într-un ritm semnificativ mai alert decât în primele luni ale anului și a confirmat, de asemenea, toate celelalte măsuri de politică.

BCE a finalizat evaluarea strategiei de politică monetară în iulie 2021 și a adoptat o țintă simetrică a inflației de 2%

La data de 8 iulie, Consiliul guvernatorilor a finalizat evaluarea strategiei de politică monetară (a se vedea Secțiunea 2.4). Noua strategie include doi factori principali care se vor reflecta în formularea orientării politicii monetare a Consiliului guvernatorilor: în primul rând, adoptarea unei noi ținte simetrice a inflației de 2% pe termen mediu; în al doilea rând, un angajament condiționat de a lua în considerare implicațiile limitei de eficacitate în procesul de implementare a politicii monetare într-un context caracterizat de rate nominale ale dobânzilor scăzute din punct de vedere structural, care ar necesita măsuri de politică monetară deosebit de ferme sau persistente atunci când economia se apropie de limita de eficacitate a ratelor dobânzilor de politică monetară. Urmărind atingerea noii ținte și în conformitate cu strategia sa de politică monetară, Consiliul guvernatorilor și-a revizuit, prin urmare, semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE în cadrul ședinței de politică monetară din luna iulie, corelând traiectoria politicii monetare cu trei condiții specifice legate de perspectivele inflației. Consiliul guvernatorilor a anunțat că anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa că inflația atinge nivelul de 2% cu mult înainte de sfârșitul orizontului de proiecție și de o manieră durabilă pentru restul orizontului de proiecție, precum și până când va considera că progresele realizate la nivelul inflației de bază sunt suficient de avansate pentru a fi în concordanță cu stabilizarea inflației la nivelul de 2% pe termen mediu. Aceasta poate implica, de asemenea, o perioadă tranzitorie în care inflația se situează moderat deasupra țintei.

În luna iulie, Consiliul guvernatorilor a confirmat evaluarea din martie, care a fost în concordanță cu menținerea unor condiții favorabile de finanțare

În perioada premergătoare ședinței din luna iulie, ratele dobânzilor pe piață s-au redus, iar condițiile de finanțare pentru majoritatea firmelor și gospodăriilor populației au rămas la niveluri favorabile. Deși inflația a continuat să se accelereze, creșterea era anticipată să fie, în mare măsură, temporară, iar perspectivele inflației pe termen mediu se mențineau modeste. Redresarea economiei zonei euro era în grafic, deși răspândirea variantei Delta a coronavirusului constituia o sursă tot mai mare de incertitudini. Menținerea condițiilor favorabile de finanțare a fost considerată esențială pentru ca revirimentul economic să devină o expansiune durabilă și să anuleze impactul negativ al pandemiei asupra inflației. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor anticipa în continuare că achizițiile nete în cadrul PEPP vor fi efectuate într-un ritm semnificativ mai alert decât în primele luni ale anului. Totodată, a confirmat celelalte măsuri de politică.

Sprijin pentru tranziția către o redresare economică solidă și, în consecință, pentru revenirea inflației la ținta de 2%

Proiecțiile experților BCE din luna septembrie au inclus noi revizuiri în sens ascendent ale inflației pe orizontul de prognoză

În septembrie 2021, faza de recuperare a pierderilor din procesul de redresare a economiei zonei euro era tot mai avansată, anticipându-se că producția va depăși, până la sfârșitul anului, nivelul din perioada prepandemie. Noile proiecții macroeconomice ale experților BCE pentru zona euro au revizuit prognoza de inflație pentru anul 2021 în sens ascendent, reflectând presiunile ridicate asupra costurilor generate de penuria temporară de materiale și echipamente, contribuția în continuare peste așteptări a prețurilor produselor energetice, precum și efectele reducerii temporare a cotei TVA în Germania în perioada iulie-decembrie 2020. Totuși, inflația era anticipată să se mențină net inferioară țintei de 2% la orizontul anului 2023, deși a fost revizuită în sens ușor ascendent pe fondul perspectivelor mai favorabile ale creșterii economice și restrângerii mai rapide a deficitului de cerere din economie. Indicatorii de piață ai anticipațiilor privind inflația au înregistrat în continuare o creștere și au depășit sensibil minimele din perioada pandemiei, deși s-au menținut la un nivel inferior țintei BCE pe termen mediu aferente inflației IAPC de 2%. Condițiile de finanțare pentru firme, populație și sectorul public au rămas favorabile, în contextul minimelor istorice consemnate de ratele dobânzilor active practicate de bănci.

Consiliul guvernatorilor a decis reducerea moderată a ritmului achizițiilor nete de active în cadrul PEPP începând din luna septembrie, pe fondul condițiilor favorabile de finanțare și al ameliorării perspectivelor inflației pe termen mediu

Având în vedere ușoara ameliorare a perspectivelor inflației pe termen mediu și nivelul condițiilor de finanțare la momentul respectiv, Consiliul guvernatorilor a considerat, în luna septembrie, că se pot menține condițiile favorabile de finanțare cu o reducere moderată a ritmului achizițiilor nete de active în cadrul PEPP comparativ cu cele două trimestre anterioare. Consiliul guvernatorilor a confirmat celelalte măsuri.




În luna octombrie, Consiliul guvernatorilor a reafirmat orientarea din septembrie

La data ședinței din luna octombrie a Consiliului guvernatorilor, economia zonei euro continua să înregistreze un reviriment puternic. Totuși, ritmul de creștere se moderase într-o oarecare măsură, îndeosebi în contextul în care deficitul de materiale, echipamente și forță de muncă a frânat producția în unele sectoare. Inflația a continuat să se intensifice, în principal pe seama creșterii considerabile a prețurilor produselor energetice, dar și în condițiile în care redresarea cererii a depășit în dinamică oferta limitată. Conform anticipațiilor, inflația urma să se accelereze în continuare pe termen scurt, dar să se reducă pe parcursul anului următor. Ratele dobânzilor pe piață s-au majorat în perioada parcursă din luna septembrie. Cu toate acestea, condițiile de finanțare pentru economie au rămas favorabile, cu atât mai mult cu cât ratele dobânzilor active practicate de bănci pentru creditele acordate firmelor și populației s-au menținut la niveluri minime istorice. Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a reafirmat orientarea din luna septembrie, menținând nemodificate ritmul achizițiilor nete în cadrul PEPP și toate celelalte măsuri.

Conform proiecțiilor experților Eurosistemului din luna decembrie, traiectoria inflației a fost revizuită în sens ascendent, dar creșterea economică era anticipată să decelereze pe termen scurt, în timp ce prognozele pentru anul 2022 indicau dinamizarea activității economice și scăderea inflației

Spre sfârșitul anului, noile restricții și incertitudinile asociate pandemiei, îndeosebi pe fondul apariției variantei Omicron a coronavirusului, deficitele persistente de materiale, echipamente și forță de muncă, precum și majorarea semnificativă a prețurilor produselor energetice au fost de natură să restrângă activitatea economică. Încetinirea creșterii în trimestrul IV și așteptările privind continuarea acestei evoluții în prima parte a anului 2022 au determinat revizuirea în sens descendent a proiecțiilor experților Eurosistemului din luna decembrie privind creșterea economică în 2022. Totuși, se anticipa o redinamizare puternică a activității economice pe parcursul anului 2022. Inflația a continuat să crească în luna noiembrie într-un ritm mai alert decât cel prognozat, însă se preconiza o scădere a acesteia pe parcursul anului 2022. Măsurile bazate pe indicatorii pieței și pe sondaje ale anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung s-au apropiat întrucâtva de nivelul de 2%. Aceste evoluții, alături de revenirea treptată a economiei la funcționarea la capacitate maximă și ameliorarea în continuare a condițiilor pe piața forței de muncă de natură să susțină majorarea mai rapidă a câștigurilor salariale, erau anticipate să sprijine creșterea inflației de bază și revenirea inflației totale la nivelul prevăzut de ținta pe termen mediu a Consiliului guvernatorilor. În consecință, proiecțiile experților din luna decembrie privind atât inflația totală, cât și cea de bază au fost revizuite în sens ascendent față de luna septembrie, deși – la o valoare de 1,8% prognozată pentru anul 2024 – acestea se situau în continuare la un nivel inferior țintei aferente inflației IAPC. Condițiile de finanțare a economiei s-au menținut favorabile în luna decembrie, în contextul în care ratele dobânzilor pe piață au rămas, în linii mari, stabile după ședința Consiliului guvernatorilor din octombrie, iar ratele dobânzilor la creditele bancare au înregistrat în continuare minime istorice în cazul firmelor și populației.

În decembrie, Consiliul guvernatorilor a anunțat reducerea progresivă a ritmului achizițiilor de active începând din trimestrul I 2022, sistarea achizițiilor nete în cadrul PEPP la finele lunii martie, precum și reinvestiri flexibile aferente PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2024

În cadrul ședinței din luna decembrie, Consiliul guvernatorilor a considerat că progresele înregistrate cu privire la redresarea economică și în direcția țintei inflației pe termen mediu permit o reducere progresivă a ritmului achizițiilor de active în trimestrele următoare. Pe de altă parte, s-a considerat că acomodarea monetară este încă necesară pentru ca inflația să se stabilizeze la nivelul de 2% pe termen mediu, iar contextul caracterizat de incertitudini reclamă menținerea gradului de flexibilitate și a tuturor opțiunilor deschise în ceea ce privește conduita politicii monetare. Pornind de la aceste considerații, Consiliul guvernatorilor a adoptat deciziile următoare.

În primul rând, Consiliul guvernatorilor anticipa reducerea ritmului achizițiilor nete de active în cadrul PEPP în trimestrul I 2022 și sistarea acestora la sfârșitul lunii martie 2022.

În al doilea rând, orizontul reinvestirilor pentru PEPP a fost extins. Consiliul guvernatorilor și-a exprimat intenția de a reinvesti principalul aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP cel puțin până la sfârșitul anului 2024. În orice caz, reducerea progresivă în viitor a portofoliului PEPP urma să fie gestionată astfel încât să se evite o interferență cu orientarea adecvată a politicii monetare.

În al treilea rând, Consiliul guvernatorilor a evidențiat faptul că pandemia a arătat că, în condiții caracterizate de tensiuni, flexibilitatea conceperii și efectuării achizițiilor de active a contribuit la contracararea disfuncționalităților la nivelul transmisiei politicii monetare și a sporit eficacitatea eforturilor destinate atingerii obiectivului Consiliului guvernatorilor. În cadrul mandatului Consiliului guvernatorilor, în condiții caracterizate de tensiuni, flexibilitatea va rămâne, prin urmare, un element al politicii monetare ori de câte ori amenințările la adresa transmisiei politicii monetare pun în pericol asigurarea stabilității prețurilor. Mai exact, în eventualitatea unei noi fragmentări a pieței asociate pandemiei, reinvestirile aferente PEPP pot fi ajustate oricând de o manieră flexibilă în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Aceasta poate include achizițiile de obligațiuni emise de Republica Elenă care depășesc acordurile de refinanțare a rambursărilor, pentru a evita o întrerupere a achizițiilor în această jurisdicție care ar putea afecta transmisia politicii monetare la nivelul economiei elene într-o perioadă în care aceasta încă trece printr-un proces de redresare în urma consecințelor pandemiei. Achizițiile nete în cadrul PEPP pot fi, de asemenea, reluate, dacă este necesar, pentru a combate șocurile negative asociate pandemiei.

În al patrulea rând, în concordanță cu reducerea progresivă a achizițiilor de active și pentru a asigura că orientarea politicii monetare rămâne consecventă cu stabilizarea inflației la nivelul țintei pe termen mediu, Consiliul guvernatorilor a decis adoptarea unui ritm lunar al achizițiilor nete de 40 de miliarde EUR în trimestrul II și 30 de miliarde EUR în trimestrul III în cadrul APP. Începând cu luna octombrie 2022, urma să se mențină un ritm lunar al achizițiilor nete de active efectuate în cadrul APP de 20 de miliarde EUR atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor de politică monetară. Consiliul guvernatorilor anticipa încetarea achizițiilor nete puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE.

Consiliul guvernatorilor și-a exprimat, totodată, intenția să continue reinvestirea integrală a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data la care începe să majoreze ratele dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară.

Au fost confirmate atât nivelul ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE, cât și semnalele privind orientarea viitoare a traiectoriei acestora.

Consiliul guvernatorilor a adăugat că va continua să monitorizeze condițiile de finanțare a băncilor și să asigure că ajungerea la scadență a operațiunilor efectuate în cadrul OTRTL III nu afectează transmisia fără sincope a politicii monetare. Consiliul guvernatorilor urma, de asemenea, să evalueze periodic modul în care operațiunile țintite de creditare contribuie la orientarea politicii monetare. Consiliul guvernatorilor a declarat că, așa cum anunțase anterior, anticipa încetarea în luna iunie 2022 a condițiilor speciale aplicabile în cadrul OTRTL III. Totodată, urma să evalueze calibrarea adecvată a sistemului pe două paliere destinat remunerării rezervelor, astfel încât politica ratelor negative ale dobânzilor să nu limiteze capacitatea de intermediere a băncilor într-un mediu caracterizat de un surplus amplu de lichiditate. Nu în ultimul rând, Consiliul guvernatorilor a reiterat că este pregătit să își ajusteze toate instrumentele, după caz, pentru a asigura că inflația se stabilizează la nivelul țintei BCE de 2% pe termen mediu.

Politica monetară acomodativă și măsurile recalibrate au asigurat condiții favorabile de finanțare și au contracarat impactul negativ al pandemiei asupra inflației

În concluzie, pe parcursul anului 2021 a fost menținut un grad substanțial de acomodare a politicii monetare în vederea contracarării impactului negativ al pandemiei asupra perspectivelor inflației. Recalibrările setului cuprinzător de măsuri au contribuit la menținerea unor condiții favorabile de finanțare. Măsurile s-au dovedit eficiente în limitarea randamentelor obligațiunilor suverane (Graficul 2.1), care constituie baza costurilor de finanțare în cazul populației, firmelor și băncilor. De asemenea, au contribuit la menținerea unor costuri foarte favorabile de finanțare ale băncilor (Graficul 2.2). În plus, datorită acestor măsuri, populația și firmele au beneficiat de condiții propice de finanțare, ratele dobânzilor la creditele bancare în relația cu ambele categorii atingând noi minime istorice, respectiv 1,31% și 1,36% pe ansamblul anului (Graficul 2.3). Inflația a crescut semnificativ în a doua jumătate a anului, în timp ce economia a continuat, în linii mari, să se redreseze. Având în vedere progresele înregistrate cu privire la redresarea economică și în direcția țintei inflației pe termen mediu, Consiliul guvernatorilor a decis să inițieze o reducere progresivă a ritmului achizițiilor de active odată cu începutul anului 2022. În ansamblu, răspunsul politicii monetare în anul 2021 a asigurat condiții favorabile de finanțare, sprijinind continuarea redresării economice și convergența inflației către ținta Consiliului guvernatorilor.

Graficul 2.1

Randamentul obligațiunilor suverane cu scadența la zece ani din zona euro ponderat cu PIB al țărilor emitente și randamentul de pe piața operațiunilor de swap pe rate ale dobânzii overnight (overnight index swap – OIS) pe 10 ani

(procente p.a.)

Sursa: calcule BCE.
Notă: Cele mai recente date se referă la 31 decembrie 2021.

Graficul 2.2

Costul agregat al finanțării băncilor prin îndatorare

(costul agregat al atragerii de depozite și al finanțării de pe piață prin instrumente de îndatorare negarantate; procente p.a.)

Sursa: BCE, Markit iBoxx și calcule BCE.
Notă: Costul agregat al depozitelor se calculează ca medie a ratelor dobânzilor la depozitele noi overnight, la termen și rambursabile după notificare, ponderată cu volumele aferente. Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2021.

Graficul 2.3

Ratele dobânzilor agregate la creditele bancare acordate companiilor nefinanciare și populației

(procente p.a.)

Sursa: BCE.
Notă: Ratele dobânzilor agregate la creditele bancare se calculează prin agregarea ratelor dobânzilor pe termen scurt și lung, utilizând o medie mobilă pe 24 de luni a volumelor de operațiuni noi. Cele mai recente date se referă la luna decembrie 2021.

2.2 Creșterea în continuare a bilanțului Eurosistemului, în condițiile în care provocările persistă

Dimensiunea bilanțului Eurosistemului a crescut cu 23% în anul 2021

În anul 2021, Eurosistemul a continuat să implementeze măsurile introduse ca răspuns la pandemia de COVID-19, respectiv PEPP, PELTRO și OTRTL III recalibrate, precum și să efectueze achiziții de active în cadrul APP. Ca urmare a acestor măsuri, bilanțul Eurosistemului a crescut cu 23% (1 600 de miliarde EUR) în 2021, dimensiunea sa atingând un nou maxim istoric de 8 600 de miliarde EUR până la sfârșitul anului.

La finalul anului 2021, activele de politică monetară din bilanțul Eurosistemului s-au cifrat la 6 900 de miliarde EUR. Aceste active au inclus împrumuturi acordate instituțiilor de credit din zona euro, cu o pondere de 26% din totalul activelor (nemodificată față de finele anului 2020), și titluri deținute în scopuri de politică monetară, reprezentând 55% din totalul activelor (în creștere de la 53% la sfârșitul anului 2020), după cum reiese din Graficul 2.4. Alte active financiare bilanțiere au cuprins în principal deținerile de valută și aur ale Eurosistemului și portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară.

Pe partea de pasive, deținerile totale de rezerve ale instituțiilor de credit și apelul contrapartidelor la facilitatea de depozit s-au majorat până la valoarea de 4 300 de miliarde EUR (de la 3 500 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2020), reprezentând 50% din pasiv la finalul anului 2021 (pondere nemodificată față de finele anului 2020). Bancnotele aflate în circulație au consemnat o majorare într-un ritm superior tendinței de creștere istorice, până la 1 500 de miliarde EUR (de la 1 400 de miliarde EUR la finalul anului 2020), având o pondere de 18% din pasiv la sfârșitul anului 2021, comparativ cu 21% la 31 decembrie 2020. Alte pasive, între care capitalul și conturile de reevaluare, au crescut la 2 700 de miliarde EUR (de la 2 100 de miliarde EUR la finalul anului 2020) și au reprezentat 32% din totalul pasivelor (în creștere de la 29% la sfârșitul anului 2020), după cum reiese din Graficul 2.4. Majorarea altor pasive s-a datorat în principal creșterii depozitelor administrației publice de la 516 miliarde EUR la 590 de miliarde EUR, având o pondere de 22% din alte pasive (în scădere față de 25% la finalul anului 2020), și contrapartidei pentru drepturile speciale de tragere ale Fondului Monetar Internațional, care s-a majorat la 179 de miliarde EUR (de la 55 de miliarde EUR la finele anului 2020), reprezentând 7% din alte pasive (în creștere de la 3% la sfârșitul anului 2020).

Graficul 2.4

Evoluția bilanțului consolidat al Eurosistemului

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Valorile pozitive se referă la active, iar valorile negative la pasive. Linia aferentă surplusului de lichiditate este redată la valori pozitive, deși acesta se referă la suma următoarelor pasive: excedentul conturilor curente față de rezervele minime obligatorii și apelul la facilitatea de depozit.

Pentru a spori transparența sistemului pe două paliere pentru remunerarea rezervelor instituțiilor de credit, BCE a decis, în luna iulie 2020, să publice date agregate la nivelul Eurosistemului și date la nivel național referitoare la acest subiect. Se oferă astfel, de asemenea, o imagine mai clară a evoluției deținerilor de rezerve, care reprezintă cel mai important post de pasiv din bilanțul Eurosistemului. Mai exact, Eurosistemul publică în prezent mediile rezervelor minime obligatorii aferente perioadei de aplicare a acestora, disponibilitățile din conturile curente și rezervele excedentare la nivel național. Datele Eurosistemului și cele naționale privind deducerea aferentă sistemului pe două niveluri, rezervele excedentare exceptate și neexceptate, precum și deducerea neutilizată sunt, de asemenea, publicate periodic.

Scadența portofoliilor APP și PEPP și repartizarea acestora pe categorii de active și jurisdicții

Achizițiile de active în cadrul APP și PEPP au continuat în anul 2021

APP are în componența sa patru programe de achiziționare de active: al treilea program de achiziționare de obligațiuni garantate (CBPP3), programul de achiziționare de titluri garantate cu active (ABSPP), programul de achiziționare de titluri emise de sectorul public (PSPP) și programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (CSPP). PEPP a fost introdus în 2020 ca răspuns la pandemie. Toate categoriile de active eligibile în cadrul APP sunt, de asemenea, eligibile în cadrul PEPP. În anul 2021, Eurosistemul a continuat să efectueze achiziții de active în cadrul APP și PEPP. Achizițiile s-au realizat fără sincope, în concordanță cu condițiile corespunzătoare predominante pe piață.

La sfârșitul anului 2021, deținerile aferente APP au atins valoarea de 3 100 de miliarde EUR

La sfârșitul anului 2021, deținerile aferente APP au atins valoarea de 3 100 de miliarde EUR (la cost amortizat). PSPP a reprezentat cea mai mare parte din APP, cu o valoare de 2 500 de miliarde EUR, respectiv 80% din totalul deținerilor de titluri aferente APP la finalul anului 2021, pondere nemodificată față de 31 decembrie 2020. În cadrul PSPP, alocarea de achiziții pe jurisdicții a fost stabilită, pe baza stocurilor, prin grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În plus, unele bănci centrale naționale au achiziționat titluri emise de instituții supranaționale din Uniunea Europeană, inclusiv obligațiunile emise în 2021 pentru finanțarea planului de redresare „Next Generation EU”. Scadența medie ponderată a deținerilor aferente PSPP a fost de 7,3 ani la finalul anului 2021, nemodificată față de 31 decembrie 2020, cu unele variații de la o jurisdicție la alta. ABSPP a reprezentat 1% (28 de miliarde EUR) din deținerile totale de titluri aferente APP la finalul anului, CBPP3 a constituit 9,5% (298 de miliarde EUR), iar CSPP a avut o pondere de 10% (310 miliarde EUR). Dintre programele de achiziționare de titluri din sectorul privat, CSPP a avut cea mai mare contribuție la creșterea deținerilor aferente APP în anul 2021, respectiv cumpărări nete în valoare de 61 de miliarde EUR. Achizițiile de titluri în cadrul CSPP și CBPP3 se efectuează pe baza unei referințe care reflectă nivelul de capitalizare a pieței tuturor obligațiunilor corporative și, respectiv, garantate eligibile.

Deținerile aferente PEPP au atins valoarea de 1 600 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021

La sfârșitul anului 2021, deținerile aferente PEPP au atins valoarea de 1 600 de miliarde EUR (la cost amortizat). Deținerile de obligațiuni garantate au reprezentat mai puțin de 1% (6 miliarde EUR) din total, deținerile de titluri emise de sectorul corporativ au constituit 3% (44 de miliarde EUR), iar deținerile de titluri emise de sectorul public au avut o pondere de 97% (1 531 de miliarde EUR).

În cazul achizițiilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP, referința pentru alocare pe jurisdicții, pe baza stocurilor, este reprezentată de grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE. În același timp, achizițiile au fost efectuate într-o manieră flexibilă, ceea ce a condus la fluctuații în distribuția fluxurilor de achiziții, în timp, la nivelul categoriilor de active și între jurisdicții. Scadența medie ponderată a deținerilor de titluri emise de sectorul public în cadrul PEPP a fost de 7,6 ani la finele anului 2021, cu unele diferențe de la o jurisdicție la alta.

Eurosistemul a reinvestit principalul aferent titlurilor ajunse la scadență deținute în portofoliile APP și PEPP. În anul 2021, răscumpărările derulate în cadrul programelor de achiziționare de active din sectorul privat s-au plasat la 82 de miliarde EUR, în timp ce răscumpărările de titluri emise de sectorul public derulate în cadrul PSPP și PEPP s-au ridicat la valoarea de 362 de miliarde EUR. Titlurile achiziționate în cadrul PSPP, CSPP și CBPP3 au fost în continuare disponibile pentru a fi împrumutate, în vederea susținerii lichidității pieței obligațiunilor și a celei de operațiuni repo. Deținerile de titluri aferente PEPP sunt, de asemenea, disponibile pentru a fi împrumutate în aceleași condiții precum cele aferente APP. În luna noiembrie 2021, Consiliul guvernatorilor a majorat limita pentru operațiunile de împrumut de titluri în schimbul garanțiilor sub formă de numerar la 150 de miliarde EUR, reflectând creșterea semnificativă a deținerilor de titluri ale Eurosistemului.

Evoluția operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului

Soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a ridicat la valoarea de 2 200 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021

Soldul operațiunilor de refinanțare ale Eurosistemului s-a ridicat la valoarea de 2 200 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021, majorându-se cu 409 miliarde EUR de la finele anului 2020. Această creștere reflectă impactul net al alocărilor din seria OTRTL III, care s-au cifrat la 449 de miliarde EUR în 2021. Rambursările voluntare anticipate aferente OTRTL III în valoare de 139 de miliarde EUR și ajungerea la scadență a unor operațiuni OTRTL II în valoare de 15,7 miliarde EUR și a unor operațiuni PELTRO în valoare de 23,2 miliarde EUR (excluzând suma alocată în 2021) au avut un impact limitat asupra soldurilor totale. Scadența medie ponderată aferentă operațiunilor de refinanțare în curs ale Eurosistemului s-a redus de la circa 2,4 ani la sfârșitul anului 2020 până la aproximativ 1,74 ani la 31 decembrie 2021.

Măsurile de relaxare în domeniul garanțiilor adoptate de BCE

Măsurile de relaxare în domeniul garanțiilor adoptate de Consiliul guvernatorilor în luna aprilie 2020 au continuat să se aplice în anul 2021. Acestea au inclus o creștere a tipurilor de creanțe de natura creditelor care sunt eligibile drept garanții (inclusiv împrumuturile care beneficiază de schemele de garanții adoptate în țările din zona euro ca răspuns la pandemie), o reducere a marjelor de ajustare a valorii aplicate garanțiilor cu o cotă fixă de 20%, menținerea eligibilității – în anumite condiții – a activelor care îndeplineau cerințele privind calitatea creditului la momentul declanșării pandemiei, precum și o derogare de la cerința privind pragul minim al ratingului de credit pentru titlurile de natura datoriei tranzacționabile emise de Republica Elenă. Aceste măsuri temporare, prelungite până în luna iunie 2022, au continuat să reprezinte o componentă de bază a răspunsului politicii monetare a BCE la pandemie.

Valoarea activelor tranzacționabile eligibile s-a situat la 16 400 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021

Valoarea activelor tranzacționabile eligibile a crescut cu 695 de miliarde EUR și s-a situat la 16 400 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021 (Graficul 2.5). Majorarea poate fi atribuită, în mare măsură, titlurilor emise de administrațiile centrale, care au reprezentat în continuare cea mai mare categorie de active (8 900 de miliarde EUR). Alte categorii de active au inclus obligațiunile corporative (1 800 de miliarde EUR), obligațiunile bancare garantate (1 600 de miliarde EUR) și obligațiunile bancare negarantate (1 600 de miliarde EUR). Titlurile emise de administrațiile regionale (598 de miliarde EUR), titlurile garantate cu active (572 de miliarde EUR) și alte active tranzacționabile (1 200 de miliarde EUR) au deținut o pondere relativ mică.

Graficul 2.5

Evoluția garanțiilor tranzacționabile eligibile

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Valorile garanțiilor sunt exprimate în termeni nominali. Graficul prezintă mediile datelor la sfârșit de lună pentru fiecare perioadă.

Valoarea garanțiilor mobilizate a ajuns la 2 800 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021

Valoarea garanțiilor mobilizate a crescut cu 243 de miliarde EUR în 2021, ajungând la 2 800 de miliarde EUR la sfârșitul anului respectiv (Graficul 2.6). Această evoluție s-a datorat în principal creanțelor de natura creditelor (care au atins valoarea de 915 miliarde EUR), obligațiunilor bancare garantate (718 miliarde EUR), titlurilor emise de administrațiile centrale (435 de miliarde EUR) și titlurilor garantate cu active (406 miliarde EUR). Obligațiunile bancare negarantate (141 de miliarde EUR), titlurile emise de administrațiile regionale (88 de miliarde EUR) și obligațiunile corporative (77 de miliarde EUR) au deținut o pondere mai mică în totalul garanțiilor mobilizate.

Graficul 2.6

Evoluția garanțiilor mobilizate

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.
Notă: Începând cu trimestrul I 2013, categoria „activelor netranzacționabile” a fost împărțită în „creanțe de natura creditelor” și „depozite la termen și depozite la vedere”. În cazul garanțiilor, sunt indicate mediile datelor la sfârșit de lună pentru fiecare perioadă, iar valorile sunt cele obținute după evaluare și aplicarea marjelor de ajustare. În cazul stocului de credite, sunt utilizate date zilnice.

2.3 Riscurile financiare asociate APP și PEPP

După cum s-a explicat mai sus, achizițiile nete în cadrul APP au fost efectuate pentru consolidarea impactului acomodativ al ratelor dobânzilor de politică monetară ale BCE. APP a fost completat de PEPP în vederea contracarării riscurilor grave, generate de pandemia de COVID-19, la adresa mecanismului de transmisie a politicii monetare și a perspectivelor economiei zonei euro.

Eficiența împotriva riscurilor reprezintă un principiu fundamental al funcției Eurosistemului de gestionare a riscurilor

Asemenea altor instrumente de politică monetară, achizițiile definitive de active în cadrul APP și al PEPP implică în mod inerent riscuri financiare care se află sub controlul și în gestiunea Eurosistemului. Atunci când există mai multe modalități de implementare a politicii monetare, funcția Eurosistemului de gestionare a riscurilor urmărește să atingă eficiența împotriva riscurilor: realizarea obiectivelor de politică monetară concomitent cu asumarea celui mai scăzut grad de risc[21].

În cazul APP și al PEPP se aplică cadre specifice de control al riscurilor

Au fost stabilite cadre specifice de control al riscurilor financiare pentru APP și PEPP, care iau în considerare obiectivele de politică monetară ale programelor, precum și caracteristicile și profilurile de risc ale diferitelor categorii de active implicate. Fiecare dintre aceste cadre conține criterii de eligibilitate, evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă (due diligence), cadre de stabilire a prețului, indici de referință și limite. Cadrele de control al riscurilor asociate APP și PEPP sunt aplicabile achizițiilor de active, reinvestirii principalului aferent titlurilor ajunse la scadență și deținerilor de active atât timp cât acestea sunt înregistrate în bilanțul Eurosistemului.

Cadrele de control al riscurilor nu doar reduc riscurile financiare, ci contribuie și la îndeplinirea cu succes a obiectivelor de politică prin orientarea, pe cât posibil în cadrul obiectivului urmărit, a achizițiilor de active către o alocare diversificată a activelor și neutră în raport cu piața. În plus, configurarea cadrelor de control al riscurilor ține seama și de riscurile nefinanciare precum riscul juridic, riscul operațional și riscul reputațional.

În cele ce urmează sunt descrise cadrele actuale de control al riscurilor financiare care reglementează implementarea APP și PEPP[22]. Tabelul 2.1 prezintă elementele principale ale acestor cadre.

Tabelul 2.1

Elementele principale ale cadrelor de control al riscurilor pentru APP și PEPP

Sursa: BCE.
Notă: ABS: titluri garantate cu active; CAC: clauză de acțiune colectivă; CQS: categorie de calitate a creditului conform scalei armonizate a Eurosistemului de evaluare a calității creditului (a se vedea pagina dedicată Cadrului Eurosistemului de evaluare a creditelor, disponibilă pe website-ul BCE).
1) Titlurile garantate cu active care au calificative inferioare categoriei 2 a calității creditului trebuie să se conformeze unor cerințe suplimentare, respectiv: (i) creditele neperformante nu trebuie acceptate pentru garantarea titlului garantat cu active nici la momentul emiterii, nici ulterior, pe durata de viață a acestuia; (ii) fluxurile de numerar care generează activele aferente titlurilor garantate cu active nu trebuie să fie structurate, sindicalizate sau transformate în credite cu efect de levier; și (iii) trebuie să existe dispoziții privind continuitatea administrării.
2) A se vedea pagina dedicată „Implementation aspects of the public sector purchase programme (PSPP)”, disponibilă pe website-ul BCE.

Cerințe de eligibilitate aferente achizițiilor definitive de active

Criteriile de eligibilitate se aplică tuturor categoriilor de active

În principiu, numai activele tranzacționabile acceptate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului sunt potențial eligibile pentru efectuarea de achiziții în cadrul APP și PEPP. Criteriile de eligibilitate a garanțiilor asociate operațiunilor de creditare ale Eurosistemului sunt prezentate în cadrul general aferent instrumentelor de politică monetară.

Pentru a deveni eligibile în cadrul APP și PEPP activele trebuie să îndeplinească criteriile stricte ale calității creditului prin obținerea a cel puțin unui rating de credit[23] de la o instituție externă de evaluare a creditului acceptată în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor, respectiv să se încadreze în categoria 3 a calității creditului (CQS 3) conform scalei armonizate de evaluare utilizate de Eurosistem sau în categorii superioare (CQS 1 și CQS 2). În ceea ce privește titlurile de natura datoriei tranzacționabile emise de Republica Elenă, această cerință este eliminată temporar pentru achizițiile în cadrul PEPP[24]. De asemenea, activele trebuie să fie exprimate în euro și emise și decontate în zona euro.

Pe lângă criteriile de eligibilitate menționate anterior, în funcție de programul în derulare, se aplică și criterii de eligibilitate suplimentare. De exemplu, pentru PSPP, CSPP și PEPP, sunt prevăzute restricții privind scadența minimă și cea maximă. Pentru CSPP, activele emise de instituțiile de credit sau de emitenți a căror societate-mamă este o instituție de credit nu sunt eligibile pentru efectuarea achizițiilor. În plus, pentru CSPP, CBPP3 și ABSPP, activele emise sau inițiate de entitățile de lichidare (wind-down entities) și societățile de administrare a activelor sunt excluse de la efectuarea achizițiilor. În cadrul CBPP3, activele trebuie să respecte condițiile necesare pentru a fi acceptate ca garanții pentru utilizare proprie în operațiunile de creditare ale Eurosistemului, respectiv să poată fi utilizate drept garanții de către instituția de credit emitentă[25]. În cazul titlurilor garantate cu active, debitorii răspunzători pentru onorarea creanțelor respective trebuie să fie stabiliți cu precădere în zona euro.

Evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă

Evaluări ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă sunt realizate permanent

Pentru achizițiile de titluri garantate cu active, obligațiuni garantate și titluri din sectorul privat în cadrul APP și PEPP, Eurosistemul realizează, în mod permanent, evaluări corespunzătoare ale riscului de credit și proceduri de verificare prealabilă în sfera activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor. Monitorizarea are loc prin utilizarea unui set de indicatori de risc. Aceste evaluări și proceduri respectă principiul proporționalității, conform căruia activele cu un grad de risc mai ridicat constituie obiectul unor analize mai aprofundate. Pot fi aplicate, de asemenea cu respectarea principiului proporționalității, dacă se justifică, măsuri suplimentare de gestionare a riscurilor. Aceste măsuri includ îndeosebi limitarea sau suspendarea achizițiilor și, în cazuri excepționale, chiar vânzarea activelor, ceea ce presupune realizarea unor evaluări individuale de către Consiliul guvernatorilor. În ceea ce privește achizițiile sale de active din sectorul corporativ în cadrul APP și PEPP, BCE ține seama de riscurile relevante aferente schimbărilor climatice în procedurile sale de verificare prealabilă.

Cadre de stabilire a prețului

Cadrele de stabilire a prețului asigură faptul că achizițiile au loc la prețul de piață

Cadrele de stabilire a prețului în cazul APP și PEPP asigură faptul că achizițiile au loc la prețul de piață pentru minimizarea distorsiunilor pe piață și facilitarea respectării principiului eficienței împotriva riscurilor. Aceste cadre iau în considerare prețurile disponibile pe piață, calitatea acestor prețuri și valoarea justă. De asemenea, se efectuează verificări ex post ale cotațiilor pentru a se evalua dacă prețurile de tranzacționare reflectau prețurile pe piață la acel moment.

Achizițiile de instrumente de îndatorare eligibile cu randamente negative la scadență sunt permise în cadrul tuturor programelor de achiziționare de titluri, inclusiv, în măsura în care vor fi necesare, cele de active cu randamente inferioare ratei dobânzii la facilitatea de depozit.

Indici de referință

Indicii de referință sunt utilizați pentru a asigura diversificarea portofoliului

Indicii de referință sunt utilizați pentru a asigura crearea unui portofoliu diversificat și pentru a contribui la diminuarea riscurilor. Indicii de referință pentru programele de achiziționare de obligațiuni garantate și titluri din sectorul privat au drept reper capitalizarea de piață aferentă sferei activelor care ar putea face obiectul cumpărărilor, respectiv valoarea nominală a activelor eligibile. În cazul achizițiilor de titluri emise de sectorul public din cadrul PSPP și PEPP, grila de repartiție pentru subscrierea la capitalul BCE constituie reperul pentru alocarea pe jurisdicții a achizițiilor pe bază de stoc. Achizițiile în cadrul PEPP sunt derulate într-un mod flexibil, permițând fluctuații ale distribuției fluxurilor de achiziții de-a lungul timpului, pe categorii de active și pe jurisdicții.

Limite

Limitele aferente ponderii emisiunii și emitentului reprezintă instrumente eficiente de limitare a concentrării riscurilor

Pentru APP sunt în vigoare cadre de limitare a riscurilor. Calibrarea limitelor aferente emisiunii și emitentului ține seama de rațiuni de politică monetară, de ordin operațional, juridic, precum și de gestionare a riscurilor. Limitele constituie obiectul unor ajustări fine în funcție de categoria de active, făcându-se diferența între activele din sectorul public și cele din sectorul privat. La anunțarea PEPP, Consiliul guvernatorilor a precizat că, în măsura în care anumite limite autoimpuse ar putea împiedica acțiunile pe care Eurosistemul trebuie să le întreprindă pentru a-și îndeplini mandatul, Consiliul guvernatorilor ar avea în vedere evaluarea acestora în măsura în care este necesar pentru ca demersurile sale să fie proporționale cu riscurile cu care se confruntă.

În cadrul PSPP se aplică limite aferente emisiunii și emitentului pentru a proteja buna funcționare a pieței și procesul de formare a prețurilor, pentru a asigura proporționalitatea, pentru a limita concentrarea riscurilor și pentru a asigura faptul că Eurosistemul nu devine un creditor dominant al guvernelor țărilor din zona euro. Limita de emisiune pentru obligațiunile emise de entități supranaționale, eligibile în cadrul PSPP, este stabilită la 50% din soldul activului emis. Limita de emisiune pentru restul obligațiunilor eligibile a fi tranzacționate în cadrul PSPP este stabilită la 33% din valoarea emisiunii, făcând obiectul unei verificări individuale, astfel încât Eurosistemul să nu dețină o minoritate de blocaj, în sensul clauzei de acțiune colectivă. Altfel, limita de emisiune este de 25%. Limita aferentă emitentului este stabilită la 50% din soldul activelor eligibile emise de către entități supranaționale, pentru restul emitenților eligibili fiind situată la 33%.

Pentru ABSPP, CBPP3 și CSPP, deținerile Eurosistemului într-o emisiune nu trebuie să depășească 70%. În cadrul CSPP se aplică limite de emisiune mai reduse în cazuri specifice, de exemplu pentru activele emise de întreprinderile publice, cărora li se aplică un tratament corespunzător celui din cadrul PSPP. Pe lângă aceste limite de emisiune, se aplică limite aferente emitentului în cadrul CBPP3 și al CSPP. Pentru cel din urmă, limitele aferente emitentului sunt definite pe baza unei alocări de referință raportate la capitalizarea de piață aferentă grupului din care face parte emitentul în vederea asigurării unei alocări diversificate a achizițiilor. De asemenea, se aplică limite mai reduse în cazuri justificate, pe baza rezultatelor procesului de evaluare a riscului de credit și ale procedurilor de verificare prealabilă.

2.4 Noua strategie de politică monetară a BCE

În urma efectuării unei evaluări cuprinzătoare, BCE a publicat noua sa strategie de politică monetară în 8 iulie 2021. Evaluarea a ținut seama de provocările structurale profunde cu care s-au confruntat economia zonei euro și cea mondială în intervalul care a trecut de la ultima evaluare a strategiei de politică monetară, în anul 2003. Una dintre aceste provocări a fost generată de creșterea riscului ca limita de eficacitate a ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE să devină o constrângere. În vederea îndeplinirii mandatului său privind stabilitatea prețurilor, Consiliul guvernatorilor a adoptat o țintă simetrică a inflației de 2%, care urmează a fi menținută pe termen mediu, subliniind faptul că abaterile de la ținta de inflație, fie ele negative sau pozitive, sunt deopotrivă indezirabile. Pentru a menține simetria țintei de inflație, Consiliul guvernatorilor a recunoscut importanța luării în considerare a implicațiilor limitei de eficacitate. Astfel, în situația în care ratele dobânzilor sunt apropiate de limita inferioară, aceasta reclamă măsuri de politică monetară deosebit de ferme sau de persistente pentru a se evita perpetuarea abaterilor negative de la ținta de inflație, putând implica și o perioadă tranzitorie în care inflația depășește ușor ținta. Consiliul guvernatorilor a afirmat că ratele dobânzilor de politică monetară ale BCE reprezintă instrumentul principal de politică monetară. Ca o recunoaștere a limitei de eficacitate a ratelor dobânzilor de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a confirmat că va recurge, de asemenea, mai ales la semnalele privind orientarea viitoare a ratelor dobânzilor reprezentative, la achizițiile de active și la operațiunile de refinanțare pe termen mai lung, după caz. Totodată, acesta va lua în considerare, când va fi necesar, noi instrumente de politică monetară în vederea îndeplinirii obiectivului său privind stabilitatea prețurilor. De asemenea, acesta a confirmat faptul că va continua să utilizeze IAPC ca măsură a stabilității prețurilor și a recomandat o foaie de parcurs pentru Eurostat care să includă în calculul indicelui costurile locuințelor ocupate de proprietari. Consiliul guvernatorilor a declarat că deciziile de politică monetară vor fi fundamentate pe evaluarea integrată a tuturor factorilor relevanți, bazându-se atât pe analiza economică, cât și pe cea monetară și financiară și incluzând, de asemenea, o evaluare a proporționalității deciziilor sale și a posibilelor efecte secundare. Fără a aduce atingere stabilității prețurilor, Consiliul guvernatorilor ține seama, în deciziile sale de politică monetară, de alte considerații relevante pentru conduita politicii monetare. În acest context, acesta s-a angajat, în cadrul mandatului BCE, să asigure faptul că Eurosistemul ține pe deplin seama de implicațiile schimbărilor climatice și de tranziția către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon. Comunicarea deciziilor de politică monetară a fost adaptată pentru a reflecta strategia revizuită de politică monetară[26]. Totodată, Consiliul guvernatorilor a afirmat că intenționează să evalueze periodic adecvarea strategiei sale de politică monetară, următorul demers de acest fel fiind prevăzut pentru anul 2025.

Obiectivul privind stabilitatea prețurilor, trecut și prezent

Evoluția strategiei de politică monetară a BCE începând cu anul 1998

Consiliul guvernatorilor a adoptat prima sa strategie de politică monetară în anul 1998, definind stabilitatea prețurilor ca o „creștere anuală a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) inferioară nivelului de 2%”. La momentul respectiv, adoptarea unui plafon al inflației de 2% era justificată de experiența inflației ridicate din deceniile anterioare. Strategia a constituit obiectul unei evaluări în anul 2003, când Consiliul guvernatorilor a efectuat o adăugire la definiția stabilității prețurilor, clarificându-se faptul că viza o rată a inflației inferioară, dar apropiată, de 2%. Această clarificare a fost motivată de angajamentul BCE de a asigura o marjă de siguranță suficientă împotriva riscurilor de deflație printr-un impact pozitiv asupra nivelului trendului ratelor nominale ale dobânzilor, abordând totodată problema unei posibile erori sistematice de măsurare a IAPC și implicațiile diferențialelor ratelor inflației în interiorul zonei euro. Strategia din primii ani preciza și faptul că trebuia să se realizeze stabilizarea prețurilor pe termen mediu, iar analiza riscurilor la adresa stabilității prețurilor urma să se bazeze pe doi piloni, respectiv analiza economică și analiza monetară.

Evaluarea cuprinzătoare a strategiei de politică monetară în perioada 2020-2021 a indicat că persistența ratelor scăzute ale inflației în ultimul deceniu s-a datorat unor factori interconectați. Spre deosebire de primul deceniu de existență a zonei euro, șocurile inflaționiste au avut, în principal, un caracter dezinflaționist, din cauza crizei financiare globale și a efectelor acesteia. În contextul scăderii ratei reale a dobânzii de echilibru – rata reală a dobânzii compatibilă cu inflația la țintă și cu funcționarea economiei la nivelul potențial – în zona euro (și la nivel internațional), aceste șocuri nu au putut fi ușor contracarate prin politica ratei dobânzii. Persistența ratelor scăzute ale inflației a contribuit, de asemenea, la poziționarea anticipațiilor privind inflația la valori mai reduse, care par să fi devenit mai puțin ancorate la obiectivul BCE privind inflația.

Ulterior evaluării strategiei din perioada 2020-2021, Consiliul guvernatorilor a adoptat o țintă simetrică a inflației de 2% pe termen mediu. Ținta de inflație de 2% oferă o ancoră clară pentru anticipațiile privind inflația, un aspect esențial pentru menținerea stabilității prețurilor. Evaluarea a stabilit că o țintă punctuală tinde spre obținerea unor rezultate mai bune în ceea ce privește stabilizarea inflației decât un interval, parțial datorită simplității sale[27]. Potrivit formulării anterioare a strategiei, limita superioară a intervalului a fost clar definită la 2%, în timp ce valoarea numerică a limitei inferioare nu a fost specificată. Astfel, publicul ar fi putut percepe că BCE reacționează cu mai multă fermitate la deviațiile în sens ascendent ale inflației, întrucât acestea se plasează, în mod evident, în afara intervalului.

Consiliul guvernatorilor a confirmat orientarea pe termen mediu a politicii monetare. Orientarea pe termen mediu ține seama de faptul că transmisia politicii monetare la nivelul economiei și al inflației se produce cu decalaje lungi și variabile. Aceste decalaje indică faptul că abaterile pe termen scurt ale inflației de la țintă sunt inevitabile. Orientarea pe termen mediu oferă flexibilitatea necesară de a avea o abordare dincolo de șocurile temporare care se pot disipa de la sine, evitându-se astfel volatilitatea inutilă a activității economice și a gradului de ocupare a forței de muncă.

Consiliul guvernatorilor a subliniat faptul că abaterile de la ținta de inflație, fie ele pozitive sau negative, sunt deopotrivă indezirabile, respectiv că ținta este caracterizată de simetrie. Cu toate acestea, prezența limitei inferioare a ratelor dobânzilor poate genera asimetrii în procesul de asigurare a stabilității prețurilor, întrucât banca centrală dispune de mai puțin spațiu de manevră pentru a reacționa la deviațiile în sens descendent ale inflației de la țintă decât are pentru a reacționa la abaterile în sens ascendent. Angajamentul față de ținta simetrică a inflației reclamă, prin urmare, un răspuns deosebit de ferm sau de persistent al politicii monetare la șocurile dezinflaționiste în situațiile în care ratele dobânzilor sunt apropiate de limita inferioară, pentru a evita perpetuarea abaterilor negative de la ținta de inflație, putând implica și o perioadă tranzitorie în care inflația depășește ușor ținta.

Măsurile neconvenționale și-au dovedit eficiența în procesul de relaxare a condițiilor de finanțare și în susținerea creșterii economice, a gradului de ocupare a forței de muncă și a inflației

Principalul instrument de politică monetară este reprezentat de setul ratelor dobânzilor de politică monetară al BCE. Totuși, ca urmare a scăderii ratelor reale ale dobânzilor de echilibru în ultimele decenii, băncile centrale din întreaga lume au recurs la măsuri neconvenționale de politică monetară pentru a orienta inflația în direcția țintelor stabilite, astfel că unele părți ale evaluării strategiei au analizat și eficacitatea acestor măsuri. Procesul de evaluare a relevat că fiecare dintre instrumentele neconvenționale (inclusiv ratele negative ale dobânzilor, semnalele privind orientarea viitoare a politicii monetare, achizițiile de active și operațiunile de refinanțare pe termen mai lung) și-a dovedit eficacitatea în ceea ce privește stimularea producției, a gradului de ocupare a forței de muncă și a inflației. S-a constatat că măsurile s-au consolidat reciproc, întrucât măsuri diferite pot avea efecte relativ diferite la nivelul economiei și al piețelor financiare[28]. Analiza a constatat, de asemenea, că măsurile au fost proporționale, ținând seama de potențialele efecte secundare asupra sistemului financiar sau asupra economiei reale.

Măsurarea prețurilor va fi în continuare perfecționată prin includerea costurilor locuințelor ocupate de proprietari

Consiliul guvernatorilor a confirmat faptul că IAPC reprezintă în continuare măsura adecvată a prețurilor pentru evaluarea gradului de îndeplinire a obiectivului privind stabilitatea prețurilor. Deși obiectivul privind stabilitatea prețurilor este cuantificat din perspectiva inflației totale, care reprezintă cea mai amplă măsură a coșului de consum al gospodăriilor populației, va fi în continuare monitorizat un spectru larg de indicatori ai inflației de bază care exclud componentele volatile. Evaluarea strategiei a identificat unele posibilități de perfecționare suplimentară a măsurării prețurilor[29]. Astfel, Consiliul guvernatorilor a precizat că includerea costurilor locuințelor ocupate de proprietari va permite IAPC să reflecte mai bine rata inflației relevantă pentru gospodăriile populației. Prin urmare, BCE a recomandat o foaie de parcurs pentru Eurostat și institutele naționale de statistică în vederea includerii în componența indicelui a costurilor locuințelor ocupate de proprietari. În condițiile în care acesta reprezintă un proiect multianual, până la punerea lui în practică, Consiliul guvernatorilor va ține seama de măsurile inflației care includ estimări inițiale ale costului locuințelor ocupate de proprietari în setul mai amplu de indicatori suplimentari privind inflația.

Alte considerente relevante pentru menținerea stabilității prețurilor

Deși obiectivul principal al Eurosistemului este menținerea stabilității prețurilor, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevede ca Eurosistemul, fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea prețurilor, să susțină politicile economice generale în cadrul UE cu scopul de a contribui la realizarea obiectivelor UE. Printre acestea se numără o creștere economică echilibrată, o economie socială de piață cu un grad ridicat de competitivitate, care vizează ocuparea deplină a forței de muncă și progresul social, precum și un nivel ridicat de protejare și de ameliorare a calității mediului. Eurosistemul contribuie, de asemenea, la implementarea fără sincope a politicilor urmărite de autoritățile competente în ceea ce privește supravegherea prudențială a instituțiilor de credit și stabilitatea sistemului financiar.

Ocuparea deplină a forței de muncă și stabilitatea prețurilor sunt, într-o anumită măsură, obiective compatibile. În cazul în care inflația și gradul de ocupare a forței de muncă evoluează în aceeași direcție, politica monetară poate stabiliza inflația fără a exercita un impact negativ asupra forței de muncă. Cu toate acestea, pot exista situații în care inflația și ocuparea forței de muncă să evolueze temporar în direcții contrare, iar înăsprirea politicii monetare în vederea combaterii creșterii inflației ar reduce suplimentar gradul de ocupare a forței de muncă. O politică monetară cu o orientare pe termen mediu are o perspectivă dincolo de astfel de situații temporare și previne manifestarea volatilității la nivelul activității economice și al forței de muncă. Având în vedere considerentele privind producția și ocuparea forței de muncă, Consiliul guvernatorilor a evidențiat importanța analizării unui spectru variat de variabile și a implicațiilor distributive ale politicii monetare[30].

Deliberările privind politica monetară se extind prin luarea în considerare a riscurilor la adresa stabilității financiare

Stabilitatea financiară reprezintă o condiție prealabilă pentru stabilitatea prețurilor, dar și reciproca este valabilă. În situația manifestării tensiunilor pe piețele financiare, măsurile de politică monetară care vizează menținerea stabilității prețurilor contribuie, de regulă, la restabilirea stabilității financiare prin soluționarea disfuncționalităților mecanismului de transmisie a politicii monetare și prin prevenirea interacțiunilor cu efecte negative între sectorul macroeconomic și cel financiar, precum și a fenomenelor de îndatorare-deflație. Referitor la acumularea de riscuri la adresa stabilității financiare, politicile macro- și microprudențiale constituie prima linie de apărare. În multe cazuri, politicile macroprudențiale și politica monetară sunt complementare. De exemplu, politicile macroprudențiale care previn acumularea dezechilibrelor restrâng probabilitatea unor crize financiare viitoare, cu efecte negative asupra stabilității prețurilor. Politica monetară poate, de asemenea, să influențeze riscurile la adresa stabilității financiare. Pe de o parte, politica monetară acomodativă poate diminua riscul de credit prin stimularea activității economice și a dinamicii inflației; pe de altă parte, aceasta poate încuraja creșterea gradului de îndatorare sau poate amplifica senzitivitatea prețurilor activelor. În perioadele de înăsprire a politicii monetare sunt valabile argumente simetrice.

Având în vedere riscurile la adresa stabilității prețurilor generate de crizele financiare, există un argument conceptual clar pentru BCE de a lua în considerare stabilitatea financiară în deliberările sale privind politica monetară. Aceasta reflectă limitările existente ale politicii macroprudențiale în diferitele etape ale ciclului financiar, interacțiunile dintre politica macroprudențială și politica monetară, precum și potențialele efecte secundare ale politicii monetare asupra stabilității financiare. În același timp, este important să se evite percepțiile eronate potrivit cărora politica monetară este responsabilă pentru garantarea stabilității financiare. Consiliul guvernatorilor nu aplică politici sistematice nici de contracarare preventivă a riscurilor financiare (leaning against the wind, prin care politica monetară este sistematic înăsprită pe măsură ce se acumulează riscuri sistemice), nici de „curățare” (cleaning, prin care politica monetară este sistematic relaxată pe măsură ce se materializează riscuri sistemice), ci promovează o abordare flexibilă a tratării considerentelor asociate stabilității financiare. Orice reacție a politicii monetare la preocupările privind stabilitatea financiară va depinde de circumstanțele predominante și va ține seama de implicațiile la adresa stabilității prețurilor pe termen mediu. În acest scop, pregătirea deliberărilor privind politica monetară este extinsă cu informații suplimentare privind considerentele asociate stabilității financiare[31].

Planul de acțiune va include în operațiunile de politică monetară considerente legate de schimbările climatice

Noua strategie de politică monetară ține seama de schimbările climatice. Schimbările climatice pot afecta implementarea politicii monetare prin impactul acesteia asupra structurii și dinamicii ciclice a economiei și a sistemului financiar[32]. În limitele mandatului său, Consiliul guvernatorilor se angajează să asigure faptul că Eurosistemul ține pe deplin seama, în conformitate cu obiectivele și dezideratele UE privind clima, de implicațiile schimbărilor climatice și ale tranziției către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon asupra politicii monetare și a activităților specifice băncii centrale. Așadar, s-a angajat să elaboreze un plan de acțiune ambițios privind schimbările climatice. Planul de acțiune vizează extinderea capacităților analitice și elaborarea unor noi indicatori statistici pentru o mai bună înțelegere a impactului macroeconomic al schimbărilor climatice. De asemenea, Consiliul guvernatorilor va adapta parametrii cadrului său operațional de politică monetară în ceea ce privește raportările, evaluarea riscurilor, achizițiile de active ale sectorului corporativ și cadrul de garantare.

Reconfigurarea cadrului analitic și a activității de comunicare

Integrarea analizei economice și a celei monetare și financiare

În trecut, BCE și-a fundamentat analiza riscurilor la adresa stabilității prețurilor pe doi „piloni” distincți, respectiv analiza economică și analiza monetară. Acestea erau coroborate pentru a obține o evaluare globală. Noua strategie confirmă avantajele celor două domenii de analiză specializate, dar și valoarea integrării analizei, având în vedere canalele multiple de feedback, de la sfera financiar-monetară la economia în sens larg și invers. Analiza economică acoperă evoluțiile pe termen scurt referitoare la creșterea economică, gradul de ocupare a forței de muncă și inflație; proiecțiile experților Eurosistemului și ai BCE cu privire la principalele variabile macroeconomice pe termen mediu; și o evaluare amplă a riscurilor la adresa creșterii economice și a stabilității prețurilor. Analiza monetară și financiară – care a evoluat prin provocările manifestate în timpul și ulterior crizei financiare internaționale – atribuie un rol important analizei indicatorilor monetari și financiari, cu accent pe mecanismul de transmisie a politicii monetare, în special prin canalul creditului, al creditării bancare, al asumării riscurilor și prin cel al stabilirii prețurilor activelor. Consiliul guvernatorilor își fundamentează deciziile de politică monetară, inclusiv evaluarea proporționalității deciziilor sale și a potențialelor efecte secundare, pe această evaluare integrată.

Comunicarea este orientată în mai mare măsură către publicul larg

Nu în ultimul rând, Consiliul guvernatorilor a hotărât că demersul de comunicare a deciziilor de politică monetară prin intermediul declarației de politică monetară, al conferinței de presă, al Buletinului economic și al dărilor de seamă ale ședințelor de politică monetară va fi adaptat pentru a reflecta strategia revizuită de politică monetară. Acestor materiale li se vor adăuga versiuni stratificate și în format vizual ale comunicării în domeniul politicii monetare orientate către publicul larg, ceea ce este esențial pentru a asigura înțelegerea de către public a acțiunilor BCE și încrederea în acestea. Consiliul guvernatorilor a mai afirmat, pe baza experienței pozitive obținute în urma evenimentelor din seria „BCE ascultă”[33] organizate pe durata evaluării strategiei, că intenționează să transforme evenimentele de informare într-o caracteristică structurală a interacțiunii Eurosistemului cu publicul[34].

Caseta 2
Planul de acțiune al BCE privind schimbările climatice

Combaterea schimbărilor climatice reprezintă o provocare globală și o prioritate esențială pentru politicile Uniunii Europene. Deși autoritățile guvernamentale și parlamentele dețin responsabilitatea principală și au la dispoziție instrumente mai solide de combatere a modificărilor climatice, BCE recunoaște pe deplin necesitatea de a integra în continuare considerentele legate de schimbările climatice în cadrul său de politică monetară, în limitele mandatului și ale domeniului său de competență. Eurosistemul trebuie să țină seama de impactul schimbărilor climatice și de tranziția către o economie mai durabilă pentru a-și îndeplini obiectivul principal de menținere a stabilității prețurilor. În plus, riscurile climatice nu afectează doar perspectivele privind stabilitatea prețurilor, prin impactul acestora asupra indicatorilor macroeconomici și asupra transmisiei politicii monetare, ci pot influența și valoarea și profilul de risc ale activelor deținute în bilanțul Eurosistemului. Totodată, în conformitate cu obiectivul său secundar, Eurosistemul trebuie să sprijine politicile economice generale din Uniunea Europeană, fără a aduce atingere obiectivului privind stabilitatea prețurilor. Având în vedere importanța acestora pentru politica monetară, schimbările climatice au fost intens dezbătute în evaluarea strategiei de politică monetară a BCE pentru perioada 2020-2021.

După finalizarea evaluării strategiei, BCE a publicat un plan de acțiune cuprinzător privind schimbările climatice, alături de o foaie de parcurs detaliată în vederea includerii unor considerente referitoare la schimbările climatice în cadrul său de politică monetară. Consiliul guvernatorilor s-a angajat să desfășoare activități în următoarele șase domenii: (i) modelare macroeconomică și evaluarea implicațiilor asupra transmisiei politicii monetare, (ii) date statistice utilizate pentru analizele riscurilor legate de schimbările climatice, (iii) cerințe de publicare, (iv) optimizarea capacităților de evaluare a riscurilor, (v) cadrul de garantare și (vi) achizițiile de active din sectorul corporativ. Planul de acțiune va fi pus în aplicare în strânsă concordanță cu progresele înregistrate de politicile și inițiativele UE în domeniul publicării și raportării aspectelor legate de sustenabilitatea ecologică și cu alte acte legislative relevante ale UE.

În ceea ce privește modelarea macroeconomică și evaluarea implicațiilor asupra transmisiei politicii monetare, BCE va continua să își extindă capacitatea analitică în materie de modele macroeconomice pentru a lua în considerare implicațiile schimbărilor climatice și ale politicilor conexe asupra economiei, asupra sistemului financiar și asupra transmisiei politicii monetare. De asemenea, aceasta va integra riscurile climatice în proiecțiile macroeconomice pentru zona euro ale experților BCE/Eurosistemului, cu scopul de a evalua efectul acestora asupra economiei.

În ceea ce privește datele statistice, BCE va elabora noi indicatori pentru analizele riscurilor climatice în cadrul a trei categorii principale: instrumente financiare ecologice, expuneri ale instituțiilor financiare la riscurile fizice legate de schimbările climatice și amprenta de carbon a portofoliilor instituțiilor financiare. Acești indicatori experimentali vor deveni disponibili până la finalul anului 2022. Ulterior, vor fi optimizați printr-o abordare graduală, determinată de creșterea disponibilității și armonizării datelor (pentru detalii suplimentare, a se vedea Secțiunea 7.2).

În ceea ce privește operațiunile de politică monetară, BCE va anunța în 2022 un plan detaliat de introducere a unor cerințe de publicare privind sustenabilitatea ecologică pentru activele din sectorul privat ca nou criteriu de eligibilitate sau ca bază pentru un tratament diferențiat al garanțiilor și al achizițiilor de active. Aceste cerințe, care vor fi conforme cu reglementările UE, vor promova practici mai consecvente în materie de publicare pe piață, menținând totodată proporționalitatea prin cerințe ajustate pentru întreprinderile mici și mijlocii.

BCE își va optimiza, de asemenea, capacitățile de evaluare a riscurilor asociate schimbărilor climatice. Testările la stres ale bilanțului Eurosistemului cu privire la schimbările climatice vor evalua expunerea acestuia la riscuri climatice, începând cu o primă testare-pilot în 2022 și având la bază metodologia utilizată în exercițiul de testare la stres la nivelul economiei realizat de BCE. De asemenea, BCE va stabili dacă agențiile de rating acceptate în Cadrul Eurosistemului de evaluare a creditelor publică informațiile necesare pentru a arăta modul în care integrează riscurile legate de schimbările climatice în ratingurile lor de credit. În plus, BCE va lua în considerare elaborarea unor standarde minime pentru integrarea riscurilor legate de schimbările climatice în ratingurile sale interne.

Referitor la cadrul de garantare, BCE are în vedere considerentele legate de schimbările climatice atunci când analizează cadrele de evaluare și control al riscurilor pentru activele mobilizate drept garanții de contrapartide la operațiunile de creditare ale Eurosistemului. În plus, BCE va continua să monitorizeze evoluțiile structurale pe piețe ale produselor cu componentă de sustenabilitate, cu scopul de a sprijini inovarea în domeniul finanțării durabile, în limitele mandatului său. De la începutul anului 2021, BCE a acceptat, de exemplu, drept garanții obligațiunile corelate cu obiective de sustenabilitate (sustainability-linked bonds – SLB).

În ceea ce privește achizițiile de active din sectorul corporativ, BCE ia deja în considerare riscurile climatice în procedurile sale de verificare prealabilă (due diligence) pentru achizițiile de active din sectorul corporativ. De asemenea, BCE va ajusta cadrul care vizează alocarea achizițiilor de obligațiuni corporative pentru a integra criteriile privind schimbările climatice, în concordanță cu mandatul său. Aceste criterii vor include, ca cerință minimă, respectarea de către emitenți a prevederilor legislației UE cu privire la implementarea Acordului de la Paris, prin intermediul indicatorilor referitori la schimbările climatice sau prin angajamentul emitenților de a îndeplini aceste obiective. Totodată, BCE va începe să publice informații legate de schimbările climatice în legătură cu programul de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP) până în trimestrul I 2023.

BCE va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate în desfășurarea acestor activități și va informa publicul despre momentele de referință. Centrul privind schimbările climatice, înființat recent în cadrul BCE, va avea un rol important în coordonarea activităților desfășurate la nivelul instituției (a se vedea Caseta 13).

Caseta 3
Inovare în comunicarea politicii monetare

Anul 2021 a deschis un nou capitol în ceea ce privește comunicarea politicii monetare a BCE. În urma evaluării propriei strategii, BCE a modernizat felul în care prezintă și explică politica monetară atât publicului avizat, cât și publicului larg. Prin inovațiile sale – realizate printr-un efort comun al Eurosistemului, cu implicarea experților din cadrul băncilor centrale naționale – BCE a răspuns cererii în creștere de informații privind politicile și instrumentele sale care să fie mai accesibile, în special publicului neavizat. Contribuțiile primite în timpul evenimentelor din seria „BCE ascultă” și al evenimentelor similare organizate de băncile centrale naționale, care au făcut parte din evaluarea strategiei, au demonstrat clar că cetățenii își doresc ca BCE să folosească un limbaj mai accesibil și să explice mai bine care este relevanța politicii sale pentru viața lor cotidiană. Există, de asemenea, dovezi care sugerează că și publicul avizat consideră că textele concise și fără termeni de specialitate atrag mai repede interesul.

Un nou stil de declarație de politică monetară

Începând cu luna iulie 2021, o nouă „declarație de politică monetară” a înlocuit „declarația introductivă” ca instrument de bază pentru comunicarea deciziilor de politică monetară. Noua declarație este mai scurtă, folosește un limbaj mai accesibil și urmărește un fir narativ mai clar. Aceasta prezintă evaluarea Consiliului guvernatorilor privind economia ca fundament al alegerilor BCE privind măsurile de politică și explică ce se încearcă să se realizeze prin acestea.

După cum arată Graficul A, noua declarație de politică monetară marchează o nouă etapă în eforturile BCE de a face mai accesibilă politica pe care o urmărește. Măsurile standard de lizibilitate arată că noua declarație este mult mai puțin complexă și sugerează faptul că textul nu mai necesită o educație formală de aproximativ 14 ani, respectiv o diplomă universitară, pentru a fi înțeles.

Graficul A

Complexitatea declarațiilor de politică monetară ale BCE

Sursa: Analiza din studiul realizat de Coenen, G. și alții, „Communication of monetary policy in unconventional times”, publicat în Working Paper Series, nr. 2080, BCE, iunie 2017 – date actualizate (februarie 2022).
Notă: Graficul prezintă lungimea și complexitatea declarației introductive/de politică monetară a BCE. Lungimea este măsurată prin numărul de cuvinte (indicat prin dimensiunea cercului). Dificultatea limbajului folosit este măsurată cu ajutorul testului de lizibilitate Flesch-Kincaid Grade Level score, care indică de câți ani de educație formală este nevoie pentru a înțelege un text, pe baza lungimii frazelor și cuvintelor acestuia. Linia întreruptă verticală indică concluzia evaluării strategiei BCE în perioada 2020-2021.

„Declarația noastră de politică monetară pe scurt”

O inovație deosebită în comunicarea deciziilor de politică monetară o reprezintă vizualizarea declarației de politică monetară, „declarația noastră de politică monetară pe scurt”. Vizând un public larg, acest produs nou – disponibil în toate limbile oficiale ale UE – transmite mesajele centrale ale declarației de politică monetară într-un mod simplificat. Folosind tehnici narative, elemente vizuale recognoscibile și un limbaj simplu, aceasta explică cele mai recente decizii ale BCE într-un format atractiv și ușor de înțeles.

BCE folosește aceste noi modalități de comunicare pentru a îmbunătăți cunoașterea și înțelegerea politicii sale și, în ultimă instanță, pentru a consolida încrederea publicului. Acest lucru este esențial nu numai pentru acceptarea și legitimitatea BCE ca instituție independentă, ci și pentru eficientizarea politicii monetare și o mai bună ancorare a anticipațiilor privind inflația. Cercetările recente efectuate pe baza Sondajului BCE privind așteptările consumatorilor (ECB’s Consumer Expectations Survey) sugerează că definirea și comunicarea noii ținte simetrice a inflației de 2% au avut un impact pozitiv asupra credibilității BCE. Astfel, este mai probabil ca gospodăriile din zona euro care sunt informate cu privire la noua țintă și implicațiile acesteia să se aștepte ca BCE să asigure stabilitatea prețurilor pe termen mediu[35].

3 Sectorul financiar european: redresarea activității economice în 2021 reduce riscurile pe termen scurt, însă vulnerabilitățile continuă să se acumuleze

Îmbunătățirea condițiilor economice pe parcursul anului 2021 a determinat reducerea riscurilor pe termen scurt generate de pandemie la adresa stabilității financiare în zona euro, sectorul corporativ, debitorii suverani și băncile evitând evenimentele extreme cu efect de deteriorare a acesteia. Cu toate acestea, perturbările în lanțurile globale de aprovizionare și majorarea prețurilor produselor energetice au reprezentat noi provocări pentru robustețea redresării economice și perspectivele inflației, ceea ce, privind în perspectivă, ar putea, de asemenea, să afecteze stabilitatea financiară. Totodată, o serie de alte vulnerabilități au continuat să se acumuleze, tendința tot mai vizibilă de supraevaluare a activelor pe piețele imobiliare și financiare, riscurile asumate în continuare de instituțiile financiare nebancare și nivelurile mai ridicate ale datoriei în sectorul public și în cel corporativ constituind repercusiuni ale pandemiei. Odată cu progresele înregistrate în procesul de redresare economică, discuțiile pe probleme de politică macroprudențială s-au reorientat de la acordarea de sprijin pe termen scurt la diminuarea vulnerabilităților la adresa stabilității financiare, în special a riscurilor emergente de natură ciclică și a celor asociate piețelor imobiliare. În plus, a continuat activitatea de consolidare a cadrului de reglementare pentru sectorul bancar și a cadrului macroprudențial aplicabil instituțiilor financiare nebancare, în vederea creșterii în continuare a rezilienței pe termen lung a sistemului financiar.

3.1 Contextul stabilității financiare în 2021

În cursul anului 2021, redresarea economică s-a consolidat și s-a extins la nivelul țărilor și sectoarelor economice din zona euro, ceea ce a condus la îmbunătățirea, în general, a perspectivelor pe termen scurt ale stabilității financiare. Au persistat însă unele riscuri pe termen scurt la adresa stabilității financiare, asociate blocajelor în lanțurile globale de aprovizionare și majorării prețurilor produselor energetice – care au început să afecteze perspectivele inflației și ale redresării economice –, precum și incertitudinilor privind evoluția viitoare a pandemiei. Profiturile companiilor din cvasi-totalitatea sectoarelor au cunoscut îmbunătățiri pe parcursul anului 2021, însă companiile nefinanciare mai expuse la restricțiile induse de pandemie și cu un grad preexistent ridicat de îndatorare au rămas fragile, în timp ce nivelurile înalte ale datoriei suverane au sporit preocupările legate de sustenabilitatea datoriei pe termen mediu. Indiciile privind supraevaluarea unor categorii de active financiare, precum și dinamizarea activității pe piețele imobiliare rezidențiale din zona euro au condus, de asemenea, la acumularea de vulnerabilități. Nu în ultimul rând, în pofida îmbunătățirilor la nivelul profitabilității și al calității activelor, băncile din zona euro s-au confruntat în continuare cu dificultăți structurale, iar instituțiile financiare nebancare cu niveluri ridicate ale riscului de credit și de lichiditate (Figura 3.1).

Pandemia a condus la o creștere a gradului de îndatorare a sectorului public și a celui corporativ în cursul anului 2021. Cu toate acestea, preocupările legate de sustenabilitatea datoriei suverane au fost atenuate de redresarea economică în curs și de condițiile favorabile de finanțare, care au contribuit la diminuarea riscurilor de refinanțare. În sectorul corporativ, riscurile de insolvență pe termen scurt s-au redus pe fondul îmbunătățirii perspectivelor privind profitabilitatea și al aplicării în continuare a măsurilor de sprijin guvernamental, care au fost însă mai specifice. Unele firme au rămas vulnerabile, în special cele care aveau niveluri ridicate ale datoriei înainte de pandemie și cele care își desfășurau activitatea în sectoare mai afectate de pandemie. Privind în perspectivă, numărul cazurilor de insolvență din sectorul corporativ ar putea să crească în continuare, ca urmare a acumulării de cazuri nerezolvate de faliment și a eliminării treptate a măsurilor de politică pentru sprijinirea economiilor, deși această creștere nu ar trebui să aibă amploarea celei anticipate cu îngrijorare în etapele inițiale ale pandemiei. Pe fondul expansiunii rapide a piețelor imobiliare, rata anuală de creștere a prețurilor locuințelor a fost de 9% în septembrie 2021, contribuind la o creștere suplimentară a estimărilor privind supraevaluarea activelor imobiliare în unele țări. Creșterea accelerată a prețurilor locuințelor a fost determinată de evoluțiile atât din zonele urbane, cât și din cele neurbane. Semnele de relaxare a standardelor de creditare în unele țări, alături de nivelul ridicat și în creștere al îndatorării populației, au contribuit, de asemenea, la amplificarea vulnerabilităților pe termen mediu în țările respective. Deși ratele scăzute ale dobânzilor favorizează accesul debitorilor la finanțare mai ieftină pe scadențe mai lungi prin intermediul opțiunii ratelor fixe, reducând astfel riscul de refinanțare și preocupările legate de serviciul datoriei, un nivel mai ridicat al datoriei reprezintă o vulnerabilitate pe viitor în toate sectoarele, mai ales în cazul în care costurile de finanțare s-ar majora, iar creșterea economică ar fi inferioară așteptărilor.

Tendința de supraevaluare a activelor a făcut ca unele piețe să fie susceptibile la corecții

În 2021, aversiunea la risc pe piețele financiare a fost în general redusă, dar tendința de majorare a prețurilor activelor pe unele segmente a continuat, întrucât investitorii au căutat modalități de creștere a randamentelor într-un context caracterizat de randamente reale scăzute. Piețele de acțiuni au înregistrat în continuare creșteri pe seama așteptărilor deosebit de ridicate privind câștigurile și a menținerii condițiilor favorabile de finanțare. Volumul record al emisiunii de obligațiuni corporative cu randamente superioare a fost asociat cu îngustarea marjelor de credit, indicând apetitul sporit al investitorilor pentru active cu risc ridicat. În acest context, anumite categorii de active par să fi ajuns supraevaluate, întrucât creșterea prețurilor pe piețele de acțiuni s-a intensificat și mai mult odată cu apariția informațiilor despre dezvoltarea cu succes a vaccinurilor și este posibil ca această accelerare să fi fost determinată de utilizarea efectului de levier, care ar fi putut genera pierderi concentrate semnificative în cazul în care volatilitatea ar fi crescut.

Profitabilitatea băncilor s-a îmbunătățit, dar dificultățile structurale au persistat

În anul 2021, profiturile băncilor din zona euro au urcat din nou până aproape de nivelurile consemnate în perioada prepandemie, în contextul costurilor mai mici asociate pierderilor din împrumuturi și al veniturilor semnificative din activitățile băncilor de investiții. Calitatea activelor s-a menținut la niveluri superioare estimărilor pesimiste de la începutul pandemiei, reflectând măsurile de sprijin public pentru firme și revigorarea economică. Rata creditelor neperformante a coborât la niveluri care nu s-au mai înregistrat de dinainte de declanșarea crizei financiare mondiale, pe fondul progreselor realizate în continuare de bănci în vânzarea creditelor neperformante. Pe partea de pasive, băncile au accelerat transmiterea ratelor negative ale dobânzii asupra deponenților, iar cerințele minime de capital au scăzut marginal la nivel agregat în prima jumătate a anului 2021. Percepția pieței față de băncile din zona euro a rămas favorabilă ca urmare a rezultatelor exercițiului de testare la stres derulat de Autoritatea bancară europeană în iulie 2021 și a încetării recomandării BCE ca toate băncile să se abțină de la distribuirea dividendelor sau să limiteze distribuirea acestora[36]. Privind în perspectivă, profitabilitatea depinde de traiectoria redresării economice și de evoluția pandemiei, iar unele preocupări legate de calitatea activelor pot apărea din nou, pe măsură ce măsurile de sprijin guvernamental continuă să fie retrase treptat. În plus, în 2021 băncile s-au confruntat în continuare cu diferite probleme structurale din perioada prepandemie, precum eficiența redusă a costurilor, diversificarea limitată a veniturilor, capacitatea excedentară și marjele înguste de dobândă într-un mediu caracterizat de rate scăzute ale dobânzii.

Sectorul financiar nebancar și-a asumat riscuri de credit mai mari prin deținerile mici de active lichide

În anul 2021, instituțiile financiare nebancare, cum ar fi fondurile de investiții, societățile de asigurare și fondurile de pensii, care reprezintă o sursă importantă de finanțare a economiei reale, și-au sporit în continuare deținerile de obligațiuni de calitate mai scăzută. Deși riscurile de credit asociate acestor titluri au fost atenuate pe termen scurt, pe fondul diminuării vulnerabilităților din sectorul corporativ, instituțiile nebancare au rămas expuse riscului unor pierderi substanțiale din activitatea de creditare în eventualitatea în care condițiile din sectorul corporativ s-ar fi deteriorat. În cazul fondurilor de investiții, riscurile de credit în creștere au fost exacerbate de riscul ridicat de lichiditate, în contextul rezervelor mici de lichidități și al deținerilor scăzute de active lichide, sectorul fiind astfel vulnerabil în eventualitatea unor ieșiri masive ale investitorilor. Durata expunerilor fondurilor a continuat să crească, portofoliile acestora devenind mai vulnerabile la pierderile din reevaluare în eventualitatea unei majorări substanțiale a randamentelor la nivel internațional. În cazul în care pierderile din reevaluare conduc la răscumpărări masive, fondurile ar putea fi obligate să vândă active din cauza rezervelor mici de lichidități pe care le dețin, ceea ce ar putea crea un cerc vicios între evaluările activelor și răscumpărări. Perspectivele privind profitabilitatea și ratingurile de credit ale societăților de asigurare s-au îmbunătățit în 2021, fiind susținute de tendințele favorabile ale cererii, ale prețurilor și ale procesului de reducere a costurilor.

În afară de riscurile asociate sectoarelor individuale, schimbările climatice au produs riscuri numeroase, de amploare și tot mai urgente la adresa stabilității financiare în zona euro în anul 2021. Analiza efectuată în cadrul BCE pe parcursul anului[37] a evidențiat faptul că riscurile induse de schimbările climatice la adresa băncilor, fondurilor și societăților de asigurare din zona euro ar putea fi semnificative, mai ales dacă nu se iau măsuri pentru reducerea în mod ordonat a schimbărilor climatice. Toate aceste entități trebuie să își gestioneze expunerea la o tranziție către o economie cu emisii scăzute de dioxid de carbon și la riscurile fizice asociate fenomenelor meteorologice și climatice extreme. Analizele realizate până în prezent de BCE sugerează că aceste riscuri par să fie concentrate îndeosebi în anumite sectoare, regiuni geografice și între bănci individuale, exacerbând implicațiile asupra stabilității financiare. În același timp, lacunele în materie de date și de metodologie nu au fost încă remediate pentru a evalua riscurile legate de schimbările climatice într-un mod mai cuprinzător.

Figura 3.1

Principalele vulnerabilități la adresa stabilității financiare în zona euro

Sursa: BCE.
Notă: Evaluarea stabilității financiare la 17 noiembrie 2021.

3.2 Politica macroprudențială: asigurarea unei oferte adecvate de credite și limitarea acumulării de vulnerabilități

Politicile macroprudențiale reprezintă un instrument-cheie pentru contracararea vulnerabilităților din perspectiva stabilității financiare

Politicile macroprudențiale pot contribui la limitarea vulnerabilităților în creștere și la sporirea rezilienței sectorului financiar, susținând astfel creditarea adecvată a economiei chiar și în perioadele de criză, precum cea a pandemiei. În acest sens, BCE are atribuția de a evalua măsurile macroprudențiale privind capitalul bancar planificate de autoritățile naționale din țările participante la supravegherea bancară europeană. Este important de menționat că BCE are prerogativa de a aplica măsuri mai stricte privind capitalul, dacă va fi necesar[38].

În noua sa strategie de politică monetară, BCE acordă o importanță mai mare considerentelor privind stabilitatea financiară în deliberările sale privind politica monetară, ceea ce determină, de asemenea, o creștere a relevanței politicii macroprudențiale[39]. Stabilitatea financiară este o condiție prealabilă pentru stabilitatea prețurilor, întrucât crizele financiare au ca rezultat deprecierea mecanismului de transmisie a politicii monetare și intrarea băncilor într-un proces de dezintermediere excesivă, cu repercusiuni negative asupra creșterii economice și perspectivelor inflației. Totodată, deși acomodarea monetară poate sprijini stabilitatea financiară prin mai multe canale[40], aceasta ar putea conduce și la acumularea de riscuri sistemice, ceea ce justifică monitorizarea și analizarea din perspectivă macroprudențială. Prin contracararea riscurilor la adresa stabilității financiare, inclusiv a celor generate de efectele neintenționate ale acomodării monetare, acțiunile macroprudențiale permit politicii monetare să se concentreze asupra obiectivului său fundamental, respectiv stabilitatea prețurilor. În conformitate cu noua strategie, o evaluare aprofundată a interacțiunii dintre politica monetară și stabilitatea financiară este efectuată periodic în cadrul analizei monetare și financiare și este examinată în cadrul ședințelor de politică monetară ale Consiliului guvernatorilor.

În contextul actual, riscurile la adresa stabilității financiare sunt legate de vulnerabilitățile generate de tendința tot mai vizibilă de supraevaluare a activelor pe piețele imobiliare și financiare, de asumarea în continuare de riscuri de către instituțiile financiare nebancare și de nivelurile ridicate ale datoriei atât în sectorul public, cât și în cel privat[41]. Înăsprirea politicilor macroprudențiale ar putea combate unele dintre aceste vulnerabilități, în special pe piețele imobiliare din unele țări, și ar putea spori reziliența generală a băncilor. În plus, consolidarea cadrului de reglementare a băncilor și instituțiilor financiare nebancare, precum și gestionarea riscurilor climatice vor contribui la întărirea în continuare a rezilienței generale pe termen lung a sistemului financiar.

Politica macroprudențială în perioada pandemiei

O serie de politici din sectorul financiar au contribuit la menținerea stabilității financiare în perioada pandemiei

La începutul pandemiei, pentru a facilita absorbția posibilelor pierderi de către bănci și pentru ca acestea să poată satisface cererea de credite, autoritățile macroprudențiale au pus la dispoziție peste 20 de miliarde EUR din capital, în principal prin eliberarea amortizorului anticiclic de capital și a amortizorului de risc sistemic[42]. Aceste măsuri le-au completat pe cele adoptate de Supravegherea bancară a BCE de a asigura băncilor asistență operațională și de capital temporară și de a restricționa distribuirea dividendelor[43]. În 2021, BCE a continuat să monitorizeze eficacitatea măsurilor prudențiale și a cerințelor de capital pentru asigurarea unei oferte adecvate de credite în perioada pandemiei. Studiile realizate de experții BCE sugerează că eliberarea rezervelor de capital a fost într-adevăr eficientă pentru stimularea ofertei de credite (a se vedea Caseta 4).

În a doua jumătate a anului 2021, conduita generală a politicii macroprudențiale a început să se orienteze către o înăsprire graduală și țintită, în condițiile în care redresarea economică a continuat, iar vulnerabilitățile pe termen mediu s-au amplificat în continuare, în special pe piețele imobiliare rezidențiale. În conformitate cu evaluarea BCE, au fost introduse sau înăsprite măsuri macroprudențiale în unele jurisdicții în care vulnerabilitățile au fost mai intense, iar redresarea economică mai avansată. În Bulgaria și Estonia a fost majorată cerința privind amortizorul anticiclic de capital[44]. În Lituania a fost introdusă o rată a amortizorului de risc sistemic sectorial de 2% pentru combaterea riscurilor din sectorul imobiliar rezidențial[45]. În Belgia, Estonia și Franța a fost prelungită perioada de punere în aplicare a măsurilor macroprudențiale prevăzute la articolul 458 din Regulamentul privind cerințele de capital. În plus, Țările de Jos au decis să pună în aplicare, începând cu 1 ianuarie 2022[46], un prag al ponderii de risc[47] pentru portofoliile de credite ipotecare ale băncilor care utilizează abordarea bazată pe modele interne pentru calcularea cerințelor de capital reglementat.

BCE a evaluat notificările privind măsurile macroprudențiale adoptate în 2021 și nu a prezentat obiecții cu privire la aceste decizii, care au fost considerate a fi în concordanță cu evaluarea proprie a BCE. O nouă înăsprire a politicilor macroprudențiale pentru contracararea vulnerabilităților în creștere pe termen mediu pare a fi justificată, cu excepția cazului în care se materializează riscuri în sensul scăderii la adresa creșterii economice[48]. În acest context, BCE este pregătită să aplice măsuri macroprudențiale mai stricte decât cele adoptate de autoritățile naționale, în cazul în care măsurile acestora din urmă ar fi considerate insuficiente sau se anticipează escaladarea în continuare a vulnerabilităților.

Nu în ultimul rând, BCE este implicată în inițiative de consolidare a supravegherii macroprudențiale. Aceasta va contribui în 2022 la revizuirea cadrului macroprudențial al UE aplicabil băncilor, ca răspuns la solicitarea Comisiei Europene privind emiterea unui aviz, coordonându-și poziția cu cea a Comitetului european pentru risc sistemic și cu cea a Autorității bancare europene[49]. În plus, BCE continuă să promoveze inițiative în cadrul forurilor relevante pentru înregistrarea de progrese în direcția unei abordări macroprudențiale pentru instituțiile financiare nebancare (a se vedea Caseta 5).

Cooperarea cu Comitetul european pentru risc sistemic

În 2021, BCE a furnizat în continuare sprijin analitic, statistic, logistic și administrativ Secretariatului Comitetului european pentru risc sistemic (CERS)[50]. BCE a acordat sprijin general activităților desfășurate de CERS în special cu privire la: (i) implicațiile asupra stabilității financiare ale măsurilor fiscale adoptate în perioada pandemiei[51], (ii) provocările la adresa politicii macroprudențiale care decurg dintr-un mediu economic caracterizat de rate scăzute ale dobânzilor[52], (iii) dezvoltarea indicatorilor de risc pentru instituțiile financiare nebancare (a se vedea Caseta 5 privind abordarea macroprudențială pentru sectorul financiar nebancar)[53] și (iv) riscurile la adresa stabilității financiare generate de factorii determinanți ai schimbărilor climatice[54]. De asemenea, BCE a prezidat Grupul operativ al CERS privind testarea la stres[55] și a participat activ la numeroase alte grupuri de lucru ale CERS, dintre care sunt menționate următoarele: o echipă de experți care să răspundă solicitării Comisiei Europene privind emiterea unui aviz cu privire la revizuirea cadrului macroprudențial al UE în 2022, un grup de experți pentru operaționalizarea unui cadru de orientare macroprudențială[56]; un grup operativ care analizează efectele suprapunerii cerințelor de capital[57] și Grupul european privind riscurile cibernetice sistemice al CERS, care elaborează o strategie macroprudențială pentru evaluarea riscurilor cibernetice sistemice.

Informații mai detaliate despre CERS pot fi găsite pe website-ul său, precum și în Rapoartele anuale ale acestuia.

Caseta 4
Amortizoarele de capital ale sectorului bancar și creditarea companiilor nefinanciare în perioada pandemiei

Un obiectiv principal al cadrului Basel III privind amortizoarele de capital este acela de a reduce probabilitatea ca sistemul bancar să limiteze oferta de creditare în perioadele de criză. În acest scop, cadrul Basel III și implementarea acestuia la nivel european au făcut necesară introducerea cerinței privind amortizorul combinat[58], un nivel suplimentar al capitalului pe care băncile trebuie să îl dețină în perioadele favorabile, asigurând astfel capitalul pe care îl pot utiliza ulterior, în perioadele de declin economic, pentru absorbția pierderilor și satisfacerea cererii de credite. Cu toate acestea, utilizarea cerinței privind amortizorul combinat face obiectul unor constrângeri, în special cea referitoare la suma maximă distribuibilă, care limitează plățile de dividende și prime și răscumpărările de acțiuni efectuate de bănci[59].

Există o serie de factori care ar putea determina băncile să nu utilizeze amortizoarele de capital. Printre factorii potențiali se numără limitarea plăților de dividende care pot fi efectuate de bănci și efectul de stigmatizare de către piață, asociat reducerii ratelor de capital, în condițiile în care o rată mai mică a capitalului presupune un nivel mai scăzut al solvabilității. Nu în ultimul rând, dacă băncile nu doresc să utilizeze cerința privind amortizorul combinat, acestea ar putea reacționa la o pierdere de capital efectivă sau anticipată prin restrângerea ofertei de creditare în loc de a accepta o rată mai mică a capitalului, raționalizând astfel creditul într-o perioadă de criză, ceea ce contravine intenției cadrului privind amortizoarele de capital. Din aceste motive, autoritățile prudențiale pot decide asupra unei cerințe mai mici privind amortizorul combinat prin reducerea unora dintre componentele sale, precum amortizorul anticiclic de capital[60] sau amortizorul de capital pentru risc sistemic[61].

Pandemia de COVID-19 și măsurile privind capitalul adoptate în consecință oferă posibilitatea de a vedea cum reacționează băncile și în ce măsură doresc acestea să utilizeze amortizoarele de capital eliberate. Băncile din zona euro au intrat în pandemie cu rate relativ solide ale capitalului, care au fost susținute în continuare prin măsuri extraordinare de politică. Prin urmare, sistemul bancar din zona euro în ansamblu a reușit să acopere creșterea puternică a cererii de credite din partea sectorului corporativ. Cu toate acestea, analiza reacțiilor băncilor individuale la măsurile adoptate face posibilă stabilirea eficacității a două caracteristici principale ale cadrului macroprudențial, chiar dacă până în prezent mai multe măsuri de sprijin au fost de natură să prevină pierderi masive în sectorul bancar. În primul rând, reacțiile băncilor la reducerea nivelurilor amortizoarelor și la alte măsuri de eliberare a capitalului au ilustrat eficacitatea relaxării unor astfel de obligații în perioadele de criză. În al doilea rând, comportamentul băncilor cu o marjă redusă a fondurilor proprii peste cerința privind amortizorul combinat oferă informații cu privire la înclinația băncilor spre utilizarea amortizoarelor.

Reducerea amortizoarelor și alte măsuri de eliberare a capitalului au avut efecte pozitive asupra împrumuturilor acordate sectorului corporativ în 2020, în special în cazul băncilor cu un nivel al capitalului mai apropiat de cerința privind amortizorul combinat[62]. În perioada pandemiei, autoritățile prudențiale au redus cerința privind amortizorul combinat (prin scăderea amortizorului anticiclic de capital și a amortizorului de capital pentru risc sistemic) și au propus o modificare în structura cerinței din Pilonul 2, micșorând proporția fondurilor proprii de nivel 1 de bază (CET1), respectiv capitalul de cea mai înaltă calitate, de care băncile au nevoie pentru îndeplinirea cerinței. În 2020, volumul creditelor a fost cu 3,1% mai mare pentru băncile care beneficiază de aceste măsuri decât în cazul altor bănci, în timp ce ratele dobânzilor la împrumuturile acordate firmelor au fost mai mici cu 7 puncte de bază. Un aspect important îl constituie faptul că efectul a fost mai puternic pentru băncile cu un nivel al capitalului în apropiere de cerința privind amortizorul combinat, ceea ce sugerează că băncile sunt dispuse să utilizeze capitalul peste nivelul impus de această cerință, dar nu și cerința în sine (Graficul A).

Un nivel al capitalului apropiat de cerința privind amortizorul combinat a redus creditarea firmelor de către bănci, aspect care relevă faptul că băncile sunt în continuare reticente în privința utilizării cerinței respective. O analiză econometrică arată că, în 2020, proximitatea față de cerința privind amortizorul combinat a redus semnificativ creșterea creditării cu 2,7 puncte procentuale comparativ cu alte bănci, ceea ce sugerează reticența băncilor de a utiliza amortizoarele.

Scăderea creditării din partea băncilor care înregistrau niveluri ale capitalului apropiate de cerința privind amortizorul combinat a avut drept rezultat apariția unor constrângeri mai mari pentru împrumuturile acordate societăților nefinanciare care depind de băncile respective. Firmele cu expuneri față de bănci cu un nivel al capitalului apropiat de cerința privind amortizorul combinat (respectiv, peste 75% din creditele atrase înainte de declanșarea pandemiei de COVID-19) au contractat cu 5,3% mai puține împrumuturi în timpul pandemiei decât alte firme. Impactul a crescut la 7% în cazul firmelor cu un singur creditor (cu un nivel al capitalului apropiat de cerința privind amortizorul combinat) la momentul declanșării pandemiei. Acest lucru sugerează că, în perioadele de criză, poate fi dificil pentru firme să găsească un alt creditor, aspect care evidențiază importanța pozițiilor de capital ale băncilor pentru accesul clienților la finanțare.

Comportamentul băncilor individuale în perioada pandemiei sugerează că acestea reacționează pozitiv la eliberarea amortizoarelor de capital și la alte măsuri de eliberare a capitalului, dar sunt reticente în privința utilizării acestor amortizoare. Reducerea cerințelor de capital și a amortizoarelor de capital a sprijinit oferta de împrumuturi acordate firmelor prin creșterea volumului de capital peste cerința privind amortizorul combinat. Aceasta arată că scăderea amortizoarelor de capital poate contribui la atenuarea comportamentului potențial prociclic al sistemului bancar în perioadele caracterizate de tensiuni economice. Comportamentul băncilor cu un nivel al capitalului limitat peste cerința privind amortizorul combinat ar putea indica însă obstacole în calea bunei funcționări a cadrului privind cerințele de capital în perioadele caracterizate de tensiuni economice. Este necesară realizarea unui număr mai mare de studii, inclusiv cu privire la impactul macroeconomic, pentru testarea și fundamentarea în continuare a rezultatelor prezentate în această casetă și pentru formularea unor concluzii cu implicații mai cuprinzătoare.

Graficul A

Măsurile de eliberare a capitalului sprijină oferta de credite

Efectele estimate ale măsurilor de eliberare a capitalului pentru băncile cu marje de amploare diferită ale nivelului capitalului față de cerința privind amortizorul combinat

(partea stângă: variații procentuale ale volumului creditelor; partea dreaptă: variații în puncte procentuale ale ratelor dobânzilor active)

Sursa: date AnaCredit ale BCE, date de supraveghere ale BCE și calcule BCE.

Caseta 5
O abordare macroprudențială a sectorului financiar nebancar

Sectorul financiar nebancar s-a dezvoltat într-un ritm mai alert decât sectorul bancar în cea mai mare parte a ultimului deceniu. Activele financiare ale societăților de asigurare, fondurilor de pensii, fondurilor de investiții și ale fondurilor de piață monetară din zona euro au înregistrat împreună o creștere de peste două ori de la declanșarea crizei financiare mondiale din 2008, ajungând la aproximativ 32 000 de miliarde EUR la sfârșitul anului 2021[63]. În aceeași perioadă, finanțarea nebancară a devenit o sursă importantă de creditare a economiei reale, ponderea acesteia în totalul împrumuturilor acordate societăților nefinanciare dublându-se, de asemenea, de la aproximativ 15% la 30%[64]. Având în vedere rolul tot mai important al instituțiilor nebancare în finanțarea economiei reale și interconectarea acestora cu sistemul financiar în ansamblu, este esențial ca riscurile din acest sector să fie abordate în cadrul unei evaluări la nivel de sistem.

Cadrul de politică pentru instituțiile financiare nebancare trebuie consolidat din perspectivă macroprudențială

În prezent, cadrul de politică macroprudențială vizează în special sectorul bancar, în timp ce cadrului aplicabil sectorului financiar nebancar îi lipsește în mare măsură perspectiva macroprudențială, ceea ce înseamnă că există mai puține mecanisme de siguranță împotriva riscurilor sistemice generate de acest sector, care este deseori interconectat și lipsit de transparență. Aceste riscuri se pot amplifica într-o perioadă de expansiune economică din cauza structurii acestui sector și a cerințelor de reglementare mai laxe comparativ cu cele din sectorul bancar. În cazul în care se manifestă șocuri economice neprevăzute sau se remarcă înrăutățirea perspectivelor economice, există riscul ca instituțiile financiare nebancare să reacționeze într-o manieră prociclică prin vânzarea activelor pe o piață aflată deja în declin și prin restrângerea activităților proprii, ceea ce conduce la înăsprirea condițiilor de finanțare și la amplificarea tensiunilor în cadrul sistemului.

În martie 2020, perioadă marcată de turbulențe pe piețele financiare, a devenit evident faptul că anumite segmente ale sectorului financiar nebancar nu erau suficient de reziliente pentru a absorbi șocul economic fără a crea un risc de contagiune pentru alți intermediari financiari și economie în ansamblul său. Au fost identificate vulnerabilitățile care au stat la baza acestor evoluții, cum ar fi necorelarea lichidității între active și pasive în cazul fondurilor de piață monetară și al fondurilor de obligațiuni corporative, precum și riscul de lichiditate asociat practicilor prociclice de stabilire a marjelor. Instrumentele existente de gestionare a lichidității nu au putut reduce tensiunile în mod corespunzător, iar aceste probleme de lichiditate au început să se amelioreze numai după adoptarea unor măsuri extraordinare de politică monetară în zona euro și la nivel mondial.

Acest episod a evidențiat faptul că este necesar ca autoritățile să adopte o abordare holistică și la nivel de sistem, să ia în considerare rolul diferiților actori, precum și să evalueze și să elaboreze politici pentru combaterea vulnerabilităților structurale din sectorul financiar nebancar, după cum a punctat și Consiliul pentru Stabilitate Financiară[65]. Evenimentele din martie 2020 au subliniat, de asemenea, importanța atribuirii unui rol mai important supravegherii piețelor de capital din UE, ceea ce ar consolida monitorizarea transfrontalieră a riscurilor și acțiunile coordonate la nivel european.

Dezvoltarea unui cadru macroprudențial cuprinzător este necesară pentru a spori reziliența sectorului financiar nebancar, asigurând faptul că acesta oferă o sursă stabilă de finanțare a economiei reale, atât în condiții normale, cât și în condiții de criză pe piețe. De asemenea, acesta ar sprijini transmisia eficientă a politicii monetare. Astfel de reforme în domeniul reglementării ar trebui să reducă și necesitatea unor intervenții extraordinare viitoare din partea băncilor centrale, contribuind astfel la atenuarea preocupărilor care pot fi asociate unor astfel de acțiuni, precum riscurile la adresa fondurilor publice și crearea de stimulente pentru participanții pe piață care își asumă riscuri excesive.

Un cadru macroprudențial ar trebui să fie fundamentat pe mai multe principii-cheie. Având în vedere interconectarea sectorului, cadrul macroprudențial ar trebui să adopte o perspectivă la nivel de sistem. Acesta ar trebui să urmărească în primul rând consolidarea rezilienței ex ante a sectorului prin îmbunătățirea capacității sale de absorbție a șocurilor. De asemenea, acesta ar trebui să fie suficient de flexibil pentru a se adapta la evoluția riscurilor în timp și, având în vedere eterogenitatea sectorului, ar trebui să acopere o gamă largă de entități și activități.

Reformele ar trebui integrate în procesul de coordonare a politicilor internaționale

În ceea ce privește agenda de politică internațională, în ultimul an s-au înregistrat progrese semnificative cu privire la reforma fondurilor de piață monetară, care au fost supuse unor presiuni puternice în luna martie 2020. Consiliul pentru Stabilitate Financiară a formulat propuneri de politică pentru contracararea vulnerabilităților care afectează fondurile de piață monetară la nivel internațional, activitate la care a contribuit și BCE[66]. Propunerile urmăresc să sporească reziliența fondurilor de piață monetară prin reducerea necorelării lichidității între active și pasive și a efectelor de deteriorare a situației fondurilor generate de posibilele încălcări ale pragurilor de reglementare. BCE s-a implicat, de asemenea, în elaborarea unei recomandări CERS privind reforma fondurilor de piață monetară, care va contribui, prin informațiile furnizate, la revizuirea de către Comisia Europeană a Regulamentului UE privind fondurile de piață monetară în anul 2022, și a publicat analize suplimentare referitoare la propunerile de reformă[67]. Următorul pas ar trebui să se concentreze pe consolidarea politicilor pentru fondurile deschise de investiții și pe practicile de stabilire a marjelor și să abordeze riscurile generate de efectul de levier în sectorul financiar nebancar.

Politicile pentru sectorul mai extins al fondurilor de investiții ar trebui să aibă ca prioritate absolută problematica necorelării lichidității între active și pasive. Un obiectiv important este acela de a asigura că lichiditatea activelor este mai bine aliniată la condițiile de răscumpărare, fie prin limitarea frecvenței răscumpărărilor, fie prin garantarea faptului că fondurile dețin suficiente active lichide. Instrumentele de gestionare a lichidității, precum metoda swing pricing de ajustare a valorii activului net sau taxele anti-diluare, pot completa aceste reforme, dar sunt mai puțin eficace în soluționarea necorelării lichidității între active și pasive.

În plus, sunt esențiale înțelegerea și combaterea riscurilor asociate efectului de levier în sectorul financiar nebancar. În vederea monitorizării și contracarării vulnerabilităților generate de utilizarea efectului de levier, este necesară existența unor indicatori coerenți ai efectului de levier la nivel mondial. Ar trebui întreprinse eforturi suplimentare pe plan internațional pentru a evalua amploarea și distribuția efectului de levier în sectorul financiar nebancar, inclusiv a celui care rezultă din utilizarea instrumentelor financiare derivate pentru a genera expunere sintetică. Acest lucru va contribui la fundamentarea discursului de politică privind limitarea riscului sistemic generat de utilizarea efectului de levier în afara sectorului bancar.

Activitatea internațională privind practicile de stabilire a marjelor ar trebui să vizeze creșterea transparenței, reducerea prociclicității excesive a marjelor și asigurarea unui nivel mai bun de pregătire a instituțiilor financiare nebancare în fața apelurilor în marjă[68]. Transparența și predictibilitatea modelelor privind marja inițială utilizate atât de contrapărțile centrale, cât și de membrii compensatori ar trebui îmbunătățite, astfel încât atât băncile, cât și instituțiile financiare nebancare să fie mai bine pregătite în fața apelurilor în marjă. În plus, toate tipurile de instituții financiare nebancare ar trebui să dispună de cadre funcționale de gestionare a lichidității pentru a se asigura că sunt suficient de pregătite în fața apelurilor în marjă. Astfel, va fi diminuat riscul de lichiditate la nivelul sistemului, inclusiv în rândul fondurilor de piață monetară, care sunt utilizate de participanții pe piață pentru stocarea lichidității, precum și în rândul fondurilor de investiții, al societăților de asigurare și al fondurilor de pensii, care utilizează instrumente derivate și care, prin urmare, fac obiectul unor apeluri în marjă.

3.3 Activități microprudențiale pentru a asigura soliditatea băncilor individuale

BCE a renunțat la unele măsuri extraordinare de supraveghere implementate în 2020 pentru a atenua impactul șocului generat de pandemia de COVID-19

Odată cu îmbunătățirea perspectivelor economice pe parcursul anului 2021, BCE a anunțat renunțarea treptată la unele măsuri de supraveghere implementate pentru a permite băncilor să continue procesul de creditare a economiei în perioada pandemiei. În luna iulie, BCE a decis să nu prelungească după data de 30 septembrie 2021 perioada de aplicare a recomandării sale ca toate băncile să se abțină de la distribuirea de dividende sau să limiteze distribuirea acestora și răscumpărarea acțiunilor, dar a avertizat că băncile trebuie să rămână prudente și să nu subestimeze riscul ca pierderile suplimentare să aibă un impact ulterior asupra traiectoriei capitalului după expirarea măsurilor de sprijin. Astfel, în cursul anului 2021, BCE a acordat o atenție deosebită riscului de credit, în special clasificării și măsurării adecvate a riscurilor din bilanțurile băncilor, precum și nivelului de pregătire a băncilor pentru gestionarea în timp util a debitorilor aflați în dificultate. În luna iunie, BCE a prelungit perioada de aplicare a facilității privind calculul efectului de levier până în martie 2022, ținând cont și de circumstanțele monetare excepționale. Toate deciziile privind măsurile de sprijin ale BCE în materie de supraveghere, precum și deciziile care pun un accent suplimentar pe riscul de credit au fost comunicate băncilor și publicului prin intermediul răspunsurilor la întrebări frecvente, al comunicatelor de presă, al postărilor pe blog și al discursurilor.

BCE a efectuat un exercițiu de testare la stres pentru unele dintre cele mai mari bănci din Europa, și-a continuat activitatea post-Brexit și a finalizat analiza țintită a modelelor interne (TRIM)

BCE a efectuat un exercițiu de testare la stres pentru unele dintre băncile mari și medii pe care le supraveghează direct. Rezultatele publicate în iulie 2021 au arătat că sistemul bancar din zona euro ar putea face față unei eventuale deteriorări suplimentare a condițiilor economice. BCE a publicat pentru prima dată informații individuale pentru băncile care nu fac parte din eșantionul utilizat în cazul testărilor la stres la nivelul UE coordonate de Autoritatea bancară europeană, dar care sunt supravegheate direct de BCE. În plus, BCE a finalizat evaluările cuprinzătoare a două bănci italiene, a unei bănci estoniene și a unei bănci lituaniene, după ce acestea au fost clasificate în categoria instituțiilor semnificative. Toate băncile care încep sau sunt susceptibile să facă obiectul supravegherii directe a BCE trebuie să parcurgă o evaluare cuprinzătoare, care constă într-un exercițiu de testare la stres și o evaluare a calității activelor (ECA). Rezultatele evaluării cuprinzătoare arată că niciuna dintre cele patru bănci nu înregistrează deficite de capital. Băncile sunt însă așteptate să analizeze rezultatele exercițiului și să adopte măsuri de remediere conform constatărilor ECA.

BCE și-a continuat, de asemenea, activitatea post-Brexit. După încheierea perioadei de tranziție (în care Regatul Unit avea încă obligația de a respecta legislația UE) la 31 decembrie 2020, BCE a continuat să monitorizeze, în cadrul procesului de supraveghere continuă, implementarea modelelor-țintă de operare post-Brexit ale băncilor afectate de ieșirea Regatului Unit din Uniunea Europeană, pentru a se asigura că acestea au evoluat în concordanță cu termenele convenite anterior. În paralel, a fost lansată o analiză a cartografierii operațiunilor de tranzacționare pentru a evalua într-o manieră unitară modelele de administrare a operațiunilor de tranzacționare ale filialelor grupurilor bancare internaționale nou-înființate în UE.

BCE a finalizat analiza țintită a modelelor interne (TRIM) ale instituțiilor semnificative. În cadrul TRIM, care a început în 2016, BCE a realizat 200 de investigații la fața locului referitoare la modele (modele interne pentru riscul de credit, riscul de piață și riscul de credit al contrapărții) în cazul a 65 de bănci semnificative. În ansamblu, această analiză a confirmat faptul că băncile pot utiliza în continuare modelele interne pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii, care fac, în unele cazuri, obiectul unor măsuri de supraveghere. TRIM a îmbunătățit credibilitatea și comparabilitatea între bănci a rezultatelor modelelor interne și a contribuit la reducerea variabilității care nu derivă din riscuri a activelor ponderate în funcție de risc.

Începând cu 26 iunie 2021, BCE a preluat supravegherea firmelor de investiții de importanță sistemică din țările participante la supravegherea bancară europeană. În 2021, firmele de investiții au intrat sub incidența unui nou regim de reglementare european, care să reflecte mai bine riscurile efective asumate de diferitele tipuri de firme de investiții și să sporească eficacitatea supravegherii acestor firme. Firmele de investiții cele mai mari și mai importante din punct de vedere sistemic sunt obligate să solicite o autorizație bancară, urmând ca, după acordarea autorizației, acestea să se afle sub supravegherea BCE. Firmele de investiții care fac obiectul supravegherii bancare europene sunt cele care furnizează servicii de piață și servicii bancare de investiții importante și sunt astfel expuse, la fel ca și băncile, la riscul de credit și la riscul de piață.

Au fost lansate consultări publice cu privire la diferite cadre de supraveghere

În efortul său susținut de creștere a transparenței și a asumării responsabilității, BCE a inițiat o serie de consultări publice. Prima consultare s-a referit la evaluările competenței și onorabilității, pentru care BCE a publicat ulterior un ghid revizuit și mai cuprinzător. Ghidul revizuit explică politicile aplicate de BCE în evaluarea caracterului adecvat al fiecărui membru al organelor de conducere ale băncilor supravegheate direct și prezintă așteptările ridicate în materie de supraveghere referitoare la caracterul adecvat colectiv al consiliilor de administrație ale băncilor și la asumarea individuală a responsabilității de către membrii acestora. Acesta detaliază și procesul de reevaluare a membrilor consiliilor de administrație în cazurile în care apar aspecte noi care pot afecta caracterul adecvat al acestora. De asemenea, a fost publicat un chestionar revizuit privind competența și onorabilitatea, cu scopul de a stimula în continuare convergența în materie de supraveghere a competenței și onorabilității între țările participante la supravegherea bancară europeană.

Cea de-a doua consultare a vizat revizuirea cadrului armonizat privind modalitățile de exercitare a opțiunilor și marjelor de apreciere pe care BCE este autorizată să le exercite în supravegherea bancară, conform dreptului Uniunii Europene. BCE a propus revizuiri ale politicilor sale, în principal pentru includerea modificărilor legislative adoptate de la prima publicare a acestora în 2016. Majoritatea revizuirilor se referă la opțiuni și marje de apreciere în aplicarea cerințelor de lichiditate. Consultarea a acoperit numeroase aspecte ale procesului de supraveghere, inclusiv permisiunile acordate băncilor care urmăresc să își reducă nivelul capitalului, tratamentul anumitor expuneri aplicat în calcularea efectului de levier, precum și unele excepții de la limita expunerilor mari.

Cea de-a treia consultare s-a referit la un proiect de ghid privind notificarea tranzacțiilor de securitizare, care clarifică informațiile pe care BCE așteaptă să-i fie furnizate de către băncile supravegheate direct ce acționează în calitate de inițiatori sau sponsori ai tranzacțiilor de securitizare. În luna mai 2021, BCE și-a anunțat decizia de a se asigura că băncile supravegheate direct respectau cerințele privind reținerea riscului, transparența și resecuritizarea pentru toate securitizările care sunt prevăzute la articolele 6, 7 și 8 din Regulamentul UE privind securitizarea. Decizia a fost luată ca urmare a clarificărilor aduse regulamentului, care fac parte din pachetul de măsuri al UE pentru redresarea piețelor de capital și precizează în mod explicit că aceste cerințe sunt de natură prudențială și, prin urmare, ar trebui să fie monitorizate de autoritățile competente de supraveghere prudențială.

BCE a publicat, de asemenea, memorandumurile de înțelegere în materie de supraveghere pe care le-a semnat în 2021 și pentru care a primit acordul celeilalte autorități în fiecare caz.

Informații mai detaliate despre Supravegherea bancară a BCE pot fi găsite pe website-ul său și în Raportul anual al BCE privind activitățile de supraveghere, 2021.

3.4 Contribuția BCE la inițiativele de politică din Europa

Eforturile în vederea implementării reformelor necesare în domeniul reglementării au continuat

În anul 2021 au fost finalizate sau inițiate reforme semnificative în domeniul reglementării pentru a se asigura că sistemul financiar este capabil să facă față șocurilor provocate de pandemie. Cu toate acestea, încă există dificultăți importante de natură juridică și instituțională care trebuie depășite înainte ca băncile europene să își poată desfășura operațiunile într-un cadru cu adevărat integrat. Mai exact, sunt necesare eforturi suplimentare pentru: finalizarea uniunii bancare și punerea în aplicare a reformelor finale Basel III; dezvoltarea în continuare a piețelor de capital la nivel european, consolidând, în același timp, cadrul de reglementare pentru instituțiile financiare nebancare; elaborarea de reglementări privind criptoactivele și monedele digitale stabile (stablecoins) și abordarea riscurilor climatice.

Finalizarea uniunii bancare

Băncile au fost reziliente în perioada pandemiei, dar sunt necesare eforturi suplimentare pentru finalizarea uniunii bancare

Băncile din uniunea bancară au beneficiat de sprijin puternic din partea politicilor pentru economia reală, precum și de un cadru de reglementare și de supraveghere îmbunătățit, ceea ce le-a consolidat poziția de capital. Totuși, uniunea bancară necesită o întărire suplimentară. BCE a continuat să dezvolte și să îmbunătățească în mod activ caracteristicile esențiale ale uniunii bancare în anul 2021. Instituția a contribuit la dezbaterile pe teme de politică referitoare la: instituirea unui sistem european de asigurare a depozitelor; îmbunătățirea capacității băncilor de a desfășura operațiuni transfrontaliere în cadrul uniunii bancare; reducerea riscurilor care se pot manifesta în continuare și lărgirea setului de instrumente pentru gestionarea crizelor și sursele de finanțare disponibile în situații de criză. La fel ca în anii precedenți, BCE a continuat să contribuie la rapoartele de monitorizare privind indicatorii de reducere a riscurilor elaborate împreună cu Comisia Europeană și Comitetul unic de rezoluție. Rapoartele sunt utilizate pentru fundamentarea deciziilor de politică referitoare la finalizarea uniunii bancare.

Pe parcursul anului 2021, activitatea privind uniunea bancară a pus un accent deosebit pe îmbunătățirea cadrului de gestionare a crizelor. BCE a furnizat informații utile dezbaterilor prin intermediul contribuției la consultarea specifică de către Comisia Europeană privind revizuirea cadrului de gestionare a crizelor și de asigurare a depozitelor. Contribuția include propuneri de îmbunătățire a modului de gestionare a unei bănci aflate în criză atât înainte, cât și după intrarea în dificultate a acesteia. În cursul anului 2021, BCE a urmărit și a contribuit, de asemenea, la activitățile de natură tehnică desfășurate în cadrul forurilor europene relevante privind operaționalizarea mecanismului comun de sprijin pentru Fondul unic de rezoluție. Mecanismul comun de sprijin va consolida în continuare cadrul de rezoluție bancară prin dublarea eficace a fondurilor disponibile pentru rezoluție bancară prin intermediul Fondului unic de rezoluție.

Punerea în aplicare a reformelor finale Basel III

BCE salută propunerile Comisiei Europene de modificare a CRR și CRD în vederea punerii în aplicare a reformelor finale Basel III

Punerea în aplicare a reformelor finale Basel III este esențială pentru remedierea deficiențelor cadrului existent de reglementare a capitalului și pentru consolidarea suplimentară a rezilienței pe termen lung a sistemului financiar. Inițiativele la nivel internațional în domeniul reglementării introduse ulterior crizei financiare globale au condus la îmbunătățirea capacității sistemului financiar de a face față unui șoc neașteptat de amploare, precum pandemia. Pachetul final de reforme Basel III vizează soluționarea deficiențelor cadrului aflat în vigoare, printre altele prin introducerea unui prag minim al modelelor interne.

BCE a afirmat în mod consecvent importanța susținerii standardelor financiare internaționale. În acest scop, în luna septembrie 2021, BCE și Autoritatea bancară europeană au adresat o scrisoare deschisă Comisiei Europene prin care și-au exprimat sprijinul pentru implementarea deplină, oportună și consecventă a setului final de reforme Basel III[69]. Scrisoarea a evidențiat recomandările anterioare făcute de către acestea Comisiei Europene și a confirmat opinia lor potrivit căreia punerea în aplicare a reformelor Basel III, astfel cum s-a convenit la nivel internațional, ar putea avea costuri de tranziție modeste, care ar fi în mare măsură compensate de beneficiile economice pe termen lung[70].

În acest context, BCE a salutat propunerile Comisiei Europene de modificare a Regulamentului privind cerințele de capital (CRR) și a Directivei privind cerințele de capital (CRD) în vederea punerii în aplicare a reformelor finale Basel III, publicate în data de 27 octombrie 2021. Comisia a optat pentru o implementare fidelă a pragului minim al modelelor interne în UE, urmând abordarea cerințelor cumulative (single stack), dar propunerea a conținut, de asemenea, anumite opțiuni de implementare, abateri de la prevederile Acordului Basel și perioade de tranziție lungi care pot lăsa unele riscuri insuficient acoperite și care, prin urmare, generează preocupări din perspectivă prudențială[71]. BCE intenționează să prezinte opinii mai detaliate în avizele sale viitoare cu privire la propunerile legislative.

Continuarea progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital

BCE a solicitat realizarea de progrese în ceea ce privește uniunea piețelor de capital, cu accent pe piețele de capital verzi în vederea promovării obiectivelor climatice ale UE

În anul 2021, BCE a continuat să sublinieze importanța continuării progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital, îndeosebi pentru a sprijini redresarea economiei în urma pandemiei, pentru a se adapta la Brexit și pentru a contribui la finanțarea investițiilor asociate schimbărilor climatice și a tranziției digitale. În acest scop, BCE a reiterat necesitatea implementării depline și fără întârziere a planului de acțiune al Comisiei Europene privind uniunea piețelor de capital din anul 2020, salutând propunerile legislative adoptate în luna noiembrie 2021, dar solicitând totodată realizarea de noi progrese. Mai precis, abordarea impedimentelor de ordin structural cum ar fi diferențele la nivel național privind normele în materie de insolvență, protecția investitorilor și impozitarea, precum și consolidarea supravegherii transfrontaliere sunt importante pentru continuarea progreselor în ceea ce privește uniunea piețelor de capital. BCE a acordat o atenție deosebită piețelor de capital verzi. Piețele de capital joacă un rol esențial în atingerea obiectivelor ambițioase ale UE în domeniul climei, astfel cum s-a subliniat în Buletinul macroprudențial din octombrie 2021 și raportul Financial Stability Review din noiembrie 2021 ale BCE. BCE a evidențiat faptul că dezvoltarea în continuare a unor piețe de capital ecologice semnificative și integrate în UE va necesita adoptarea unor măsuri ferme pentru îmbunătățirea structurilor și a standardelor pieței în vederea reducerii fragmentării și a riscului de dezinformare ecologică, precum și în scopul asigurării angajamentului general al companiilor față de tranziția ecologică. În plus, piețele de capital verzi vor fi sprijinite dacă uniunea piețelor de capital înregistrează în continuare progrese prin accentul acordat domeniilor relevante pentru acestea sau măsurilor care vizează creșterea finanțării prin emisiune de acțiuni pentru a încuraja inovarea.

Elaborarea de reglementări privind criptoactivele și monedele digitale stabile

BCE a propus consolidarea anumitor cerințe prevăzute în Regulamentul privind piețele criptoactivelor

Ca răspuns la propunerea de regulament al Comisiei Europene privind piețele criptoactivelor (Regulamentul „MiCA”), BCE a publicat, în luna februarie 2021, un aviz prin care a propus clarificarea și consolidarea anumitor cerințe prudențiale și a rolului BCE și al altor membri relevanți ai Sistemului European al Băncilor Centrale. Avizul BCE a avertizat asupra utilizării unor tipuri de monede digitale stabile pentru efectuarea plăților. Prin intermediul acestuia, BCE s-a pronunțat în favoarea consolidării cerințelor prudențiale pentru emitenții de monede digitale stabile prin impunerea unei obligații de testare la stres și a unor cerințe de lichiditate cel puțin la fel de stricte precum cele din Regulamentul privind fondurile de piață monetară. BCE a solicitat, de asemenea, exercitarea supravegherii la nivelul UE pentru a asigura o evaluare cuprinzătoare a riscurilor și a evita fragmentarea, având în vedere caracterul transfrontalier al criptoactivelor și al monedelor digitale stabile. În luna noiembrie, BCE a publicat avizul cu privire la propunerea de regulament de extindere a cerințelor de trasabilitate la transferurile de criptoactive. BCE a continuat să contribuie în mod activ la dezbaterile din cadrul forurilor internaționale privind criptoactivele și monedele digitale stabile.

Consolidarea cadrului de reglementare pentru instituțiile financiare nebancare

În anul 2021, BCE a contribuit în continuare la dezbaterile la nivel european și internațional privind răspunsul politicii la învățămintele ce se pot trage în urma turbulențelor induse de pandemie în sectorul financiar nebancar. În luna aprilie, BCE a publicat un Buletin macroprudențial dedicat sectorului financiar nebancar[72], în care a analizat vulnerabilitățile apărute în timpul turbulențelor generate de pandemia de COVID-19 și s-a pronunțat în favoarea unei abordări macroprudențiale pentru a contracara în mod corespunzător riscurile sistemice provenind din acest sector. În luna iulie 2021, Eurosistemul a publicat răspunsul la consultarea lansată de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe cu privire la reformele de politică vizând fondurile de piață monetară din UE, pledând pentru reforme menite să consolideze reziliența fondurilor de piață monetară prin reducerea semnificativă a necorelării lichidității între activele și pasivele acestora.

Contribuții la dezbaterile de politică ale UE privind schimbările climatice și la reglementarea financiară asociată acestui domeniu

BCE a monitorizat riscurile financiare asociate schimbărilor climatice și a creat, totodată, fundamentul pentru măsuri de politică bazate pe date concrete

BCE a continuat să evalueze și să monitorizeze riscurile financiare asociate schimbărilor climatice și a contribuit la dezbaterile privind politicile la nivel european și internațional. Aceasta a publicat, în colaborare cu Comitetul european pentru risc sistemic, un raport care furnizează informații și fundamente analitice importante pentru adoptarea de măsuri de politică specifice, bazate pe date concrete[73]. Mai mult decât atât, în luna octombrie 2021, instituția a publicat un Buletin macroprudențial dedicat riscurilor și oportunităților asociate schimbărilor climatice[74]. Articolele au analizat dificultatea includerii riscurilor climatice în cadrul de reglementare bancară și eventuala necesitate a unui răspuns macroprudențial. Buletinul a inclus, de asemenea, o propunere privind o abordare macroprudențială bazată pe testarea la stres pentru recunoașterea naturii sistemice a riscurilor climatice.

BCE a contribuit în continuare la dezvoltarea cadrului de reglementare din UE. Aceasta a impulsionat agenda politică a Uniunii Europene prin publicarea unui aviz cu privire la o propunere de regulament privind obligațiunile verzi europene, solicitând asumarea unui angajament ca standardul privind obligațiunile verzi să devină standardul principal (prime standard) pentru asemenea instrumente în cadrul UE, pentru a construi o piață a obligațiunilor verzi în concordanță cu taxonomia UE și pentru a atenua preocupările legate de dezinformarea ecologică. BCE a publicat, de asemenea, un aviz cu privire la o propunere de directivă în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CSRD). Aceasta a salutat directiva propusă ca un pas necesar pentru a spori disponibilitatea, calitatea și consecvența informațiilor privind durabilitatea în UE și pentru a remedia lacunele în materie de date care împiedică elaborarea unor cadre adecvate de politică în materie de durabilitate, de evaluare a riscurilor și de monitorizare a riscurilor pentru sectorul financiar.

4 Buna funcționare a infrastructurii pieței și a plăților

Eurosistemul joacă un rol central în dezvoltarea, operarea și monitorizarea infrastructurilor piețelor și a acordurilor care înlesnesc fluxul sigur și eficient de plăți, instrumente financiare și garanții în zona euro. Acesta acționează, de asemenea, ca un catalizator pentru integrarea și inovarea pe piața plăților și a instrumentelor financiare. Ca reacție la transformarea digitală, la noile cerințe de reglementare și la modificarea nevoilor utilizatorilor, Eurosistemul a revizuit și reînnoit infrastructurile piețelor, politicile și strategiile existente, analizând, de asemenea, noi tehnologii, monedele digitale și evoluțiile criptoactivelor.

4.1 Servicii TARGET

Serviciile TARGET ale Eurosistemului includ trei servicii de decontare: TARGET2, un sistem de decontare pe bază brută în timp real pentru operațiunile de plată în euro aferente operațiunilor de politică monetară ale Eurosistemului, precum și tranzacțiilor interbancare și comerciale; TARGET2-Securities (T2S), o platformă unică pentru decontarea operațiunilor cu instrumente financiare la nivel european; și Serviciul de decontare a plăților instant prin intermediul TARGET (TARGET Instant Payment Settlement – TIPS), care permite furnizorilor de servicii de plată să ofere clienților transferul instant de fonduri la orice oră, în fiecare zi a anului.

Aproximativ 1 000 de bănci utilizează TARGET2 pentru a iniția tranzacții în euro, fie în nume propriu, fie în numele clienților lor. Luând în considerare sucursalele și filialele, serviciile a peste 43 000 de bănci din întreaga lume pot fi accesate prin TARGET2. În anul 2021, TARGET2 a procesat în medie 373 467 de plăți pe zi, cu o valoare medie zilnică de 1 870 de miliarde EUR. Aceasta a însemnat o creștere a volumului zilnic de plăți de 8,25% comparativ cu anul în 2020[75].

În 2022, Eurosistemul va înlocui TARGET2 cu T2 care constă dintr-o nouă componentă de decontare pe bază brută în timp real RTGS (real-time gross settlement – RTGS) și o componentă de gestionare centralizată a lichidității (Central Liquidity Management – CLM) care va optimiza gestionarea lichidității la nivelul tuturor serviciilor TARGET. T2 va folosi standardul ISO 20022 pentru mesajele de plată și va putea facilita plățile în multiple valute.

Proiectul de implementare a T2 a intrat în faza de testare de către utilizatori la sfârșitul anului 2021 și urmează să fie lansat în noiembrie 2022. O parte esențială a proiectului o constituie dezvoltarea Portalului unic al Eurosistemului de acces la infrastructurile pieței (Eurosystem Single Market Infrastructure Gateway – ESMIG). Acesta va oferi tuturor serviciilor TARGET un punct unic de acces pentru comunicarea externă de intrare și de ieșire. În 2021 au continuat pregătirile pentru migrarea serviciilor TARGET către ESMIG.

Platforma T2S conectează 20 de depozitari centrali de instrumente financiare (central securities depositories – CSD) de pe 20 de piețe europene, permițând decontarea operațiunilor cu instrumente financiare în euro și în coroana daneză. În 2021, T2S a procesat în medie 726 271 de tranzacții pe zi, cu o valoare medie zilnică de 691,10 miliarde EUR. A început activitatea de integrare a noilor CSD-uri în T2S, în special Euroclear Bank.

În 2020, în cadrul T2S a fost introdusă o funcție a mecanismului de sancționare pentru a sprijini CSD în respectarea obligațiilor care le revin potrivit regimului de disciplină în materie de decontare, prevăzut în Regulamentul CSDR. Testarea acestei funcționalități noi și complexe a continuat pe tot parcursul anului 2021, ca o fază pregătitoare pentru intrarea în vigoare a prevederilor relevante din Regulament în februarie 2022.

Accesibilitatea paneuropeană la TIPS

Pe tot parcursul anului 2021, BCE a luat măsuri ca să asigure accesul paneuropean la plățile instant prin serviciul TIPS. Potrivit măsurilor privind accesibilitatea paneuropeană aprobate de Consiliul guvernatorilor BCE la jumătatea anului 2020, 2 235 de furnizori de servicii de plată (Payment Service Providers – PSP) care au aderat la schema SCT-Inst (SEPA Credit Transfer Instant – SCT-Inst) și sunt accesibili în TARGET2 vor deveni, de asemenea, accesibili într-un cont TIPS, fie ca participanți, fie ca părți accesibile până la sfârșitul trimestrului I 2022. Aproximativ în aceeași perioadă, toate cele 11 case de compensare automată care oferă servicii de plată instant vor fi nevoite să își mute conturile tehnice de pe TARGET2 pe TIPS. Migrarea caselor de compensare automată se va realiza în trei valuri. Structura multivalutară a TIPS a suscitat interes din partea băncilor centrale din afara zonei euro. Prin urmare, din luna mai 2022 Sveriges Riksbank va oferi servicii de decontare a plăților instant în coroana suedeză prin intermediul TIPS și, până cel târziu în noiembrie 2025, Danmarks Nationalbank va oferi servicii de decontare în coroana daneză pe TIPS. În urma deciziilor luate de Sveriges Riksbank și Danmarks Nationalbank de a adera la platformă și de a utiliza structura multivalutară a acestui serviciu, Norges Bank și-a exprimat interesul de a adera la TIPS și de a deconta plățile instant în coroana norvegiană.

În 2020 a început analizarea unei eventuale funcții intervalutare în TIPS. În iunie 2021, BCE și Sveriges Riksbank au anunțat că ambele instituții continuă să cerceteze cum ar putea TIPS să sprijine decontarea plăților instant intervalutare euro-coroana suedeză.

Pe lângă cele trei servicii de decontare, Eurosistemul dezvoltă un nou Serviciu TARGET, Sistemul de gestionare a colateralului din cadrul Eurosistemului (Eurosystem Collateral Management System – ECMS), care va fi un sistem unificat de gestionare a activelor utilizate drept garanții în operațiunile de creditare ale Eurosistemului pentru toate jurisdicțiile din zona euro. Proiectul urmează să fie lansat în noiembrie 2023. În 2021 a fost finalizată dezvoltarea sistemului și au fost demarate testarea de acceptare în Eurosistem și pregătirile pentru testarea de către utilizatori. Asigurarea faptului că părțile interesate din cadrul ECMS dispun de documentația necesară pentru propriile adaptări interne a constituit o prioritate în 2021. Pentru a facilita înțelegerea comună și pregătirea eficientă, Eurosistemul a organizat ateliere periodice cu depozitarii centrali de instrumente financiare și agenții tripartiți și a publicat informații privind mesajele și etapele de pregătire pe website-ul BCE.

Caseta 6
Măsuri luate ca reacție la incidentele la nivelul serviciilor TARGET

În luna decembrie 2020, BCE a desemnat Deloitte GmbH să efectueze o evaluare independentă a cinci incidente majore în domeniul tehnologiei informației (nu în cel cibernetic), care au avut loc în 2020 și au afectat procesarea operațiunilor de plată și a instrumentelor financiare de către serviciile TARGET. Evaluarea a vizat identificarea cauzelor care au stat la baza incidentelor, însușirea unor învățăminte mai largi și propunerea de recomandări în următoarele șase domenii-cheie: i) administrarea modificărilor și versiunilor, ii) gestionarea continuității activității, iii) testele de tip transfer (failover) și recuperare, iv) protocoalele de comunicare, v) guvernanța și vi) centrul de date și operațiunile IT.

La data de 28 iulie 2021, BCE a publicat evaluarea independentă efectuată de Deloitte. Raportul a cuprins o descriere detaliată a incidentelor în cauză, a impactului pe care fiecare l-a avut asupra participanților la serviciile TARGET și a cauzelor care au stat la baza incidentelor. Totodată, Deloitte a efectuat o analiză completă a procedurilor urmate în timpul incidentelor, evidențiind deficiențele identificate și emițând recomandări pentru remedierea acestora.

Drept răspuns, Eurosistemul a acceptat concluziile și recomandările generale ale Deloitte și s-a angajat să acționeze decisiv.

În a doua jumătate a anului 2021, Eurosistemul a pregătit un plan de acțiune în vederea soluționării prompte a problemelor semnalate și a recomandărilor emise de Deloitte. Planul de acțiune a fost în continuare extins pentru a include recomandările emise de funcția de monitorizare a Eurosistemului și de Comitetul auditorilor interni în legătură cu incidentele privind serviciile TARGET care au avut loc în 2020. Totodată, în cazul recomandărilor referitoare la un anumit serviciu TARGET, Eurosistemul a încercat să pregătească acțiuni de răspuns care să fie aplicate în mod holistic tuturor tipurilor de servicii TARGET și sistemului consolidat T2-T2S, care urmează să fie lansat în noiembrie 2022.

Măsurile care vizează mai multe recomandări au fost deja convenite sau puse în aplicare în cursul anului 2021, în timp ce majoritatea celorlalte măsuri vor fi implementate în 2022. În ceea ce privește unele recomandări, au fost implicați și participanții pe piață pentru a se asigura faptul că se ține cont de opiniile lor. În acest scop, au fost organizate sesiuni cu Grupul consultativ privind infrastructurile de piață pentru plăți (Advisory Group on Market Infrastructures for Payments – AMI-Pay), Grupul consultativ privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții (Advisory Group on Market Infrastructures for Securities and Collateral – AMI-SeCo) și cu Grupul de coordonare pentru CSD-uri T2S (T2S CSD Steering Group – CSG). De asemenea, aceste grupuri vor fi informate periodic cu privire la implementarea planului de acțiune până la finalizare.

La data de 17 decembrie 2021, BCE a publicat un rezumat al planului de acțiune, care indică și termenele-limită pentru implementarea măsurilor preconizate.

4.2 Supravegherea și rolul băncii centrale de emisiune

Eurosistemul stabilește obiective privind activitatea de supraveghere a infrastructurilor piețelor financiare (IPF) și a plăților din zona euro prin adoptarea unor reglementări, standarde, orientări și recomandări specifice, monitorizarea implementării și promovarea schimbărilor în cazul în care se impune acest lucru. În plus, în calitate de bancă centrală de emisiune pentru euro, Eurosistemul este implicat în acordurile de supraveghere comună și gestionare a crizelor la nivelul IPF cu activități importante în euro.

În 2021, un interes special a fost acordat evaluării infrastructurilor operate de Eurosistem – TARGET2 și T2S – în raport cu așteptările privind monitorizarea rezilienței cibernetice ale Eurosistemului. Evaluarea vizează îmbunătățirea în continuare a rezilienței cibernetice a ambelor infrastructuri. De asemenea, Eurosistemul a luat măsuri pentru a stimula în continuare reziliența cibernetică a IPF prin intermediul Consiliului european pentru reziliență cibernetică (Euro Cyber Resilience Board – ECRB), lansând platforma de schimb de informații cibernetice CIISI-UE (Cyber Information and Intelligence Sharing Initiative – CIISI-EU) și pentru a promova adoptarea și punerea în aplicare a cadrului TIBER-EU.

În ceea ce privește monitorizarea TARGET2 și T2S, Eurosistemul a continuat să urmeze îndeaproape recomandările formulate cu ocazia evaluărilor anterioare privind supravegherea. În acest context, Eurosistemul s-a concentrat în special asupra unor măsuri vizând factorii care au contribuit la incidentele operaționale majore din 2020. Pentru a promova o cooperare eficace cu alte autorități interesate de buna funcționare a T2S, Eurosistemul a contribuit, de asemenea, la activitatea desfășurată în cadrul Acordului de cooperare T2S.

În ceea ce privește cadrul general pentru supravegherea sistemelor de plăți de importanță sistemică (systemically important payment systems – SIPS), Eurosistemul a finalizat revizuirea Regulamentului SIPS pe baza consultării publice și a emis o versiune revizuită a Regulamentului în aprilie 2021. În urma identificării MasterCard Clearing Management System ca SIPS, Eurosistemul a lansat o evaluare completă a MasterCard pe baza Regulamentului SIPS. Totodată, Eurosistemul a evaluat și monitorizat lansarea unui model de decontare pe bază brută continuă pentru STEP2-T și (prin supravegherea comună sub egida Sistemului Rezervelor Federale) migrarea CLS Settlement către o nouă platformă tehnologică.

Un nou cadru pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică (electronic payment instruments, schemes and arrangements – PISA) a fost finalizat

Referitor la instrumentele și schemele de plată, Eurosistemul și-a publicat cel de-al șaptelea raport privind fraudele cu carduri. La data de 15 noiembrie 2021 Consiliul guvernatorilor BCE a aprobat forma finală a cadrului Eurosistemului pentru supravegherea instrumentelor, a schemelor și a aranjamentelor de plată electronică (cadrul PISA). Eurosistemul va folosi cadrul PISA (care înlocuiește „Abordarea armonizată privind supravegherea și standardele de supraveghere pentru instrumentele de plată” și toate cadrele de supraveghere aferente privind cardurile, debitele directe, transferurile de credit și obiectivele de securitate pentru moneda electronică) pentru a supraveghea operatorii de pe piață care permit sau sprijină utilizarea cardurilor, a transferurilor de credit, debitelor directe, transferurilor de monedă electronică și a tokenurilor de plată digitală. Pe lângă schemele de plată tradiționale, acesta include scheme de tokenuri de plată digitală, precum și aranjamente de plată care sprijină utilizatorii finali să realizeze transferuri de valoare, precum portofelele digitale.

Ca parte a rolului său de bancă centrală de emisiune în colegiile de supraveghere a contrapărților centrale (central counterparties – CCP) din UE conform Regulamentului privind infrastructura pieței europene (European Market Infrastructure Regulation – EMIR), Eurosistemul a examinat diferite propuneri de extindere a serviciilor sau de modificări majore ale procedurilor de gestionare a riscurilor ale CCP din UE. Eurosistemul a contribuit, de asemenea, la activitatea Autorității europene pentru valori mobiliare și piețe – AEVMP (European Securities Markets Authority – ESMA) privind supravegherea CCP din terțe țări de importanță sistemică pentru UE (CCP de nivel 2) și, conform articolului 25 alineatul (2c) din EMIR, privind stabilirea dacă importanța sistemică a unora dintre serviciile de compensare ale CCP-urilor de nivel 2 este de o asemenea amploare încât să implice neacceptarea acestor CCP ca furnizori de astfel de servicii de compensare membrilor compensatori și locurilor de tranzacționare stabilite în UE. La 17 decembrie 2021, ESMA a publicat o declarație[76] conform căreia costurile și riscurile derecunoașterii serviciilor CCP de nivel 2 stabilite în Regatul Unit ar depăși beneficiile pentru UE în această etapă și a propus un set de măsuri de politică drept răspuns la riscurile și vulnerabilitățile identificate.

În urma adoptării noului Regulament al UE privind redresarea și rezoluția contrapărților centrale (CCP Recovery and Resolution – CCPRR), Eurosistemul a contribuit la elaborarea standardelor de reglementare și a orientărilor aferente de către AEVMP. Eurosistemul a participat, de asemenea, la crearea și activitatea în curs a grupurilor de gestionare a crizelor transfrontaliere pentru CCP atât din zona euro, cât și din țările terțe. Scopul acestor grupuri este acela de a asigura o pregătire adecvată pentru o eventuală intrare în rezoluție a unei CCP. În acest sens, un aspect esențial îl constituie evaluarea nivelului de adecvare a resurselor financiare ale unei CCP în scopul rezoluției. Acest lucru este important din perspectiva unei bănci centrale de emisiune, având în vedere riscurile de lichiditate semnificative care ar putea decurge din acoperirea insuficientă a resurselor.

În 2021, organismele internaționale de stabilire a standardelor au continuat să se concentreze asupra învățămintelor din perioada pandemiei marcată de tensiuni la adresa infrastructurilor pieței financiare. Ca urmare a analizei holistice Holistic Review of the March Market Turmoil privind criza piețelor din martie efectuată de Consiliul pentru Stabilitate Financiară, BCE a contribuit la activitatea Grupului de lucru comun privind marjele, desfășurată de Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare, Comitetul pentru plăți și infrastructuri de piață și Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară. În ceea ce privește piețele instrumentelor financiare derivate compensate în mod centralizat în UE, BCE a realizat propriile analize pentru a cerceta principalii determinanți ai creșterilor marjei inițiale din timpul pandemiei și abordările CCP pentru atenuarea prociclicității.

În ceea ce privește decontarea operațiunilor cu instrumente financiare, Eurosistemul a contribuit, în calitate de bancă centrală de emisiune, la analiza și evaluarea constantă a CSD din UE conform Regulamentului UE privind depozitarii centrali de titluri de valoare (Central Securities Depositories Regulation – CSDR). Fiind singura autoritate direct implicată în evaluarea tuturor CSD din zona euro și, de asemenea, a unor CSD din țări UE din afara zonei euro, Eurosistemul joacă un rol important în promovarea unor abordări sigure și coerente și a unor condiții de concurență echitabile între CSD. Eurosistemul a contribuit, de asemenea, la revizuirea CSDR, iar BCE a emis un aviz privind regimul pilot al tehnologiei registrului distribuit (distributed ledger technology – DLT), una dintre cele trei componente ale Pachetului de finanțe digitale (Digital Finance Package) inițiat de Comisia Europeană cu scopul de a facilita accesul la produse financiare inovatoare, asigurând în același timp protecția consumatorilor și stabilitatea financiară.

4.3 Inovarea și integrarea la nivelul infrastructurii pieței și al plăților

Pentru a valorifica potențialul inovator al digitalizării și pentru a face față provocărilor tot mai mari la adresa suveranității europene pe piața plăților, Eurosistemul a implementat o strategie cuprinzătoare privind plățile de mică valoare.

Unul dintre obiectivele majore ale strategiei privind plățile de mică valoare este acela de a sprijini găsirea unei soluții paneuropene pentru plățile de mică valoare la punctele de interacțiune (point-of-interaction – POI), respectiv la punctele fizice de vânzare, pe aplicații mobile și pe platformele de comerț electronic. Eurosistemul salută inițiativele privind soluțiile de plată conforme cu obiectivele Eurosistemului și se angajează într-un dialog continuu cu reprezentanții inițiativelor lansate și ai unor eventuale noi inițiative.

Implementarea integrală a plăților instant sprijinită de diferite măsuri

Un alt obiectiv central este acela de a pune plățile instant la dispoziția tuturor cetățenilor și companiilor din întreaga Europă și de a stimula implementarea acestora ca pe o nouă normă în domeniul plăților. La finele anului 2021, 60% din furnizorii de servicii de plată care realizau transferuri de credit SEPA ofereau și transferuri de credit instant SEPA, iar 10,4% din toate tranzacțiile de transfer de credit erau plăți instant. Pentru a accelera asimilarea plăților instant, ar putea fi necesare măsuri suplimentare. Măsurile menite să asigure acoperirea paneuropeană a plăților instant au intrat în vigoare în 2021 (a se vedea Secțiunea 4.1). În prezent sunt derulate proiecte care să permită plăți instant la POI prin dezvoltarea unui standard de cod QR, ulterior urmând să fie adăugate alte tehnologii de comunicare.

Pentru a îmbunătăți plățile transfrontaliere în afara zonei euro și a UE, Eurosistemul colaborează cu G20 și analizează decontarea intervalutară a plăților instant în cadrul serviciilor TARGET (a se vedea Secțiunea 4.1).

În plus, strategia Eurosistemului privind plățile de mică valoare prevede dezvoltarea unor servicii de identitate electronică (eID) și semnătură electronică (eSignature) în vederea integrării unor soluții de identificare electronică/semnătură electronică pentru serviciile de plată. Pentru a obține acoperire și acces neutru, mai multor furnizori de servicii de plată nebancare li se acordă acces, în calitate de clienți ai unei bănci centrale naționale din Eurosistem, la sistemele de plată specifice SEPA.

În paralel cu urmărirea strategiei Eurosistemului privind plățile de mică valoare, BCE promovează dezvoltarea unor servicii de plată inovatoare prin intermediul activității bancare deschise (open banking), respectiv permiterea furnizorilor terți să ofere servicii pe lângă instituția care deservește conturile prin intermediul unor interfețe deschise de programare a aplicațiilor (open application programming interfaces – API). Prezidat de BCE, Consiliul privind plățile de mică valoare în euro (Euro Retail Payments Board – ERPB), un organism strategic la nivel înalt însărcinat cu promovarea integrării, a inovării și a competitivității plăților de mică valoare în euro în UE, acționează în sensul standardizării API și pentru un acord reciproc avantajos privind un set mai larg de servicii. În 2021, ERPB a invitat Consiliul European de Plăți să elaboreze o schemă SEPA de acces la API. Schema va defini serviciile „de bază” conform cerințelor juridice și de reglementare ale Directivei PSD2 revizuite privind serviciile de plată și poate include și servicii cu valoare adăugată (premium) care pot fi furnizate în contextul activității bancare deschise, ca o evoluție naturală a PSD2.

În conformitate cu obiectivul său de a promova integrarea piețelor financiare europene, Grupul consultativ al BCE privind infrastructurile de piață pentru valori mobiliare și garanții AMI-SeCo (Advisory Group on Market Infrastructures for Securities and Collateral – AMI-SeCo) a continuat să înregistreze progrese referitoare la armonizarea serviciilor post-tranzacționare. În ceea ce privește gestionarea garanțiilor, în 2021, la nivelul piețelor europene au fost făcuți noi pași în direcția definirii și implementării standardelor cadrului unic pentru gestionarea colateralului în Europa (Single Collateral Management Rulebook for Europe – SCoRE). S-au înregistrat progrese deosebite în ceea ce privește operațiunile corporative în cazul cărora Grupul AMI-SeCo a convenit noi actualizări ale standardelor relevante cu jucătorii pe piață. De asemenea, Eurosistemul a realizat o monitorizare detaliată a standardelor SCoRE prin intermediul cadrului de monitorizare convenit, acoperind o gamă largă de piețe și părți interesate.

Pentru a identifica eventuale căi de a îmbunătăți eficiența proceselor de emisiune de titluri de natura datoriei în Europa, BCE a creat Grupul de contact pentru piețele emisiunilor de instrumente de natura datoriei (Debt Issuance Market Contact Group – DIMCG). În 2021, acest grup a publicat un raport consultativ care tratează principalele probleme privind emisiunea de titluri de natura datoriei în Europa. Raportul a constatat că există anumite riscuri, operațiuni ineficiente și costuri nejustificate în procesul de emisiune de titluri de natura datoriei în Europa. Pentru a reduce aceste surse de ineficiență, DIMCG a întocmit o listă de domenii în care o armonizare suplimentară să ducă la îmbunătățirea, pe ansamblu, a eficienței emisiunii de titluri de natura datoriei în Europa (de exemplu: cunoașterea clientului, alocarea codurilor ISIN și identificarea investitorilor).

Grupul AMI-SeCo a furnizat, de asemenea, Comisiei Europene contribuții care au vizat aspectele referitoare la post-tranzacționarea instrumentelor financiare din Planul de acțiune al Comisiei privind uniunea piețelor de capital, în special procesarea impozitului reținut la sursă și revizuirea Regulamentului privind depozitarii centrali de titluri de valoare.

Caseta 7
Analiza privind o posibilă monedă euro digitală

Consiliul guvernatorilor BCE a decis să lanseze etapa de investigare a proiectului privind o monedă euro digitală în luna iulie 2021[77]. O serie de evoluții pot necesita emiterea unei monede euro digitale; de exemplu, cetățenii apelează într-o măsură crescândă la achiziții online, iar rolul numerarului ca mijloc de plată este în scădere. Euro digital ar asigura menținerea accesului populației la un mijloc de plată sigur și general acceptat, inclusiv în economia digitală. Acesta ar reprezenta o formă electronică de monedă emisă de Eurosistem, fără riscuri și accesibilă tuturor cetățenilor pentru efectuarea plăților zilnice. Nu ar înlocui numerarul, ci l-ar completa. Lansarea etapei de investigare înseamnă că Eurosistemul se pregătește pentru o posibilă emisiune de monedă euro digitală, dar o decizie va fi adoptată abia ulterior.

În etapa de investigare a proiectului, Eurosistemul se va concentra pe elaborarea posibilelor caracteristici funcționale care să se bazeze pe nevoile utilizatorilor și, în același timp, să contribuie la prevenirea activităților ilicite și să evite orice efecte nefavorabile asupra stabilității financiare și politicii monetare. Această fază va dura 24 de luni și își propune să abordeze aspecte-cheie privind conceperea și distribuirea unei monede euro digitale. Se vor analiza cazurile în care se impune utilizarea euro digital astfel încât acesta să își îndeplinească obiectivele. Totodată, pe parcursul acestei etape, vor fi aprofundate posibilele caracteristici și funcționalități ale unei monede euro digitale și opțiunile de proiectare aferente, implicând crearea de prototipuri și demersuri de natură conceptuală. De asemenea, va fi evaluat impactul posibil al unei astfel de monede asupra pieței și se va stabili un model de afaceri pentru intermediarii supravegheați din cadrul ecosistemului euro digital. Nu în ultimul rând, se vor analiza considerațiile de natură juridică legate de posibila introducere a unei monede euro digitale și vor fi identificate soluțiile optime de ordin tehnic în acest sens.

Eurosistemul va dialoga în mod activ cu factorii interesați pe parcursul acestei faze. În ceea ce privește utilizatorii, BCE interacționează cu cetățenii și comercianții prin intermediul unor sondaje specifice și al unor grupuri tematice pentru a înțelege nevoile și preferințele acestora. Din perspectiva piețelor, activitatea Grupului consultativ în relația cu piața privind euro digital va contribui la o mai bună înțelegere a modului în care o astfel de monedă digitală ar putea aduce valoare adăugată diverselor categorii de participanți la ecosistemul de plăți din zona euro[78]. De asemenea, Consiliul pentru plățile de mică valoare în euro va fi informat periodic în legătură cu cele mai recente evoluții privind euro digital. În plus, BCE va desfășura consultări cu experți în domeniul tehnologiei pentru a analiza opțiunile vizând conceperea unei monede euro digitale[79]. BCE și serviciile Comisiei Europene derulează o analiză comună, la nivel tehnic, a numeroase considerente de ordin politic, juridic și tehnic care decurg din posibila introducere a unei monede euro digitale[80]. Totodată, au loc schimburi periodice de opinii cu Parlamentul European și cu miniștrii de finanțe din zona euro în cadrul Eurogrupului[81]. La nivel internațional, BCE a contribuit la un grup de lucru format din ministere de finanțe și bănci centrale din țările G7[82] și participă la un grup internațional alcătuit din șapte bănci centrale[83] care colaborează cu Banca Reglementelor Internaționale într-un demers de analizare a monedelor digitale ale băncilor centrale pe segmentul plăților de mică valoare[84].

5 Eforturi de sprijinire a funcționării piețelor și servicii financiare către alte instituții

BCE a continuat să deruleze operațiuni în dolari SUA cu contrapartidele din zona euro, punând astfel la dispoziție un mecanism de sprijin pentru finanțarea bazată pe piață. Liniile de furnizare de lichiditate în euro altor bănci centrale, instituite sau activate în anul 2020, au rămas în vigoare în anul 2021, nefiind operaționalizate altele noi.

Instituția nu a realizat intervenții pe piața valutară, după cum se menționează și în raportările trimestriale privind intervențiile BCE pe piața valutară, care sunt publicate pe website-ul propriu.

La data de 3 ianuarie 2022, sectorul financiar a finalizat cu succes tranziția de la rata medie a dobânzii la operațiunile overnight în euro (EONIA) la rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) a BCE și a continuat demersurile de optimizare a robusteții practicilor de piață în procesul de stabilire a prețurilor, inclusiv prin promovarea utilizării pe scară mai largă a €STR.

În anul 2021, BCE a răspuns în continuare de administrarea diverselor operațiuni financiare efectuate în numele UE și și-a continuat rolul de coordonare în raport cu cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor.

5.1 Evoluția operațiunilor de piață

Liniile de lichiditate în euro și în valută

Liniile de lichiditate ajută BCE în îndeplinirea obiectivului de stabilitate a prețurilor, în prevenirea crizei de lichidități în euro și în evitarea efectelor de propagare

Liniile de lichiditate reprezintă unul dintre instrumentele de politică monetară ale BCE, care îi permit să depășească crizele de pe piață, asociate disponibilității finanțării în euro din afara zonei euro și în valută, cu care se confruntă contrapartidele din zona euro. Liniile de lichiditate favorizează transmisia fără sincope a politicii monetare, contribuind la prevenirea unei posibile înăspriri a creditării, ca urmare a lipsei de finanțare în valută a băncilor din zona euro și a majorării deficitelor de lichiditate în euro până la vânzări precipitate de active în euro care afectează condițiile financiare din zona euro[85].

Prin furnizarea de lichiditate în euro altor bănci centrale, BCE contribuie la evitarea efectelor de propagare ale cererii externe de finanțare în euro de a antrena o înăsprire nejustificată a condițiilor financiare din zona euro. Liniile de lichiditate în euro, instituite sau activate în anul 2020, au continuat să funcționeze și nu au fost operaționalizate altele noi în anul 2021. Facilitatea repo a Eurosistemului (Eurosystem repo facility – EUREP) a rămas disponibilă pentru numeroase bănci centrale din afara zonei euro. În data de 4 februarie 2021, BCE a hotărât prelungirea liniilor temporare de lichiditate în euro cu băncile centrale din afara zonei euro până în martie 2022. Tabelul 5.1 prezintă liniile de furnizare de lichiditate în euro, aflate în funcțiune la 31 decembrie 2021, prin care BCE ar putea furniza lichiditate în euro altor bănci centrale.

Furnizarea de valută contrapartidelor din zona euro diminuează presiunile la nivelul piețelor de finanțare internaționale, contribuind la atenuarea efectelor acestor presiuni asupra ofertei de creditare adresate populației și firmelor atât din zona euro, cât și din afara acesteia. În anul 2021, BCE a furnizat lichiditate în dolari SUA prin acțiuni concertate cu Sistemul Rezervelor Federale, Banca Canadei, Bank of England, Banca Japoniei și Banca Națională a Elveției. Cele două scadențe oferite au fost de 7 zile și 84 de zile. Operațiunile cu scadența la 84 de zile au fost suspendate începând cu 1 iulie 2021, pe măsura normalizării condițiilor de piață. Operațiunile cu scadența la 7 zile au acționat în continuare ca un mecanism de sprijin pentru piețele de finanțare private.

Tabelul 5.1

Prezentare generală a liniilor de lichiditate operaționale

Sursa: website-ul BCE.
Notă: Tabelul nu include liniile repo stabilite cu băncile centrale din afara zonei euro în cadrul EUREP, pentru care BCE nu comunică contrapartidele sale.

Contribuția BCE la reforma ratei dobânzii de referință

BCE a continuat să se implice în reforma ratei dobânzii de referință din zona euro în două direcții: în primul rând, furnizează o rată de referință robustă și fiabilă, respectiv rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), și, în al doilea rând, catalizează inițiativa pieței prin asigurarea secretariatului pentru grupul de lucru privind ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro, alcătuit din reprezentanți ai sectorului privat, până la încetarea mandatului inițial al grupului în luna mai 2021.

Tranziția de la EONIA la €STR a fost finalizată cu succes

După mai mulți ani de pregătiri, tranziția de la EONIA la €STR a fost finalizată cu succes, iar EONIA a fost publicată pentru ultima dată la 3 ianuarie 2022. În ultimul an, o serie de momente de referință au marcat această tranziție lină. În luna octombrie 2021, agenții de compensare centrali de pe piața instrumentelor financiare derivate, respectiv piața care apelează cel mai mult la EONIA, a realizat o conversie unică a tuturor pozițiilor EONIA curente în poziții €STR, iar ulterior a sistat operațiunile de compensare a produselor EONIA. Acest eveniment a contribuit la orientarea lichidității de pe piața instrumentelor financiare derivate către utilizarea €STR și a evitat posibile probleme referitoare la contractele derivate pe EONIA care urmau să ajungă la scadență după ultima publicare a EONIA, la 3 ianuarie 2022. De asemenea, în luna octombrie 2021, Comisia Europeană a desemnat €STR drept indice de referință pentru înlocuirea EONIA în contractele care nu beneficiază de dispoziții alternative funcționale[86]. Aceasta a conferit un grad sporit de siguranță utilizatorilor EONIA și a limitat riscurile de natură juridică în perioada premergătoare ieșirii din uz a indicelui de referință.

Având în vedere robustețea și reprezentativitatea €STR, după cum s-a confirmat în cea de-a doua evaluare anuală a metodologiei €STR realizată de BCE, participanții pe piață sunt încurajați să utilizeze rata dobânzii atât în tranzacțiile cu depozite la vedere, cât și în cele cu instrumente financiare derivate, în conformitate cu orientările Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Pentru a încuraja și a sprijini recursul pe scară mai largă la €STR, inclusiv în dispozițiile contractuale alternative bazate pe rata dobânzii de referință pe segmentul negarantat al pieței interbancare în euro (EURIBOR), BCE a început să publice, din luna aprilie 2021, ratele dobânzii medii compuse ale €STR și indicele compus aferent (a se vedea Caseta 8).

Implementarea dispozițiilor alternative privind EURIBOR rămâne o prioritate

În luna mai 2021, grupul de lucru pentru ratele dobânzilor fără risc la operațiunile în euro a publicat recomandările privind dispozițiile alternative în contractele EURIBOR, contribuind astfel la planurile pentru situații neprevăzute, având drept scop o posibilă încetare a EURIBOR. Odată depășit acest moment de referință, Autoritatea europeană pentru valori mobiliare și piețe (AEVMP) a preluat de la BCE funcția de secretariat asociată grupului de lucru, iar termenii de referință ai grupului au constituit obiectul unei actualizări. În prezent, prioritare sunt implementarea dispozițiilor alternative privind EURIBOR și diminuarea impactului asupra utilizatorilor din zona euro decurgând din încetarea utilizării, începând cu 3 ianuarie 2022, a parametrilor asociați ratei dobânzii interbancare LIBOR[87]. Participanții pe piață sunt încurajați să urmărească discuțiile din cadrul grupului de lucru, să ia act de recomandările și analizele sale și să ia în considerare includerea acestora în planurile de rezervă.

Codul de conduită revizuit pe piața valutară și reînnoirea de către SEBC a Declarației de angajament

Publicarea Codului de conduită actualizat pe piața valutară și a Declarației de angajament a SEBC

Codul global de conduită pe piața valutară („Codul”), un set de principii de bune practici pe piața valutară (FX), a fost lansat în anul 2017. Acesta a reprezentat un răspuns direct și important la lipsa de încredere pe piața valutară, în urma înregistrării unei serii de abateri soldate cu amenzi de mai multe miliarde de dolari SUA. Pentru a se asigura că acest Cod își păstrează relevanța și este adaptat evoluțiilor pe piața valutară, Comitetul valutar global a revizuit și actualizat principiile dintr-o serie de domenii-cheie. Principalul factor determinant al multor actualizări a fost necesitatea furnizării unui volum sporit de informații și a gradului de transparență al practicilor aferente tranzacțiilor valutare pe o piață tot mai complexă. Codul actualizat a fost dat publicității la 15 iulie 2021. BCE și Grupul de contact pentru schimb valutar au dat dovadă de o puternică implicare în procesul de evaluare. Mai mulți membri ai acestui Grup de contact au participat la grupurile de lucru ale Comitetului valutar global și au deținut un rol esențial în elaborarea Codului actualizat. În continuare, este important ca toți participanții pe piața valutară să analizeze Codul actualizat, să evalueze implicațiile principiilor actualizate asupra propriilor activități, conformându-se în consecință. Membrii Sistemului European al Băncilor Centrale, alcătuit din BCE și băncile centrale naționale ale tuturor statelor membre UE, au realizat o evaluare internă a activităților derulate. La finalizarea procesului, în 15 februarie 2022, a fost publicată versiunea actualizată a Declarației de angajament[88].

Raportarea privind intervențiile pe piața valutară

BCE nu a intervenit pe piața valutară

BCE nu a intervenit pe piața valutară în anul 2021. De la introducerea euro, BCE a efectuat două intervenții pe piața valutară, respectiv în 2000 și 2011. Cifrele privind intervențiile pe piața valutară sunt publicate trimestrial, cu un decalaj de un trimestru pe website-ul și în baza de date statistice ale BCE. Informațiile publicate în tabelele trimestriale sunt, de asemenea, reproduse în fiecare an în Raportul anual al BCE (Tabelul 5.2). În cazul în care nu a existat nicio intervenție pe piața valutară în trimestrul respectiv, se precizează explicit acest lucru.

Tabelul 5.2

Intervențiile BCE pe piața valutară

Sursa: BCE.

Cadrul de raportare acoperă intervențiile pe piața valutară efectuate de către BCE unilateral și în mod concertat cu alte autorități, precum și intervențiile „la limitele intervalului” în cadrul mecanismului cursului de schimb (MCS II).

5.2 Administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE

BCE este responsabilă de administrarea operațiunilor de împrumut și creditare ale UE în cadrul mecanismului de asistență financiară pe termen mediu (MTFA)[89], Mecanismului european de stabilizare financiară (MESF)[90], instrumentului european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE)[91] și al programului „Next Generation EU” (NGEU)[92].

BCE procesează plăți aferente mai multor facilități de creditare ale UE

În anul 2021, BCE a procesat plățile de dobânzi pentru împrumuturile acordate în cadrul MTFA. La 31 decembrie 2021, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se ridica la 200 de milioane EUR. Totodată, în 2021, BCE a procesat diverse plăți și plăți de dobânzi în legătură cu împrumuturile acordate în cadrul MESF. La 31 decembrie 2021, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare prin intermediul acestui mecanism se cifra la 46,8 miliarde EUR. În anul 2021, BCE a procesat plăți aferente împrumuturilor SURE către diferite state membre și plățile de dobânzi aferente. La 31 decembrie 2021, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui mecanism se situa la 89,6 miliarde EUR. Nu în ultimul rând, în 2021, BCE a procesat plățile aferente împrumuturilor și granturilor NGEU către diferite state membre.

În mod similar, BCE este responsabilă de administrarea plăților generate de operațiunile din cadrul Fondului european de stabilitate financiară (EFSF)[93] și al Mecanismului european de stabilitate (MES)[94]. În anul 2021, BCE a procesat diverse plăți de dobânzi și comisioane pentru două împrumuturi acordate în cadrul EFSF.

Totodată, BCE poartă responsabilitatea pentru procesarea tuturor plăților aferente acordului privind facilitatea de împrumut destinată Greciei[95]. La 31 decembrie 2021, valoarea totală a operațiunilor aflate în derulare în cadrul acestui acord se ridica la 50,1 miliarde EUR.

5.3 Serviciile Eurosistemului de administrare a rezervelor

Mai multe bănci centrale naționale din Eurosistem furnizează servicii în cadrul ERMS

În anul 2021 a continuat să fie disponibilă o serie cuprinzătoare de servicii financiare în cadrul serviciilor Eurosistemului de administrare a rezervelor (Eurosystem reserve management services – ERMS), instituite în anul 2005 în scopul administrării activelor de rezervă în euro deținute de clienții Eurosistemului. Unele BCN din Eurosistem furnizează, cu respectarea anumitor termeni și condiții și în concordanță cu standardele generale de piață, servicii financiare în acest cadru băncilor centrale, autorităților monetare și agențiilor guvernamentale situate în afara zonei euro, precum și organismelor internaționale. BCE îndeplinește un rol general de coordonare, monitorizează funcționarea fără sincope a serviciilor, promovează optimizarea cadrului instituit și întocmește raportări privind această activitate adresate Consiliului guvernatorilor al BCE.

Numărul conturilor clienților în cadrul ERMS a fost de 265 la finalul anului 2021, comparativ cu 260 la sfârșitul anului 2020. Totalul deținerilor agregate (care includ active de trezorerie și dețineri de titluri) administrate în cadrul ERMS a înregistrat o creștere de aproximativ 18% în anul 2021 față de anul anterior.

Pentru mai multă claritate, cadrul legal aferent ERMS a fost reformat în 2021, incluzând actualizări menite să încurajeze și mai mult transparența raportării și schimbul de informații în cadrul Eurosistemului, în contextul furnizării serviciilor ERMS.

6 Cerere ridicată de numerar, cu un nivel în continuare redus al falsificării

BCE și băncile centrale naționale (BCN) din zona euro sunt responsabile cu emisiunea de bancnote euro în volumele și structura pe cupiuri dorite, garantând disponibilitatea numerarului și menținând încrederea în moneda comună. Pandemia de COVID-19 a avut două efecte asupra comportamentului de plată. Pandemia de COVID-19 a avut două efecte asupra comportamentului de plată. În primul rând, a evidențiat rolul numerarului ca mijloc de tezaurizare și, în al doilea rând, a redus parțial cererea tranzacțională de numerar. Cu toate acestea, în 2021, numărul bancnotelor euro aflate în circulație a continuat să crească, în timp ce numărul bancnotelor falsificate scoase din circulație s-a menținut la un nivel minim istoric. Întrucât numerarul continuă să fie metoda de plată preferată de mulți consumatori, Eurosistemul urmărește să asigure în mod adecvat accesul la numerar și acceptarea sa în anii viitori, conform descrierii din Strategia privind numerarul a Eurosistemului.

După finalizarea introducerii bancnotelor din seria „Europa” în anul 2019, Eurosistemul a început deja pregătirile pentru elaborarea viitoarelor bancnote.

6.1 Circulația bancnotelor euro

Numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut, bancnota de 50 EUR deținând cea mai mare pondere.

În anul 2021, numărul și valoarea bancnotelor euro aflate în circulație au crescut cu 6,5% și, respectiv, 7,7%. La sfârșitul anului, numărul bancnotelor euro aflate în circulație era de 28,2 miliarde, în valoare totală de 1 540 de miliarde EUR (Graficul 6.1). Bancnota de 50 EUR a avut cea mai mare pondere în circulație, respectiv 44,3%, iar valoarea acesteia a fost aproximativ egală cu valoarea cumulată a bancnotelor de 100 EUR, 200 EUR și 500 EUR (Graficul 6.2).

Graficul 6.1

Numărul și valoarea bancnotelor euro în circulație

(scala din stânga: miliarde EUR; scala din dreapta: miliarde)

Sursa: BCE.

Graficul 6.2

Valoarea bancnotelor euro în circulație pe cupiuri

(miliarde EUR)

Sursa: BCE.

Modificările privind circulația bancnotelor euro pe cupiuri în anul 2021 au continuat să fie influențate de actuala pandemie de COVID-19 și de diferitele funcții ale numerarului. Cererea de bancnote de 200 EUR și 100 EUR a rămas ridicată, înregistrând o creștere anuală de 33,6% și, respectiv, 9,0%, deoarece acestea sunt utilizate și ca mijloc de tezaurizare. Creșterea anuală a valorii bancnotelor de 50 EUR aflate în circulație a fost de 7,5%, în timp ce creșterea anuală cumulată a bancnotelor având valoarea între 5 EUR și 20 EUR aflate în circulație a consemnat un nivel de 3,0%.

BCE și băncile centrale naționale continuă să mențină calitatea ridicată a bancnotelor aflate în circulație

BCN din Eurosistem au verificat autenticitatea și calitatea a 23,5 miliarde de bancnote în valoare de 759,3 miliarde EUR, nivel doar ușor mai scăzut față de numărul bancnotelor euro aflate în circulație (per bucată) la momentul actual. Dintre bancnotele verificate, 2,9 miliarde se uzaseră în circuitul numerarului și a fost necesară înlocuirea lor, pentru a menține în circuitul numerarului doar bancnote de calitate ridicată.

Intensificarea circulației monedelor euro

La finele anului 2021, numărul total al monedelor euro aflate în circulație era de 141,2 miliarde, cu o valoare de 31,2 miliarde EUR. Comparativ cu sfârșitul anului 2020, valoarea monedelor euro aflate în circulație a crescut cu 2,7%.

6.2 Confortul procesării zilnice a bancnotelor euro

Având în vedere rolul numerarului în societatea europeană, BCE urmărește să asigure faptul că bancnotele euro rămân adecvate scopului lor, sunt ușor de utilizat și greu de falsificat.

Ca parte a acestui efort continuu de menținere a bancnotelor euro considerate adecvate scopului, furnizarea periodică de feedback de către părțile interesate de bancnotele euro reprezintă o activitate esențială pentru susținerea dezvoltării viitoarelor bancnote și a elementelor de siguranță ale acestora. În concordanță cu acest obiectiv, în 2021 a fost lansat un „Sondaj privind agenții care operează cu numerar” pentru a înțelege mai bine considerentele agenților profesioniști privind concepția grafică actuală, procesele de autentificare și procesarea bancnotelor euro.

În cadrul sondajului, categoria agenților care operează cu numerar a cuprins persoane cu vârsta de peste 16 ani, din toate cele 19 țări din zona euro, care operează cu numerar în mod regulat în cadrul activității lor profesionale. În total au fost realizate peste 22 000 de interviuri.

Nivel ridicat de satisfacție în rândul agenților care operează cu numerar în ceea ce privește concepția grafică actuală și cupiurile bancnotelor euro

Sondajul a arătat un grad ridicat de satisfacție în rândul agenților care operează cu numerar în ceea ce privește concepția grafică actuală și cupiurile bancnotelor euro. Agenții profesioniști care operează cu numerar în zona euro s-au confruntat doar rareori cu dificultăți în diferențierea bancnotelor.

Autenticitatea bancnotelor este verificată foarte des (șase din zece agenți care operează cu numerar verifică bancnotele) și aproape toți respondenții care au fost recent instruiți în acest sens procedează astfel. Utilizarea echipamentelor pentru verificarea autenticității bancnotelor este larg răspândită (56%) în rândul celor care verifică bancnotele. Agenții care operează cu numerar și verifică manual bancnotele efectuează, de obicei, verificări rapide asupra unuia (23%) sau mai multor (39%) elemente de siguranță.

Viteza și ușurința verificării sunt importante pentru agenții profesioniști care operează cu numerar

Principalul motiv care determină alegerea elementului de siguranță verificat este viteza. Ușurința verificării acestei caracteristici este, de asemenea, importantă. Această concluzie este valabilă pentru toate elementele de siguranță și toate cupiurile.


6.3 Contrafacerea bancnotelor euro s-a situat la un nivel minim istoric

BCE sfătuiește publicul să rămână vigilent când primește bancnote și să-și amintească testul „atinge-privește-înclină”

Tendința descrescătoare a contrafacerii bancnotelor euro a continuat în anul 2021, înregistrând un nou minim istoric în ceea ce privește ponderea bancnotelor false în numărul bancnotelor autentice aflate în circulație (Graficul 6.3). Numărul total de bancnote false retrase din circulație a fost de 347,000, ceea ce înseamnă că într-un an au fost depistate doar 12 bancnote contrafăcute la 1 milion de bancnote autentice aflate în circulație. Calitatea falsurilor este în continuare scăzută. Prin urmare, ele pot fi detectate foarte rapid și ușor prin aplicarea testului „atinge-privește-înclină”.

Graficul 6.3

Numărul de bancnote falsificate raportat la un milion de bancnote euro autentice aflate în circulație

(unități/milion)

Sursa: BCE.

Elaborarea viitoarelor bancnote euro a început

Numerarul va rămâne important în viitor

BCE se așteaptă ca numerarul în euro să fie în continuare utilizat pe scară largă până în anul 2030 și ulterior. Din acest motiv, dar și pentru a se păstra avansul față de falsificatori, este necesar să fie pregătite și gata de lansare bancnote euro îmbunătățite și actualizate pentru a menține încrederea publicului în acestea și a asigura utilizarea sigură și confortabilă a acestora. Având în vedere durata și complexitatea procesului de dezvoltare a viitoarelor bancnote, pregătirile au fost deja demarate, inclusiv activitățile de cercetare și elaborare, consultarea periodică a părților interesate și a publicului larg, precum și producerea bancnotelor de testare care prezintă noi elemente de siguranță.

BCE intenționează să redefinească grafica viitoarelor bancnote euro. Acest proces va cuprinde mai multe runde de contribuții din partea cetățenilor europeni. BCE preconizează că în 2024 va selecta concepțiile grafice finale pentru noile bancnote euro.

7 Statistică

BCE – asistată de băncile centrale naționale (BCN – dezvoltă, colectează, prelucrează și diseminează o gamă largă de statistici și date necesare pentru sprijinirea politicii monetare a BCE, precum și a atribuțiilor legate de stabilitatea financiară și a altor atribuții ale Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și ale Comitetului european pentru risc sistemic (CERS). Aceste date statistice sunt utilizate și de autoritățile publice, organizațiile internaționale, participanții pe piețele financiare, mass-media și publicul larg, și contribuie la sporirea transparenței activității BCE.

Prezentul capitol pune accentul pe date statistice noi referitoare la zona euro, și anume dezvoltarea unor indicatori experimentali pentru sprijinirea politicii privind schimbările climatice și a indicilor prețurilor locuințelor ocupate de proprietari. Cele două casete se axează pe publicarea recentă a ratelor medii compuse ale €STR și a indicelui compus, precum și pe promovarea standardizării globale a datelor.

7.1 Date statistice noi și îmbunătățite referitoare la zona euro

Statisticile macroeconomice evoluează pentru a rămâne adecvate scopului

În luna aprilie 2021, Consiliul guvernatorilor BCE a adoptat o nouă orientare în domeniul conturilor financiare trimestriale[96]. Aceasta definește noile cerințe privind datele și calendarul de punere în aplicare pentru raportarea conturilor financiare trimestriale cu defalcări suplimentare, care se referă la evoluțiile economice și cerințele utilizatorilor.

A fost adoptată o orientare BCE în scopul furnizării de noi date privind conturile financiare trimestriale

Noua orientare prevede cerințe privind raportarea detaliată a datelor de către subsectoarele care fac parte din sectorul alte instituții financiare, în vederea îmbunătățirii datelor statistice care stau la baza monitorizării sectorului financiar nebancar în cadrul analizelor de stabilitate monetară și financiară. De asemenea, aceasta introduce un nou instrument financiar defalcat în funcție de categoriile funcționale ale balanței de plăți, pentru a permite identificarea tranzacțiilor transfrontaliere cu societățile investiții străine directe și defalcări suplimentare ale instrumentelor pentru drepturile de pensie și asigurări de viață. Aceste date statistice noi vor deveni disponibile treptat pentru utilizatori începând cu semestrul II 2022.

Un regulament nou are nevoie de date pentru consolidarea analizei privind evoluțiile monetare și ale creditului

În urma unei evaluări a cerințelor de raportare statistică privind posturile din bilanț ale instituțiilor financiare monetare, inclusiv a unei consultări publice care a avut loc la începutul anului 2020, BCE a publicat un nou regulament[97]. Scopul acestuia este de a răspunde nevoilor de date cu grad de prioritate înalt pentru analiza evoluțiilor monetare și ale creditului. Totodată, Regulamentul aduce modificări unor cerințe, definiții și derogări de la cerințele de raportare existente, în cazul în care acestea ar favoriza o mai bună integrare cu alte seturi de date statistice.

Raportările statistice ale Eurosistemului evoluează pentru a reduce sarcina de raportare a băncilor

În urma unei consultări în domeniu, în luna decembrie 2021, Consiliul guvernatorilor BCE a aprobat lansarea etapei de elaborare a cadrului de raportare integrată (IRef)[98]. IReF este menit să consolideze raportarea de date statistice de către băncile din zona euro, reducând astfel sarcina de raportare a acestora prin valorificarea digitalizării și a organizării practicilor de producție de ultimă generație. Proiectul este dezvoltat în prezent în strânsă colaborare cu alte autorități europene având în vedere obiectivul pe termen lung de continuare a standardizării și integrării în domeniul raportării statistice, prudențiale și de rezoluție. Se preconizează că noul cadru de raportare va fi lansat în 2027.

7.2 Dezvoltarea unor indicatori experimentali pentru sprijinirea politicii privind schimbările climatice

Întrucât schimbările climatice vor afecta tot mai mult economia și sistemul financiar, în luna iulie 2021, Consiliul guvernatorilor a convenit asupra unui plan de acțiune cuprinzător[99] destinat includerii în continuare a unor considerații referitoare la schimbările climatice în cadrul său de politică monetară.

Datele și indicatorii sunt necesari pentru analiza impactului schimbărilor climatice asupra economiei și a sistemului financiar

Pentru extinderea analizei sunt necesare date cu caracter granular și indicatori comparabili la nivel internațional. Foaia de parcurs urmărește elaborarea unui set de noi indicatori experimentali privind riscurile climatice la adresa instituțiilor financiare și finanțarea durabilă a acestora – de exemplu, în ceea ce privește emiterea de obligațiuni ecologice sau amprenta de carbon. Acest demers va fi urmat de optimizări graduale ale acestor indicatori, determinate de disponibilitatea și armonizarea datelor.

Comitetul de statistică al SEBC[100] s-a angajat să elaboreze cele mai bune practici metodologice și să dezvolte indicatori experimentali privind expunerile instituțiilor financiare la riscurile fizice legate de schimbările climatice, amprenta de carbon a portofoliilor și finanțarea durabilă. Datele de intrare pentru acești indicatori vor proveni dintr-o combinație de surse de date publice și private, pe lângă seturile de date ale SEBC deja existente. Un prim set de indicatori urmează să fie publicat până la sfârșitul anului 2022.

Provocările în domeniul datelor sunt numeroase, iar în prezent pe piață există o varietate de produse care nu sunt perfect armonizate. Urmând o abordare progresivă, BCE lucrează pe baza informațiilor primite de la mai mulți furnizori de date nearmonizate. Etapele ulterioare vor beneficia de politicile și inițiativele UE dezvoltate permanent în domeniul taxonomiei privind sustenabilitatea ecologică, al publicării și raportării, inclusiv al standardului privind obligațiunile ecologice.

7.3 Indicii de preț ai locuințelor ocupate de proprietari

Se anticipează că includerea în IAPC a costurilor locuințelor ocupate de proprietari va îmbunătăți măsurarea inflației, ...

În urma evaluării strategiei sale de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a anunțat că IAPC total rămâne indicele corespunzător pentru cuantificarea obiectivului privind stabilitatea prețurilor în zona euro și va fi menținut ca indice de preț utilizat pentru măsurarea inflației din zona euro în scopuri de politică monetară. BCE consideră că stabilitatea prețurilor este menținută cel mai bine prin urmărirea unei ținte a inflației IAPC de 2% în zona euro pe termen mediu, cu un angajament simetric față de această țintă, considerând că o inflație prea scăzută sau o inflație prea ridicată sunt deopotrivă indezirabile. Totodată, costul locuințelor este deosebit de important din perspectiva necesității de a avea o reprezentare amplă a costurilor bunurilor și serviciilor consumate într-o economie[101]. Întrucât BCE dorește ca IAPC să reprezinte în mod adecvat tiparele de consum ale gospodăriilor populației din zona euro, Consiliul guvernatorilor a propus măsuri care să reflecte mai bine costurile locuințelor în IAPC al zonei euro.

Există două opțiuni principale referitoare la locuințe: închirierea unei locuințe sau ocuparea sa în calitate de proprietar. Deși chiriile au fost întotdeauna incluse în IAPC, acest lucru nu este valabil pentru costurile asociate locuințelor ocupate de proprietari (OOH). Prin urmare, Consiliul guvernatorilor a solicitat includerea în IAPC a costurilor OOH. Încorporarea acestor costuri în IAPC prezintă însă o serie de dificultăți tehnice și conceptuale, iar rolurile care urmează să fie îndeplinite de diferite instituții ale UE trebuie, de asemenea, să fie luate în considerare în cadrul acestui proces.

...dar prezintă dificultăți metodologice și tehnice

Una dintre dificultăți este aceea că locuințele au un caracter dual: la prima vedere, achiziționarea unei locuințe ar putea fi considerată o investiție într-un activ. Cumpărătorii pot avea însă intenții diferite: aceștia pot utiliza locuința exclusiv în scopuri investiționale (prin închirierea acesteia) sau în primul rând pentru consum (ocupând-o în calitate de proprietar). Întrucât proprietarul-locatar va beneficia, de asemenea, de orice creștere a valorii locuinței în timp, locuința va fi utilizată atât în scopuri investiționale, cât și pentru consum. În conformitate cu temeiul său juridic, IAPC ar trebui să se axeze pe cheltuielile de consum care exclud investițiile. Cu toate acestea, izolarea componentei de consum este dificilă din punct de vedere tehnic, după cum demonstrează diferențele considerabile în modul de abordare a acestui subiect de la o țară la alta.

O altă dificultate se referă la metoda utilizată pentru măsurarea OOH. BCE susține utilizarea așa-numitei abordări bazate pe achiziții nete pentru măsurarea OOH. Numai această metodă corespunde cadrului conceptual al IAPC ca măsură a puterii de cumpărare, deoarece tratează o locuință ocupată de proprietar ca pe orice alt bun de folosință îndelungată. De exemplu, prețurile autovehiculelor noi sunt incluse la momentul achiziționării, chiar dacă autovehiculul va fi utilizat în anii următori. Abordarea bazată pe achiziții nete este deja utilizată pentru indicii trimestriali ai prețurilor locuințelor ocupate de proprietari (OOHPI) publicați de Eurostat. Indicii de preț OOH se bazează numai pe tranzacțiile cu sectorul gospodăriilor populației, aceeași regulă aplicându-se și în cazul IAPC. Vânzările de locuințe rezidențiale între gospodării sunt excluse, ceea ce înseamnă că OOHPI se referă în principal la case și apartamente nou construite. Acestea se află adesea la periferiile orașelor, în locuri unde evoluția prețurilor poate fi diferită de evoluția generală a prețurilor locuințelor. Cheltuielile aferente tranzacțiilor (de exemplu, taxele notariale) și cheltuielile cu proprietatea (de exemplu, asigurări de locuință, întreținere și reparații majore) sunt, de asemenea, incluse în OOHPI. Includerea cu preponderență a achizițiilor de locuințe noi în statistici se concretizează într-un număr relativ redus de tranzacții eligibile pe lună, ceea ce poate face dificilă calcularea unui indice lunar de preț, mai ales în cazul țărilor mai mici. În plus, având în vedere că indicii OOHPI sunt trimestriali și au un decalaj de trei luni (în timp ce IAPC este publicat la sfârșitul lunii de raportare), în formatul lor actual, aceștia nu îndeplinesc cerințele pentru a fi incluși în IAPC.

În evaluarea strategiei, Consiliul guvernatorilor a analizat toate aceste probleme de ordin tehnic și modul de soluționare a acestora și a decis să recomande o foaie de parcurs pentru includerea OOH în IAPC utilizând abordarea bazată pe achiziții nete[102].

Foaia de parcurs a BCE identifică următoarele etape în determinarea indicilor prețurilor locuințelor ocupate de proprietari și utilizarea acestora în combinație cu IAPC

Foaia de parcurs a BCE a propus mai întâi introducerea unui indice analitic intern al BCE care combină IAPC cu OOHPI. Eurostat a fost, la rândul său, invitat să publice un IAPC trimestrial experimental care să includă costurile OOH până în 2023. În paralel, vor fi demarate activitățile juridice necesare, astfel încât să poată fi pus la dispoziție un indice trimestrial oficial, eventual în 2026. Obiectivul final constă în includerea OOH în IAPC cu frecvență lunară și în timp util, pentru a putea fi astfel utilizat pe deplin în scopuri de politică monetară.

De asemenea, Consiliul guvernatorilor a decis că, în perioada de tranziție, principalul indice de referință pentru politica monetară va rămâne IAPC actual[103]. Cu toate acestea, indicele trimestrial de preț de sine stătător OOH și, odată ce vor fi disponibili, indicii trimestriali care combină IAPC și OOH vor avea un rol suplimentar important în fundamentarea deciziilor de politică monetară.

Caseta 8
Începerea publicării ratelor dobânzii medii compuse ale €STR și a indicelui compus aferent

BCE publică zilnic, începând cu 15 aprilie 2021, ratele dobânzii medii compuse ale €STR pe diferite perioade și un indice compus al €STR. Ratele dobânzii compuse sunt adecvate pentru a fi utilizate drept rate de referință în contracte financiare, precum și ca rate alternative ale dobânzii pentru alte rate de referință. Acestea oferă o alternativă robustă la alte dobânzi-etalon disponibile, în numeroase contracte pentru care este indicată utilizarea unei rate compuse drept termen de referință.

Ratele dobânzii sunt calculate utilizând doar valorile efective ale ratei dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR), rata dobânzii de referință overnight publicată și gestionată de BCE începând cu luna octombrie 2019. Ratele medii compuse ale €STR se calculează ex post pentru perioade standard de 1 săptămână, 1 lună, 3 luni, 6 luni și 12 luni, pe baza seriilor de rate ale dobânzilor €STR înregistrate pe fiecare perioadă. La rândul său, indicele compus al €STR permite calcularea unei rate a dobânzii medii compuse a €STR pentru orice perioadă, alta decât cele standard. Regulile exacte de calculare a ratelor dobânzii medii și a indicelui au fost stabilite ținând seama de feedbackul obținut în urma unei consultări publice și sunt în cea mai mare parte armonizate cu cele utilizate de alte bănci centrale care publică rate echivalente[104].

Bazându-se exclusiv pe valorile efective ale €STR, ratele dobânzii compuse și indicele compus aferent sunt caracterizate de aceeași robustețe ca a ratei €STR, care se bazează pe adâncimea și lichiditatea pieței monetare pentru operațiunile overnight în euro. Faptul că acestea sunt calculate și publicate de către BCE conform aceluiași cadru ca și €STR denotă că acestea sunt și furnizate printr-o sursă fiabilă și de încredere. Orientarea BCE privind €STR a fost modificată în mod explicit pentru a menționa noua atribuție a BCE și pentru a extinde cadrul de reglementare al €STR astfel încât să includă calcularea și publicarea ratelor dobânzii medii compuse ale €STR și a indicelui compus al €STR, după caz[105].

Ratele dobânzii medii compuse ale €STR și indicele compus al €STR sunt publicate în fiecare zi lucrătoare TARGET2 la ora 9:15 (ora Europei Centrale) prin intermediul platformei Market Information Dissemination (MID) a BCE și în baza de date statistice a BCE (SDW). Pe lângă valorile zilnice ale celor cinci rate și ale indicelui, BCE publică data începerii și data încheierii fiecăreia dintre perioadele standard pentru a facilita reproductibilitatea calculelor.

Caseta 9
Promovarea standardizării globale a datelor

Standardizarea constituie o bază esențială pentru raportarea statistică și pentru compilarea datelor statistice oficiale exacte și comparabile. Utilizarea standardelor de date recunoscute la nivel internațional este fundamentală pentru încrederea în statisticile oficiale și pentru transparența acestora, identificatorii standard având rolul de conectori și punți între diferite seturi de date și asigurând o taxonomie comună în diferite domenii.

Prin urmare, BCE este puternic implicată în eforturile de standardizare globală, de la crearea de standarde noi până la evoluția celor existente, contribuind în special la lucrările Comitetului tehnic ISO 68, care este responsabil cu crearea standardelor globale pentru sectorul serviciilor financiare. În ultimii ani, angajații BCE au participat la numeroase grupuri consultative și de lucru implicate în elaborarea sau revizuirea mai multor standarde internaționale esențiale pentru raportarea statistică.

De asemenea, BCE, împreună cu mai multe BCN, are un rol esențial în guvernanța continuă la nivelul standardelor existente, îndeosebi prin participarea activă la Comitetul de supraveghere reglementară (ROC) și la substructurile acestuia. ROC este organismul internațional responsabil cu supravegherea:

    • identificatorului persoanei juridice (Legal Entity Identifier – LEI);
    • identificatorului unic de tranzacție (Unique Transactions Identifier – UTI);
    • identificatorului unic de produs (Unique Product Identifier – UPI);
    • elementelor de date critice (Critical Data Elements – CDE).

La nivelul BCE și al altor autorități naționale și internaționale, LEI a devenit standardul pentru identificarea unică a persoanelor juridice[106]. Acesta reprezintă o sursă esențială de informații despre persoanele juridice, utilizată pentru extinderea altor colecții de date și pentru susținerea diverselor tipuri de analize efectuate în cadrul SEBC. Beneficiile LEI nu se limitează la utilizarea sa în scopuri statistice și de către autoritățile publice, întrucât identificatorul este folosit de sectorul financiar și de cel nefinanciar pentru o gamă largă de utilizări.

Ca și în cazul altor standarde, este esențial ca identificatorii și elementele de date menționate mai sus să fie adoptate pe scară largă la nivelul tuturor jurisdicțiilor pentru fructificarea pe deplin a avantajelor acestora, reducerea costurilor și realizarea armonizării globale.

De asemenea, BCE este puternic implicată în menținerea și dezvoltarea standardelor de mesagerie utilizate în sectorul financiar și la nivelul instituțiilor internaționale. Mai exact, BCE sponsorizează standardul pentru schimbul de date și metadate statistice (SDMX), o inițiativă internațională având drept scop standardizarea schimbului de date statistice. BCE prezidează Grupul operativ privind modelul de informații din cadrul Grupului tehnic de lucru pentru SDMX și a contribuit activ la dezvoltarea noii versiuni a modelului de informații SDMX – SDMX 3.0, care a fost lansată oficial în cadrul Conferinței internaționale cu privire la SDMX din 2021[107]. Una dintre principalele îmbunătățiri aduse modelului de informații din SDMX 3.0 este suportul pentru schimbul de microdate, inclusiv măsuri și atribute multiple.

De asemenea, BCE participă și la Grupul de management al înregistrărilor și la grupurile de evaluare a standardelor, respectiv standardul ISO 20022 utilizat pentru definirea mesajelor de comunicare și transmitere a datelor între instituțiile financiare, care sprijină, printre altele[108], procesele legate de plăți, tranzacționare și decontare a titlurilor de valoare. ISO 20022 sprijină sectorul financiar prin furnizarea unei metodologii comune pentru definirea noilor mesaje de comunicare financiară. De asemenea, acesta asigură și un registru comun, Dicționarul de date, în care componentele comune ale mesajelor sunt stocate și puse la dispoziție pentru ca ulterior să poată fi utilizate din nou.

BCE se angajează să promoveze în continuare adoptarea standardelor internaționale în domeniul datelor cu scopul de a îmbunătăți permanent transparența piețelor financiare și de a reduce riscurile sistemice.

8 Activitățile de cercetare ale BCE

Consecințele economice ale pandemiei de COVID-19 au continuat să influențeze activitățile de cercetare în 2021. Noul Sondaj privind așteptările consumatorilor s-a dovedit deosebit de util pentru evaluarea situației gospodăriilor private. În același timp, rețelele de cercetare existente și-au continuat activitatea. A fost înființat un nou grup de cercetare privind schimbările climatice, iar rețeaua pentru analiza microdatelor privind stabilirea prețurilor (PRISMA) a înregistrat progrese semnificative. Interacțiunea cu lumea academică s-a revigorat în cursul anului 2021, însă activitățile de conferențiere au rămas relativ limitate de pandemie, deși conferințele virtuale au înlocuit parțial evenimentele cu prezență fizică.

8.1 Noul grup de cercetare privind schimbările climatice

Cercetarea privind schimbările climatice s-a intensificat, accentul fiind pus pe implicațiile acestora asupra implementării politicii monetare și pe relația dintre schimbările climatice și piețele financiare

În 2021, cercetarea privind schimbările climatice s-a intensificat, în concordanță cu dorința declarată a BCE de a înțelege mai bine implicațiile schimbărilor climatice pentru politica monetară și cu angajamentul său sporit de a contribui la politicile de reducere a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea, luând în considerare riscurile și efectele asociate schimbărilor climatice și politicilor aferente, în scopul îndeplinirii mandatului său. Astfel, grupul de cercetare al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) privind schimbările climatice a devenit operațional în a doua jumătate a anului 2021. Acest nou grup de cercetare își propune să faciliteze coordonarea între cercetătorii din cadrul băncilor centrale naționale din UE și cei de la BCE, prin intermediul seminarelor de cercetare lunare în format online, al schimbului de informații și experiență și al unui atelier de lucru programat anual. În 2021, grupul de cercetare a fost co-organizator al unei sesiuni privind schimbările climatice în cadrul unui atelier de lucru anual pentru grupurile de cercetare ale SEBC. Deși cercetarea a avut inițial o perspectivă amplă asupra economiei schimbărilor climatice, accentul va fi pus pe subiecte mai strâns legate de politica monetară[109].

O direcție de cercetare în cadrul BCE urmărește implicațiile schimbărilor climatice asupra implementării politicii monetare. De exemplu, un studiu analizează implicațiile programului BCE de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ (corporate sector purchase programme – CSPP)[110] asupra mediului. Constatarea acestuia este că portofoliul BCE de obligațiuni corporative este orientat către sectoare cu emisii ridicate de dioxid de carbon în raport cu un portofoliu de piață de stocuri de capital sectoriale. În timp ce portofoliul BCE reflectă în mare măsură structura sectorială a piețelor de obligațiuni, sectoarele cu emisii ridicate de dioxid de carbon, cum ar fi utilitățile și industria prelucrătoare cu emisii ridicate de dioxid de carbon, se bazează într-o măsură mai mare pe finanțarea prin obligațiuni decât sectoarele cu emisii reduse de dioxid de carbon (Graficul 8.1). Studiul contribuie la dezbaterea curentă dacă BCE ar trebui să se îndepărteze de principiul „neutralității pieței”, conform căruia structura activelor din portofoliul său corporativ reflectă piața obligațiunilor, și să se îndrepte către o abordare care să reflecte economia reală, reechilibrându-și astfel achizițiile către firme din sectoare mai verzi.

Un alt domeniu de cercetare abordează relația dintre piețele financiare și schimbările climatice. Un studiu a arătat că inovațiile brevetate privind tehnologiile cu emisii scăzute de dioxid de carbon sunt mai puține în UE decât în alte țări comparabile și că prezintă un grad de eterogenitate foarte ridicat la nivelul statelor membre[111]. O mare parte din această diversitate este atribuită investițiilor în cercetare și dezvoltare și investițiilor în stadiu incipient, în general. Aceste constatări arată provocările cu care se confruntă UE în sprijinirea dezvoltării tehnologiilor de atenuare a schimbărilor climatice, având în vedere că, în ansamblu, cheltuielile pentru cercetare și dezvoltare sunt inferioare recomandărilor incluse în Agenda Lisabona. Studiul susține politicile fiscale și monetare care sprijină piețele de capital de risc și investițiile în cercetare și dezvoltare în domeniul tehnologiilor ecologice.

Graficul 8.1

Ponderile sectoarelor economice în CSPP al BCE

(ponderile sectoarelor în volumele totale)

Sursa: Papoutsi, M., Piazzesi, M. și Schneider, M., „How unconventional is green monetary policy?”, Working Paper Series, BCE, în curs de publicare.
Notă: Graficul prezintă ponderile sectoarelor economice în economia totală și în piața obligațiunilor, precum și ponderile sectoriale ale obligațiunilor eligibile în cadrul CSPP și ponderile sectoriale ale obligațiunilor achiziționate de BCE prin intermediul CSPP. Ponderile în portofoliul de piață sunt măsurate ca venituri din capital pe sectoare, și anume valoarea adăugată exclusiv costurile cu forța de muncă. Ponderile în piața obligațiunilor reflectă valoarea totală a obligațiunilor în circulație pe sectoare. Ponderile obligațiunilor eligibile în cadrul CSPP reflectă obligațiunile care îndeplinesc criteriile de includere în CSPP. Prin definiție, suma tuturor ponderilor sectoriale este egală cu unu.

8.2 Alte rețele de cercetare

Grupul operativ de cercetare privind politica monetară, politica macroprudențială și stabilitatea financiară și-a încheiat activitatea

În 2021 și-a încheiat activitatea Grupul operativ de cercetare privind politica monetară, politica macroprudențială și stabilitatea financiară. Activitatea de cercetare s-a concretizat într-o serie de constatări analitice și implicații de politică asupra relației dintre politica monetară și cea macroprudențială. Spre exemplu, grupul operativ a analizat compromisurile dintre sprijinirea creditării economiei și riscurile la adresa stabilității financiare. Cu toate că politicile macroprudențiale care limitează riscurile sistemice atenuează impactul recesiunilor financiare grave, acestea pot avea un efect negativ prin restrângerea disponibilității creditelor pentru activități economice productive în perioadele de expansiune economică. Instrumentele de politică monetară, deși sunt esențiale pentru susținerea capacității de intermediere a băncilor, pot avea, la rândul lor, consecințe neintenționate în sensul creșterii stimulentelor pentru asumarea de riscuri de către bănci.

O calibrare corectă a instrumentelor pentru consolidarea rezilienței sectorului financiar ar trebui să țină seama de aceste compromisuri, întrucât soliditatea financiară a sistemului bancar afectează transmisia măsurilor de politică monetară.

PRISMA a investigat eterogenitatea inflației la nivelul grupelor de venituri ale gospodăriilor populației

Rețeaua pentru analiza microdatelor privind stabilirea prețurilor (PRISMA) studiază comportamentul de stabilire a prețurilor al firmelor individuale și al comercianților cu amănuntul utilizând microdate privind prețurile. În 2021, rețeaua a analizat eterogenitatea inflației la nivelul consumatorilor rezultată din contextele regionale și din diferențele dintre coșurile de consum ale gospodăriilor populației.

Unul dintre studiile efectuate a analizat rolul eterogenității inflației la nivelul grupelor de venituri ale populației. Au fost identificate diferențe pronunțate între ratele inflației la care au fost expuse gospodăriile individuale, în principal din cauza idiosincrasiei în alegerea produselor din cadrul categoriilor de produse. Gospodăriile cu venituri mici s-au confruntat, în medie, cu o inflație relativ mai ridicată în ultimul deceniu. Diferențele sunt însă mici și variază în timp și de la o țară la alta. Un alt studiu a concluzionat că ratele inflației cu care se confruntă gospodăriile cu venituri mari sunt mai sensibile la politica monetară.

Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației a început colectarea datelor pentru ediția din 2021 a sondajului său periodic

Rețeaua de cercetare pentru studiul consumului și finanțelor populației a început colectarea datelor pentru ediția din 2021 a sondajului său periodic. Conform cercetării bazate pe sondaj, programul de achiziționare de active al BCE a redus substanțial rata șomajului în partea inferioară a distribuției veniturilor. Alte cercetări au studiat implicațiile eterogenității gospodăriilor asupra transmisiei măsurilor de politică monetară, a acumulării de datorii imobiliare și ipotecare și a comportamentului de împrumut al proprietarilor de locuințe.

Rețelele de cercetare existente au continuat să coordoneze eforturile de cercetare în cadrul SEBC

Rețelele de cercetare existente au continuat să coordoneze eforturile de cercetare în cadrul SEBC și să mențină relațiile cu cercetătorii din mediul academic. Astfel, cele trei grupuri de cercetare ale SEBC privind „economia monetară”, „macroeconomia internațională, politica fiscală, economia muncii, competitivitatea și guvernanța UEM”, precum și „stabilitatea financiară, reglementarea macroprudențială și supravegherea microprudențială” au organizat ateliere cu cele mai presante teme din aceste domenii, legate parțial de pandemie. Cercetările au arătat, de exemplu, că eliberarea amortizoarelor de capital macroprudențiale a sprijinit acordarea de credite populației. Alt atelier de lucru a abordat consecințele pe termen mediu ale pandemiei de COVID-19 asupra efectelor de realocare în cadrul schimburilor comerciale și pe piețele forței de muncă.

8.3 Conferințe și publicații

Interacțiunea cu mediul academic a rămas relativ limitată de pandemie,...

Interacțiunea cu mediul academic a rămas relativ limitată de pandemie. Deși majoritatea conferințelor și consultărilor periodice au avut loc sub formă de evenimente online, multe dintre acestea au fost de mai mică amploare față de anii anteriori, inclusiv Forumul BCE privind activitatea băncilor centrale, Conferința anuală în domeniul cercetării și Conferința privind politica monetară organizate de BCE. În cadrul acestor conferințe s-au discutat consecințele pe termen mai lung ale COVID-19 și opțiunile privind răspunsul politicii monetare, dar s-au și prezentat cercetări inovatoare legate de transmisia politicii monetare și de structurile piețelor financiare. Alte conferințe au inclus primul simpozion al CEPR/BERD/BCE cu tema „Schimbări climatice, finanțe și creștere ecologică” organizat la BCE, care a reunit factori de decizie și reprezentanți ai mediului academic din domeniul economic și al științelor climatice, precum și cea de-a 11-a Conferință a BCE privind tehnicile de prognoză, în cadrul căreia au fost dezbătute metode de prognoză caracteristice perioadelor atipice.

...în timp ce numărul publicațiilor a rămas ridicat

În 2021, experții BCE au publicat 126 de lucrări în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series). În plus, un număr mai mare de studii metodologice sau orientate cu precădere pe politici au fost publicate în Occasional Paper Series, Statistics Paper Series și Discussion Paper Series ale BCE. În special, Caietele de studii ocazionale (Occasional Papers) publicate în anul 2021 cuprind o serie de studii realizate de către structurile implicate în evaluarea strategiei BCE. De asemenea, multe dintre activitățile de cercetare ale BCE s-au concretizat în lucrări publicate în reviste academice renumite, iar 14 articole au fost publicate în Buletinul de cercetare al BCE, care se adresează unui public mai larg.

Caseta 10
Sprijinul fiscal pe durata pandemiei – informații din noul Sondaj al BCE privind așteptările consumatorilor

Pandemia de coronavirus a avut efecte economice și financiare foarte diverse asupra gospodăriilor private și consumatorilor, în funcție de situația personală și economică a acestora[112]. Este general recunoscut faptul că nevoia de sprijin financiar a gospodăriilor a fost diferită la nivelul țărilor și al sectoarelor economice, precum și în funcție de tipul de ocupare a forței de muncă și de caracteristicile demografice, cum ar fi statutul familial și cel parental.

Aspectele diferite ale impactului pandemiei au reprezentat o provocare serioasă pentru canalizarea sprijinului fiscal în mod țintit și eficient. Guvernele naționale ale țărilor din zona euro au acordat gospodăriilor populației sprijin financiar pe scară largă, sub diverse forme. Măsurile au variat de la dispozițiile tradiționale în materie de asigurări sociale, cum ar fi stabilizatorii automați și programele existente de protecție socială, până la sprijinul pentru venituri specific perioadei de pandemie, inclusiv ajutorul în natură (de exemplu, îngrijirea copiilor pe perioadă extinsă). În plus, guvernele au sprijinit gospodăriile în mod indirect prin subvenții pentru firme, precum subvenții directe pentru ocuparea forței de muncă, garanții pentru împrumuturi și moratorii.

Pe parcursul anului 2021, noul Sondaj BCE privind așteptările consumatorilor (Consumer Expectations Survey – CES) s-a dovedit a fi o sursă valoroasă de informații pentru monitorizarea efectelor economice ale acestor intervenții de politică monetară. Interviurile CES, bazate pe eșantioane reprezentative de gospodării private din cele mai mari șase economii din zona euro (Belgia, Germania, Spania, Franța, Italia și Țările de Jos), s-au desfășurat pe internet cu frecvență lunară, oferind astfel în timp util date comparabile la nivel internațional. Etapa-pilot a sondajului a fost lansată în luna ianuarie 2020, iar acesta a intrat într-o nouă fază de dezvoltare în a doua jumătate a anului 2021, activitatea continuând și în 2022 În această fază, vor fi introduse un eșantion mai amplu și o acoperire mai largă la nivel de țară, care vizează alte cinci țări din zona euro.

Graficul A

Tipuri de sprijin guvernamental în contextul pandemiei în 2020

(procente de respondenți care au indicat că au primit sprijin, în funcție de tipul acestuia)

Sursa: Date CES colectate în luna decembrie 2020.
Notă: Agregate ponderate. Respondenților li s-a cerut să răspundă la întrebarea „Ca răspuns la epidemia de coronavirus (COVID-19), guvernele introduc politici pentru a sprijini gospodăriile, forța de muncă și firmele. Vă rugăm să precizați dacă gospodăria dumneavoastră a primit un astfel de sprijin sub oricare dintre următoarele forme începând cu luna ianuarie 2020.” Aceștia au putut să selecteze răspunsuri multiple dintr-o listă de măsuri de sprijin directe și indirecte, după cum se arată pe axa orizontală a graficului.

CES a permis evaluarea modului în care a fost distribuit sprijinul guvernamental în rândul gospodăriilor individuale, a tipurilor de sprijin disponibile, precum și a percepțiilor gospodăriilor cu privire la aceste intervenții fiscale. Acesta a evidențiat, de exemplu, faptul că intervențiile au fost bine țintite și că au sprijinit gospodăriile care au avut cea mai mare nevoie de susținere. După cum se arată în Graficul A, aproape 30% dintre gospodăriile din zona euro au precizat că au primit o anumită formă de sprijin guvernamental, în timp ce restul gospodăriilor au menționat că nu au beneficiat de nicio formă de sprijin. În plus, gospodăriile aflate în cele două cvintile cu cele mai mici venituri[113] au consemnat o pondere semnificativ mai mare a respondenților care au beneficiat de sprijin. Cel mai important tip de sprijin a fost plata veniturilor pierdute din muncă, de care au beneficiat aproximativ 6% dintre respondenții CES.

Totodată, CES a solicitat gospodăriilor să indice percepțiile cu privire la gradul de adecvare a măsurilor de sprijin fiscal în funcție de propria situație financiară, indiferent dacă au primit sau nu astfel de sprijin sub orice formă. Rezultatele sugerează o legătură pozitivă între aceste percepții și consumul gospodăriei, după cum se prezintă, de exemplu, în Graficul B, în cazul cheltuielilor pentru achiziționarea de servicii de vacanță și pentru bunuri de uz curent. Într-adevăr, cercetările bazate pe datele CES arată că aceste percepții pot fi un factor important pentru stabilizarea consumului. Gospodăriile populației care consideră că intervențiile guvernamentale sunt adecvate tind să cheltuiască mai mult, îndeosebi pe articole cu cost ridicat, precum pachete de vacanță și autoturisme, ceea ce reflectă opiniile mai optimiste ale acestora referitoare la perspectivele privind veniturile, accesul la credite în perioada următoare și bunăstarea financiară[114]. Același tipar este însă prezent și în cazul gospodăriilor care nu au beneficiat de sprijin guvernamental, ceea ce sugerează că intervențiile fiscale pot avea consecințe mai ample în sensul că acestea influențează comportamentul tuturor gospodăriilor, nu numai pe acela al gospodăriilor care fac obiectul unor astfel de intervenții sau beneficiază efectiv de pe urma acestora.

Graficul B

Gradul de adecvare perceput al sprijinului guvernamental în contextul pandemiei și cel al consumului

(axa x: nivelul mediu de adecvare perceput în intervalul 0 – „foarte slab” și 10 – „foarte bun”; axa y: Graficul a) procentul de respondenți care au achiziționat servicii de vacanță în ultima lună; Graficul b) logaritmul consumului de bunuri de uz curent în ultima lună)

Sursa: CES.
Notă: Respondenților li s-a cerut să răspundă la întrebarea „Guvernele iau măsuri de sprijin financiar ca răspuns la epidemia de coronavirus (COVID-19). Cum evaluați gradul de adecvare al acestor măsuri pentru situația financiară a gospodăriei dumneavoastră?” Acestora li s-a solicitat un răspuns în intervalul 0 (foarte slab) și 10 (foarte bun). Consumul total de bunuri de uz curent se stabilește pe baza întrebării următoare, repetată cu frecvență trimestrială, cu privire la consumul gospodăriei în ultima lună: „În <ultima lună>, cât a cheltuit gospodăria dumneavoastră pe bunuri și servicii pentru fiecare componentă individuală menționată mai jos?” Respondenților le-a fost adresată, în fiecare lună, și o întrebare similară privind achizițiile de bunuri cu cost ridicat (de exemplu, vacanțe) în ultimele 30 de zile: „Ce achiziții ați efectuat în ultimele 30 de zile dintre următoarele variante? Vă rugăm să selectați toate variantele care se aplică.” Cele mai recente date se referă la luna octombrie 2021.

9 Activități și atribuții de natură juridică

Prezentul capitol vizează jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE, prezintă informații despre avizele BCE și cazurile de nerespectare a obligației de consultare a BCE în privința unor proiecte legislative din domeniile sale de competență, precum și rapoartele privind monitorizarea de către BCE a respectării interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat.

9.1 Jurisdicția Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la BCE

Curtea de Justiție a consolidat poziția guvernatorilor BCN în temeiul Protocolului privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene

La data de 30 noiembrie 2021, Curtea de Justiție, întrunită în Marea Cameră, a interpretat pentru prima dată Protocolul (nr. 7) privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene ca fiind aplicabil guvernatorilor băncilor centrale naționale (BCN) ale statelor membre. Trimiterea preliminară a fost elaborată în contextul unei proceduri penale inițiate împotriva fostului guvernator al Latvijas Banka pentru infracțiunile de corupție și spălare de bani (cauza C-3/20). Această hotărâre este importantă din mai multe puncte de vedere. În primul rând, Curtea de Justiție a clarificat faptul că guvernatorii BCN beneficiază de imunitate de jurisdicție pentru actele îndeplinite în calitatea lor oficială de membru al unui organ al BCE, similar funcționarilor și celorlalți agenți ai Uniunii Europene. Curtea a reafirmat că poziția de guvernator al unei BCN este caracterizată de un dublu rol profesional care are drept rezultat un statut hibrid – atât ca autoritate națională, cât și ca membru al unui organ al BCE (a se vedea, de asemenea, cauzele conexate C 202/18 și C 238/18, Rimšēvičs și BCE împotriva Republicii Letonia). În al doilea rând, imunitatea de jurisdicție nu se limitează la procedurile judiciare, ci poate include anchetele penale. În al treilea rând, în cazul în care, în orice stadiu al anchetelor penale, autoritatea națională constată că respectiva conduită ar fi putut fi îndeplinită de guvernatorul unei BCN în calitatea sa oficială de membru al unui organ al BCE, aceasta trebuie să consulte BCE. În cazul în care BCE consideră că actele au fost într-adevăr îndeplinite în această calitate, autoritatea națională trebuie să solicite BCE ridicarea imunității guvernatorului BCN. Astfel, BCE este singura care trebuie să evalueze dacă o asemenea derogare este contrară intereselor Uniunii. În al patrulea rând, actele de fraudă, de corupție și de spălare de bani nu intră în sfera atribuțiilor unui membru al unui organ al BCE. În al cincilea rând, elementele probatorii obținute în cadrul anchetelor penale desfășurate împotriva unui guvernator BCN ce beneficiază de imunitate pot fi utilizate în cadrul unei proceduri penale împotriva aceluiași guvernator pentru acte neacoperite de imunitate sau împotriva altor persoane. În ultimul rând, anchetele sau procedurile penale abuzive pentru acte care nu sunt acoperite de imunitate sunt contrare principiului cooperării loiale.

Curtea de Justiție a convenit cu BCE că evaluarea BCE potrivit căreia o entitate se află în dificultate sau este susceptibilă de a se afla în dificultate este un act pregătitor în cadrul procedurii de rezoluție și, prin urmare, nu face obiectul unui control jurisdicțional separat

La data de 6 mai 2021, Curtea de Justiție s-a pronunțat asupra recursului împotriva unei hotărâri referitoare la admisibilitatea unei acțiuni în anulare împotriva constatării faptului că o instituție de credit se află în dificultate sau este susceptibilă de a se afla în dificultate (FOLTF) în temeiul articolului 18 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 806/2014 (cauzele conexate C-551/19 P și C-552/19 P, ABLV Bank AS și alții împotriva BCE). O evaluare potrivit căreia o entitate se află în dificultate sau este susceptibilă de a se afla în dificultate este o etapă a procedurii de rezoluție prevăzute la articolul 18 din respectivul regulament, în temeiul căreia adoptarea unei scheme de rezoluție face obiectul a trei condiții cumulative, și anume: (i) instituția de credit se află sau este susceptibilă de a se afla în dificultate; (ii) nu există nicio perspectivă rezonabilă ca intrarea în dificultate a entității respective să poată fi împiedicată în timp util prin eventuale măsuri alternative și (iii) o măsură de rezoluție este necesară în interes public. O evaluare a primei condiții poate fi efectuată de către BCE sau de către Comitetul unic de rezoluție (Single Resolution Board – SRB), evaluarea celei de-a doua și a celei de-a treia condiții fiind efectuată de către Comitetul unic de rezoluție.

Curtea de Justiție a confirmat concluzia formulată de Tribunal în ordonanțele sale pronunțate în cauzele T-281/18 și T-283/18, potrivit căreia acțiunile în anulare formulate împotriva evaluării BCE potrivit căreia o instituție de credit se află în dificultate sau este susceptibilă de a se afla în dificultate sunt inadmisibile. Curtea de Justiție a confirmat argumentele BCE și a constatat că evaluările potrivit cărora o instituție se află în dificultate sau este susceptibilă de a se afla în dificultate sunt măsuri pregătitoare în cadrul procedurii de rezoluție. Acestea nu au un efect juridic obligatoriu de natură să modifice în mod distinct situația juridică a unei instituții de credit. Potrivit Curții, procedura de rezoluție trebuie considerată „o procedură administrativă complexă în care intervin mai multe autorități, doar rezultatul final al acesteia, care decurge din exercitarea de către comitet a competenței sale, putând face obiectul controlului jurisdicțional” în fața instanțelor Uniunii. Prin urmare, evaluarea BCE potrivit căreia o instituție de credit se află în dificultate sau este susceptibilă de a se afla în dificultate nu face obiectul unui control jurisdicțional separat, ci poate face obiectul unui control incident în cadrul unei proceduri judiciare împotriva deciziei comitetului de încheiere a procedurii prevăzute la articolul 18 din Regulamentul nr. 806/2014.

9.2 Avize BCE și cazuri de neconsultare a BCE

Articolul 127 alineatul (4) și articolul 282 alineatul (5) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene prevăd obligativitatea consultării BCE în legătură cu orice proiect de act al Uniunii și orice proiect de reglementare la nivel național în domeniile care sunt de competența sa. Toate avizele BCE sunt publicate pe EUR-Lex. Avizele BCE asupra propunerilor de legislație a UE sunt, de asemenea, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. În anul 2021, BCE a adoptat opt avize cu privire la acte propuse ale Uniunii, precum și 32 de avize referitoare la proiecte legislative naționale în domeniile care sunt de competența sa.

Cazuri clare și importante de nerespectare a obligației de consultare

S-au înregistrat trei cazuri de nerespectare a obligației de consultare a BCE asupra unor proiecte legislative[115], acestea referindu-se la legislația națională. Primul caz se referea la o modificare a Codului muncii din Lituania pentru a impune ca remunerațiile și alte plăți legate de ocuparea forței de muncă să fie plătite într-un cont bancar specificat de un angajat. În concordanță cu avizele anterioare ale BCE, în cazul cărora s-a solicitat îndeplinirea cerinței de proporționalitate, s-a considerat că acest caz este clar și important pe seama potențialului său impact restrictiv, printre altele, asupra mijloacelor de plată în Lituania. Al doilea caz se referea la o modificare a legislației poloneze cu privire la impozitul pe venit al persoanelor fizice, ce introducea, printre altele, anumite limitări ale plăților în numerar pentru consumatori și companii. În concordanță cu avizele anterioare ale BCE, s-a considerat că acest caz este clar și important pe seama potențialului său impact restrictiv, printre altele, asupra mijloacelor de plată în Polonia. Al treilea caz se referea la o lege spaniolă privind măsurile de prevenire și combatere a fraudei fiscale, ce introducea un plafon de 1 000 EUR pentru plățile în numerar efectuate de persoanele fizice care nu acționau cu titlu profesional și care sunt rezidenți fiscali în Spania către părți care acționau cu titlu profesional. În concordanță cu avizele anterioare ale BCE, s-a considerat că acest caz este clar și important pe seama potențialului său impact negativ asupra sistemului de plăți în numerar în Spania.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative ale UE

BCE a adoptat șapte avize cu privire la proiecte legislative ale UE referitoare la inovații în domeniul finanțării digitale, al finanțării ecologice și al inteligenței artificiale (IA). Acestea se refereau la: reglementarea criptoactivelor; securitatea cibernetică și reziliența operațională digitală a sectorului financiar; un regim-pilot pentru infrastructurile pieței bazate pe tehnologia registrelor distribuite; raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea și obligațiunile ecologice; și furnizarea și utilizarea sistemelor IA de către instituțiile de credit. Aceste avize au făcut observații ample cu privire la implicațiile acestor inovații asupra politicii monetare, a infrastructurilor pieței și plăților, a supravegherii prudențiale a instituțiilor de credit și a stabilității financiare. BCE a adoptat și un aviz împotriva unei propuneri UE ce prevedea utilizarea cursurilor de schimb de referință ale euro emise de BCE în serviciile de conversie monetară.

BCE a adoptat avize cu privire la proiecte legislative naționale

BCE a adoptat mai multe avize cu privire la monede și modalități de plată, inclusiv în ceea ce privește emisiunea și circulația bancnotelor și monedelor euro în Letonia; obligația de a accepta plăți în numerar în Danemarca și Polonia; protejarea bancnotelor și monedelor euro împotriva falsificării în Irlanda; și regulile de rotunjire pentru plățile cu eurocenți în Slovacia.

BCE a adoptat mai multe avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la reglementarea și supravegherea sistemelor de plată și/sau de decontare a operațiunilor cu instrumente financiare în Italia, Letonia, Lituania și Ungaria.

BCE a adoptat multe avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la băncile centrale naționale (BCN), inclusiv în ceea ce privește: atribuțiile noi ale Banco de España referitoare la supravegherea emisiunilor de obligațiuni garantate efectuate de instituțiile de credit și asigurarea respectării cerințelor din zona unică de plăți în euro (SEPA) de către utilizatorii serviciilor de plată; respectarea cerințelor privind independența băncilor centrale de către statutele Българска народна банка (Banca Națională a Bulgariei); o reformă substanțială a Latvijas Banka, actualizând structura de guvernanță și prevăzând includerea funcțiilor de supraveghere și de rezoluție în atribuțiile băncii centrale; răspunderea Eesti Pank pentru Autoritatea de supraveghere financiară din Estonia (Finantsinspektsioon); nevoia BCN de a fi remunerate în conformitate cu interdicția de finanțare monetară pentru îndeplinirea atribuțiilor statului, precum noua atribuție a Central Bank of Cyprus referitoare la pregătirea pentru apărare națională, atribuțiile legate de monede ale Central Bank of Ireland și atribuțiile Oesterreichische Nationalbank cu privire la Consiliul consultativ fiscal din Austria (Fiskalrat); specificarea mandatului privind sustenabilitatea ecologică pentru Magyar Nemzeti Bank; încurajarea autorităților maghiare să nu aloce Magyar Nemzeti Bank atribuția de a acorda credite pentru eficiență energetică direct consumatorilor; respectarea interdicției de finanțare monetară în cazul creditării Fondului de garantare bancară din Polonia de către Narodowy Bank Polski; consolidarea securității juridice a operațiunilor de creditare ale Narodowy Bank Polski; respectarea cerințelor prevăzute în Tratat de către noile atribuții de planificare civilă de urgență ale Central Bank of Cyprus; respectarea interdicției de finanțare monetară în cazul contribuțiilor din partea Banca d’Italia și Oesterreichische Nationalbank la participarea Italiei și Austriei în cadrul programelor legate de FMI; atribuția propusă pentru Banka Slovenije de a supraveghea instituțiile de credit în vederea respectării conversiei împrumuturilor în franci elvețieni; participarea Central Bank of Cyprus la monitorizarea schemei de garantare pentru instituțiile de credit a guvernului cipriot în timpul pandemiei de COVID-19; impactul cerințelor privind libertatea de informare asupra Oesterreichische Nationalbank; și rezervele minime obligatorii ale Narodowy Bank Polski.

BCE a adoptat mai multe avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la aspecte statistice, inclusiv în ceea ce privește datele provenite de la grupuri de întreprinderi multinaționale în Germania; stabilirea unui cod național de identificare a întreprinderilor și a unui registru al datelor de bază ale întreprinderilor în Germania; colectarea datelor statistice privind serviciile transfrontaliere în Austria; colectarea datelor statistice în Letonia; și raportarea datelor referitoare la credite în Belgia.

BCE a adoptat mai multe avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la supravegherea prudențială a instituțiilor de credit, inclusiv în ceea ce privește: impactul cerințelor privind libertatea de informare în Austria; impactul unui cadru de transparență pentru contracte ce presupun utilizarea fondurilor publice în Portugalia asupra protejării informațiilor confidențiale de supraveghere; creanțele privind impozitul amânat ale instituțiilor de credit elene; înființarea instituțiilor de credit estoniene cu un capital inițial de 1-5 milioane EUR; respectarea principiului independenței specific supravegherii bancare în cazul unui audit public al Autorității de supraveghere financiară din Estonia; termenele-limită pentru efectuarea de către Autoritatea de supraveghere financiară din Estonia sau de către BCE a unor evaluări privind caracterul adecvat al membrilor organului de conducere și al persoanelor care dețin funcții-cheie în cadrul instituțiilor de credit estoniene; supravegherea acordurilor de externalizare încheiate de instituțiile de credit germane; introducerea unor noi motive pentru inițierea procesului de retragere a autorizației bancare a instituțiilor de credit slovene și recunoașterea compensării nete în caz de faliment ca diminuatoare de risc pentru instituțiile de credit în baza legislației letone.

BCE a adoptat mai multe avize cu privire la proiecte legislative naționale referitoare la stabilitatea financiară, inclusiv în ceea ce privește participarea Fondului de stabilitate financiară din Grecia la majorările de capital ale instituțiilor de credit elene în alte scopuri decât recapitalizarea preventivă sau rezoluția; mandatul și setul de instrumente macroprudențiale ale Latvijas Banka; conversia împrumuturilor în franci elvețieni din Slovenia; reglementarea neconcordanței de scadențe ale creditelor maghiare; și executarea acordurilor de compensare netă în caz de faliment în Letonia.

9.3 Respectarea interdicțiilor de finanțare monetară și de acces privilegiat

În conformitate cu articolul 271 litera (d) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, BCE îi revine responsabilitatea de a monitoriza respectarea de către băncile centrale naționale (BCN) din UE a interdicțiilor impuse de articolele 123 și 124 ale Tratatului și de Regulamentele (CE) nr. 3603/93 și 3604/93 ale Consiliului. Articolul 123 interzice BCE și BCN acordarea de credite pe descoperit de cont sau de orice alt tip de facilitate de credit autorităților publice și altor instituții sau organisme ale UE, precum și efectuarea de achiziții de pe piața primară de titluri de creanță emise de aceste instituții. Articolul 124 interzice orice măsură care nu se întemeiază pe considerente de ordin prudențial și care stabilește accesul privilegiat al autorităților publice și al instituțiilor sau organismelor UE la instituțiile financiare. În paralel cu Consiliul guvernatorilor BCE, Comisia Europeană urmărește respectarea acestor dispoziții de către statele membre ale UE.

De asemenea, BCE supraveghează achizițiile de pe piața secundară, de către băncile centrale din UE, ale titlurilor de creanță emise de sectorul public național, de sectoarele publice ale altor state membre, precum și de instituții și organisme ale UE. Conform expunerii de motive din Regulamentul (CE) nr. 3603/93 al Consiliului, achiziția de pe piața secundară a instrumentelor de natura datoriei emise de sectorul public nu trebuie să fie utilizată în scopul de a eluda obiectivul articolului 123 din Tratat. Acest tip de achiziții nu ar trebui să devină o formă de finanțare monetară indirectă a sectorului public.

Interdicțiile prevăzute în articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate

Exercițiul de monitorizare al BCE aferent anului 2021 confirmă că articolele 123 și 124 din Tratat au fost, în general, respectate.

BCE va continua să monitorizeze implicarea Magyar Nemzeti Bank în activitatea Bursei de valori din Budapesta, întrucât achiziționarea participației majoritare la această instituție de către banca centrală, în anul 2015, prezintă încă potențialul de a genera preocupări privind finanțarea monetară.

Pe parcursul anului 2021, reducerea volumului activelor aferente Irish Bank Resolution Corporation de către Banc Ceannais na hEireann/Central Bank of Ireland prin vânzări de obligațiuni cu dobândă variabilă și durată lungă reprezintă un pas în direcția necesară de cesiune integrală a acestor active. Continuarea vânzărilor într‑un ritm corespunzător ar diminua și mai mult preocupările serioase care persistă în ceea ce privește finanțarea monetară.

Finanțarea de către BCN a obligațiilor pe care le are sectorul public față de FMI nu este considerată finanțare monetară cu condiția să rezulte în creanțe externe care au toate caracteristicile activelor de rezervă. Totuși, donațiile financiare efectuate de mai multe BCN prin intermediul FMI vizând reducerea datoriilor pentru țările sărace puternic îndatorate nu au ca rezultat creanțe externe. În consecință, această formă de contribuții financiare din partea BCN la inițiativele FMI nu este compatibilă cu interdicția de finanțare monetară și se impun măsuri corective.

10 BCE în cadrul UE și în context internațional

În 2021, BCE a continuat dialogul strâns cu partenerii săi europeni și internaționali. Relația BCE cu Parlamentul European reprezintă un element fundamental al cadrului BCE de asumare a responsabilității. Aceasta a interacționat strâns pe tot parcursul anului cu Comisia pentru afaceri economice și monetare din cadrul Parlamentului European (ECON), prin audieri periodice, schimburi de scrisori și reuniuni suplimentare în contextul evaluării strategiei și al monedei euro digitale. Dincolo de granițele Europei, BCE s-a angajat, de asemenea, în mod constructiv în dialog cu ministerele de finanțe și băncile centrale din cadrul G20, precum și în discuții relevante pentru băncile centrale în cadrul Fondului Monetar Internațional (FMI), care s-au axat în special pe răspunsurile date prin politici menite să stimuleze redresarea globală în urma pandemiei de COVID-19. De asemenea, BCE a contribuit cu expertiza și perspectivele sale la pozițiile comune adoptate în cadrul forurilor internaționale de către Uniunea Europeană sau de țările din zona euro. O nouă alocare generală de către FMI a drepturilor speciale de tragere a reprezentat un eveniment de referință în sprijinirea economiei mondiale, iar Eurosistemul a avut rolul său în asigurarea bunei funcționări a pieței voluntare pentru schimburile de drepturi speciale de tragere.

10.1 Asumarea responsabilității de către BCE

Independența trebuie să fie însoțită de un nivel corespunzător de responsabilitate

Independența acordată BCE prin Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) îi permite acesteia să își continue mandatul privind stabilitatea prețurilor fără interferențe de ordin politic. Independența trebuie să fie însoțită de un nivel corespunzător de responsabilitate, iar Tratatul prevede că BCE răspunde în primul rând în fața Parlamentului European, care este un organism compus din reprezentanții aleși ai cetățenilor UE. Îndeplinirea cu eficacitate a obligațiilor BCE de asumare a responsabilității față de Parlamentul European a fost și continuă să reprezinte un imperativ pentru BCE. Dialogul bidirecțional instituit cu Parlamentul European permite BCE să explice acțiunile sale reprezentanților cetățenilor UE și să le asculte preocupările. Practicile BCE în materie de asumare a responsabilității au evoluat într-un mod flexibil, dincolo de cerințele prevăzute la articolul 284 alineatul (3) din TFUE. Acestea sunt, de asemenea, completate de controlul jurisdicțional din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Comunicări cu Parlamentul European

În anul 2021, președinta BCE a participat la patru audieri periodice ale Comisiei ECON și a luat parte, în luna februarie, la dezbaterea plenară privind Raportul anual 2019 al BCE. În aprilie 2021, vicepreședintele BCE a prezentat în fața ECON Raportul anual 2020 al BCE. BCE și-a publicat feedbackul privind contribuția furnizată de Parlamentul European în cadrul rezoluției acestuia referitoare la Raportul anual 2019 al BCE. De asemenea, BCE a răspuns la 46 de întrebări adresate în scris de deputați ai Parlamentului European în 2021.

Pe lângă aceste comunicări periodice, BCE a menținut o cooperare strânsă și cu Comisia ECON în contextul evaluării strategiei și cu privire la moneda euro digitală (a se vedea Caseta 11). O delegație a membrilor Comisiei ECON a participat la vizita anuală desfășurată la BCE în februarie, care în 2021 a avut loc în format virtual. În plus, în luna mai, BCE a organizat o altă vizită virtuală cu participarea președintei BCE și a membrilor Comitetului executiv, dl Lane și dl Panetta, cu privire la evaluarea strategiei ca parte a exercițiului său de ascultare, precum și la moneda euro digitală. Ulterior anunțului din data de 8 iulie referitor la rezultatul evaluării strategiei, BCE a organizat și o întâlnire cu Comisia ECON pentru a explica noua strategie de politică monetară și a răspunde întrebărilor adresate de către membrii Comisiei ECON.

Cel mai recent sondaj Eurobarometru a indicat faptul că 79% dintre respondenții din zona euro susțin moneda euro și 47% înclină să aibă încredere în BCE[116]. Aceste rezultate arată o creștere pentru ambii indicatori comparativ cu nivelurile prepandemice (toamna anului 2019) și îi plasează favorabil în comparație cu episoadele anterioare de criză. Aceste ameliorări indică faptul că cetățenii apreciază activitatea desfășurată de BCE în demersurile sale de a răspunde la criza pandemică și de a-și îmbunătăți practicile de comunicare cu cetățenii. BCE își va continua eforturile de a se implica în dialoguri constructive cu Parlamentul European și cu cetățenii pentru a le explica deciziile sale și a le asculta preocupările.

10.2 Relațiile internaționale

G20

BCE a participat în mod constructiv la inițiativele din cadrul G20 care au abordat criza COVID-19, schimbările climatice și aspecte legate de sectorul financiar

Miniștrii de finanțe și guvernatorii băncilor centrale din cadrul G20 au declarat în repetate rânduri că vor continua să facă uz de toate instrumentele disponibile atât timp cât este necesar pentru a reacționa în fața pandemiei de COVID-19. Privind în perspectivă, G20 a subliniat necesitatea unui sprijin din ce în ce mai bine direcționat, care să vizeze o redresare incluzivă, digitală, ecologică și durabilă, și a aprobat o foaie de parcurs facultativă, multianuală, pentru finanțarea durabilă. În ceea ce privește alte probleme legate de sectorul financiar, G20 a început să pună în aplicare foaia de parcurs pentru consolidarea plăților transfrontaliere și a purtat discuții privind monedele digitale ale băncilor centrale și monedele digitale stabile (stablecoins) la nivel mondial. G20 a remarcat, de asemenea, necesitatea consolidării rezilienței sectorului de intermediere financiară nebancară, inclusiv a fondurilor de piață monetară, și a aprobat programele de lucru ale Consiliului pentru Stabilitate Financiară. Totodată, G20 a aprobat acordul de referință al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică privind reforma fiscală internațională. În ceea ce privește sprijinul acordat țărilor vulnerabile, G20 a depus eforturi în vederea soluționării vulnerabilităților generate de îndatorare în contextul Cadrului comun privind tratamentul datoriilor, în plus față de Inițiativa de suspendare a serviciului datoriei (DSSI), care are un caracter temporar.

Aspecte de politici referitoare la FMI și la arhitectura financiară internațională

Noi inițiative ale FMI de sprijinire a membrilor săi în soluționarea consecințelor pandemiei

Contribuția FMI a continuat să reprezinte un element central în răspunsul comunității internaționale la pandemie, sprijinul total sub formă de împrumuturi care a debutat în martie 2020 fiind extins către aproape jumătate din membrii săi, în special către țările cu venituri mici. În pofida anvergurii împrumuturilor, resursele FMI au continuat să fie adecvate, aflându-se sub o monitorizare constantă. Un eveniment de referință pentru economia mondială în vara anului 2021 l-a reprezentat alocarea generală de către FMI a unor drepturi speciale de tragere (DST) de o amploare istorică (a se vedea Caseta 12). În cadrul reuniunilor anuale desfășurate în 2021 s-a ajuns, de asemenea, la un acord general de a continua canalizarea voluntară a DST de la membrii cu poziții externe solide către țările cu venituri mici și țările vulnerabile cu venituri medii, inclusiv prin intermediul unui nou Fond de reziliență și sustenabilitate (Resilience and Sustainability Trust) administrat de către FMI, care urmează a fi dezvoltat și instituit în viitorul apropiat. Pentru ca băncile centrale din cadrul SEBC să împrumute DST Fondului de reziliență și sustenabilitate, va fi necesar să se asigure caracterul de active de rezervă al acestor DST, ceea ce implică lichiditate suficientă și un risc de credit scăzut al creanțelor băncilor centrale.

Având în vedere impactul pandemiei asupra situației datoriilor din numeroase țări, FMI și-a continuat agenda de lucru privind îndatorarea. Un set de recomandări cuprinse în raportul privind rolul FMI în restructurarea datoriei suverane, elaborat de Grupul operativ al Comitetului de relații internaționale din cadrul SEBC, a avut o contribuție valoroasă la revizuirea politicilor FMI privind îndatorarea, în special a politicilor referitoare la creditarea țărilor cu arierate.

Pe măsură ce țările se redresează în urma crizei, va crește importanța monitorizării de către FMI, întrucât țările vor căuta consiliere privind tranziția către o redresare ecologică, incluzivă și digitală. În acest scop, în luna mai 2021 FMI a finalizat evaluarea cuprinzătoare a activității de monitorizare (Comprehensive Surveillance Review) și revizuirea Programului de evaluare a sectorului financiar (Financial Sector Assessment Program Review). De asemenea, a elaborat o strategie de lucru privind provocările cu care se confruntă politicile privind schimbările climatice. În 2022, FMI va finaliza revizuirea Punctului de vedere instituțional privind liberalizarea și gestionarea fluxurilor de capital (Institutional View on the Liberalization and Management of Capital Flows) care datează din 2012 (și care permite utilizarea măsurilor de gestionare a fluxurilor de capital în circumstanțe definite).

Caseta 11
Comunicările cu factorii de decizie la nivel european pe tema proiectului euro digital

Realizarea unui acord între autoritățile și instituțiile europene, ținând seama de mandatele și independența acestora, va fi unul dintre factorii-cheie pentru succesul unei monede euro digitale. Parlamentul European și alte instituții ale UE au salutat demersurile Eurosistemului privind o monedă euro digitală[117], în timp ce BCE a vizat o colaborare strânsă cu factorii de decizie din UE, care s-a intensificat odată cu lansarea etapei de investigare a proiectului aferent euro digital[118]. Întrevederile periodice cu privire la elaborarea principalelor caracteristici funcționale și la aspectele relevante pentru politici ale unei monede euro digitale vor asigura în continuare încorporarea opiniilor Parlamentului European și ale altor factori de decizie la nivel european în cadrul dezbaterilor Eurosistemului[119]. Orice modificări necesare ale cadrului juridic al UE vor fi decise de colegiuitorii Uniunii pe baza unei propuneri a Comisiei Europene.

Colaborarea pe plan tehnic cu Comisia Europeană este în curs de desfășurare. Începând din luna ianuarie 2021, BCE și serviciile Comisiei Europene derulează o analiză comună, la nivel tehnic, a numeroase considerente de ordin politic, juridic și tehnic care decurg din posibila introducere a unei monede euro digitale, ținând seama de mandatele și independența acestora prevăzute în Tratate[120]. Acest grup comun s-a dovedit o platformă importantă pentru schimbul și armonizarea opiniilor privind aspectele legate de euro digital.

BCE a avut întrevederi cu Parlamentul European cu privire la o monedă euro digitală pe tot parcursul anului 2021. Fabio Panetta, membru al Comitetului executiv, a discutat pe tema demersurilor BCE privind euro digital cu Comisia pentru afaceri economice și monetare (ECON) în lunile aprilie și noiembrie[121]. Audierile periodice ale președintei BCE, dezbaterea în plen a rezoluției Parlamentului European referitoare la Raportul anual 2020 al BCE, precum și vizita desfășurată în mod virtual de membrii ECON la BCE au constituit alte ocazii ca deputații în Parlamentul European să solicite informații cu privire la proiectul aferent euro digital. În plus, președinta BCE a comunicat opiniile BCE privind o monedă euro digitală ca răspuns la o serie de interpelări din partea membrilor Parlamentului European[122].

Dezbaterile miniștrilor de finanțe din zona euro s-au axat în mai multe rânduri pe euro ca monedă digitală. Eurogrupul a trecut în revistă moneda euro digitală în aprilie și iulie 2021, când s-a convenit asupra unor discuții periodice ale Eurogrupului cu privire la implicațiile euro digital[123]. Prima dintre aceste discuții la nivel de miniștri a avut loc în noiembrie 2021, axându-se pe obiectivele de politică și pe utilizările monedei euro digitale în contextul global. În pregătirea dezbaterii, a avut loc un seminar de natură tehnică cu statele membre[124].

Caseta 12
Noua alocare a drepturilor speciale de tragere din perspectiva Eurosistemului

Pentru a răspunde nevoii globale de rezerve pe termen lung, a spori lichiditatea la nivel mondial și a sprijini țările să facă față mai bine crizei provocate de pandemie, în data de 23 august 2021 a intrat în vigoare o nouă alocare generală de drepturi speciale de tragere (DST)[125] de către Fondul Monetar Internațional (FMI), în valoare de aproximativ 650 de miliarde USD. Aceasta a triplat, în linii mari, valoarea DST existente. Toate statele membre ale FMI, inclusiv toate țările UE, au primit DST proporțional cu cotele de participare (pe baza capitalului subscris și vărsat) la FMI. BCE nu a primit DST întrucât nu este membră a FMI. Cu toate acestea, dat fiind că este deținător autorizat de DST, aceasta poate efectua tranzacții cu DST.

Statele pot deține DST ca parte a activelor lor de rezervă sau le pot converti în monede liber utilizabile. Această conversie are loc cu precădere pe piața DST, creată de membrii FMI care au convenit să cumpere și să vândă DST și care participă la mecanisme voluntare de tranzacționare (voluntary trading arrangements). FMI acționează ca intermediar între vânzătorii și cumpărătorii de DST. O piață a DST care funcționează adecvat sprijină obiectivul noii alocări. Prin urmare, înainte de alocarea efectivă, băncile centrale din Eurosistem au convenit să își revizuiască mecanismele voluntare de tranzacționare, cu scopul de a crește în mod proporțional capacitatea generală de absorbție și de a ajusta o serie de caracteristici operaționale în vederea unei mai bune armonizări în cadrul Eurosistemului. Funcționarea fără sincope a mecanismelor voluntare de tranzacționare ar fi, de asemenea, esențială pentru asigurarea eficacității Fondului de reziliență și sustenabilitate administrat de FMI, care urmează a fi dezvoltat și instituit în viitorul apropiat.

La sfârșitul anului 2021, 35 de țări membre ale FMI (inclusiv 17 state din zona euro, în condițiile în care noi mecanisme voluntare de tranzacționare au fost semnate recent de Lituania și Estonia) și un deținător autorizat (BCE) aveau mecanisme voluntare de tranzacționare în vigoare, asigurând o capacitate totală de cumpărare[126] de 240 de miliarde DST și o capacitate de vânzare de 123 de miliarde DST. Eurosistemul joacă astfel un rol de coeziune în efortul global de susținere a lichidității și de sprijinire a redresării în perioada ulterioară pandemiei.

11 O bună guvernanță și un nivel mai ridicat de sustenabilitate socială și ecologică în cadrul BCE

În 2021, BCE s-a angajat să înceapă să raporteze într-o manieră mai holistică cu privire la subiecte legate de sustenabilitatea ecologică, socială și de guvernanță (ESG), care sunt relevante atât pentru părțile interesate interne, cât și pentru cele externe. Prin urmare, BCE a început să lucreze la extinderea propriului cadru existent de raportare în materie de mediu pentru a include aspecte de guvernanță, sociale și de personal, ținând seama de cerințele Directivei privind raportarea nefinanciară[127]. Acest capitol sintetizează abordarea BCE cu privire la aceste subiecte, care au fost identificate în cadrul unui exercițiu de evaluare a pragului de semnificație. Exercițiul respectiv a fost esențial atât pentru definirea conținutului raportării, cât și pentru pregătirea viitoarei revizuiri a strategiei de afaceri a BCE, având ca obiectiv continuarea integrării sustenabilității în guvernanța organizației.

11.1 Gestionarea sustenabilității și a efectelor și riscurilor aferente

În 2021, BCE a identificat principalele sale subiecte legate de sustenabilitate printr-un exercițiu de evaluare a pragului de semnificație, coordonat de un grup de lucru intern, care s-a concentrat asupra domeniilor relevante din întreaga organizație. Prima parte a evaluării a constat în selectarea subiectelor pe baza orientărilor, standardelor și a criteriilor de referință existente în materie de sustenabilitate, precum și pe baza analizei contextului BCE și a așteptărilor părților interesate relevante. A doua parte s-a axat pe colaborarea activă cu omologi interni și externi, inclusiv cu reprezentanți ai băncilor centrale naționale (BCN), ai instituțiilor europene și ai unora dintre principalii furnizori externi de servicii ai BCE.

În 2021, BCE a efectuat primul său exercițiu de evaluare a pragului de semnificație pentru a identifica principalele teme ecologice, sociale și de guvernanță de interes pentru organizație

Relevanța subiectelor (și anume, pragul de semnificație) a fost evaluată ținând seama în egală măsură de perspectivele interne și externe asupra modului în care aspectele legate de sustenabilitate afectează organizația, precum și de impactul organizației asupra societății și a mediului. Cele mai importante subiecte identificate au fost ulterior prezentate Comitetului executiv și utilizate pentru a stabili principalele teme de raportare pentru Raportul anual (Figura 11.1).

Figura 11.1

Cele mai importante subiecte legate de sustenabilitate identificate de BCE

Sursa: BCE.

Totodată, BCE abordează riscurile la adresa sustenabilității ca parte a guvernanței administrării riscurilor operaționale. Potrivit descrierii mai detaliate din secțiunea privind gestionarea riscurilor din Conturile anuale, gestionarea riscului operațional este parte integrantă a structurii de guvernanță a BCE[128]. BCE a implementat procese de administrare care facilitează gestionarea eficace a tuturor riscurilor operaționale, inclusiv a riscurilor și oportunităților ecologice, sociale și de guvernanță (ESG).

În practică, riscurile și oportunitățile ESG sunt analizate, printre altele, în contextul exercițiilor anuale de actualizare privind riscurile și reziliența. Acestea sunt investigate în cadrul analizei din perspectivă ecologică a tendințelor emergente, care fundamentează discuțiile cu cadrele de conducere de nivel superior. De asemenea, riscurile și oportunitățile ESG sunt luate în considerare în identificarea, evaluarea, combaterea, raportarea și monitorizarea riscurilor, incidentelor și controalelor operaționale pe compartimente, fie în cadrul exercițiilor anuale, fie ad-hoc pe parcursul întregului an, ca parte a procesului de gestionare zilnică a acestora.

11.2 Consolidarea eticii și a integrității

BCE a promovat activ conștientizarea aspectelor etice în rândul angajaților săi

BCE a elaborat noi inițiative, precum Săptămâna de conștientizare a aspectelor de etică (Ethics Awareness Week), Zilele porților deschise privind etica (Open Ethics Days) pentru noii angajați și sesiuni de formare specializată, în vederea familiarizării angajaților cu normele de etică într-un mod mai eficace și mai sustenabil, toți noii angajați urmând un program obligatoriu de învățare online, intitulat „Despre etică” (Being ethical). Aceste inițiative consolidează în continuare Cadrul etic existent aplicabil întregului personal, care constituie fundamentul angajamentului BCE față de promovarea integrității, a bunei guvernanțe corporative și a celor mai înalte standarde etice. Membrii personalului BCE cunosc și utilizează cadrul existent: în 2021, Biroul de conformitate și guvernanță, organism responsabil de monitorizarea respectării de către BCE a normelor de etică și guvernanță, a răspuns la peste 2 000 de cereri cu o tematică amplă, acestea fiind transmise în mod aproximativ egal de personalul băncilor centrale și de personalul responsabil de supravegherea bancară. Aproape 60% dintre cereri au vizat tranzacții financiare private ale membrilor personalului, acestea fiind urmate de solicitări privind activitățile externe și restricțiile postangajare (Graficul 11.1). Verificările conformității, care au fost efectuate cu sprijinul unei firme de audit extern, au confirmat respectarea generală a normelor privind tranzacțiile financiare private de către angajații BCE și de către membrii organismelor BCE de nivel înalt.

Graficul 11.1

Prezentare generală a cererilor de consiliere primite din partea angajaților BCE în 2021

(număr de cereri)

Sursa: BCE.

Anul 2021 a fost primul an complet de funcționare a instrumentului de avertizare de integritate, un instrument de raportare digitală online, accesibil din octombrie 2020, care permite personalului să raporteze presupuse încălcări ale atribuțiilor profesionale. În cursul anului au fost transmise rapoarte anonime și rapoarte semnate (atât prin intermediul instrumentului de avertizare de integritate, cât și prin alte canale), care acoperă o gamă largă de subiecte, de la încălcări ale respectării demnității persoanei la locul de muncă până la fraudă sau deturnare de fonduri. Toate rapoartele sunt supuse unei evaluări preliminare pe baza căreia pot fi întreprinse acțiuni suplimentare. Referitor la înalții funcționari ai BCE, Comitetul de etică al BCE a continuat să ofere consiliere cu privire la punerea în aplicare a Codului unic de conduită și a analizat declarațiile de interese ale membrilor Comitetului executiv, Consiliului guvernatorilor și Consiliului de supraveghere anterior publicării acestora pe website-urile BCE. Totodată, în cursul anului 2021, Comitetul de etică a emis un număr mai mare de avize, majoritatea dintre acestea cu privire la activități desfășurate în nume personal și la activități ulterioare încetării raporturilor de muncă[129].

Orientările revizuite în materie de etică vor consolida și armoniza în continuare regimul de etică al BCN din Eurosistem și al ANC

La nivelul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS), Consiliul guvernatorilor a adoptat în urma evaluării periodice orientări noi în domeniul eticii[130], care stabilesc standarde optimizate de integritate pentru toate băncile centrale și autoritățile naționale competente din zona euro. În vederea unei abordări mai eficace a conflictelor de interese, orientările consolidează dispozițiile referitoare la activitățile preangajare și postangajare, precum și normele privind tranzacțiile financiare private. Băncile centrale din Eurosistem și autoritățile naționale competente (ANC) trebuie să pună în aplicare noile cerințe în termen de 18 luni.

Această evaluare a fost efectuată de Grupul operativ al responsabililor pe probleme de etică și conformitate (Ethics and Compliance Officers Task Force) – un forum care în 2021 a fost transformat în Conferința de etică și conformitate (Ethics and Compliance Conference). Consiliul guvernatorilor a considerat că aceasta ar reflecta mai bine caracterul permanent al grupului, sfera sa de acoperire a întregului Eurosistem/MUS și relevanța sporită a aspectelor de etică și conformitate în general.

La nivel internațional, BCE a avut privilegiul de a găzdui cea de-a 13-a reuniune anuală a Rețelei de etică a organizațiilor multilaterale (Ethics Network of Multilateral Organisations – ENMO), care a fost deschisă de președinta BCE și care a reunit responsabili de nivel superior în materie de etică din cadrul a peste 40 de instituții interguvernamentale multilaterale pentru a discuta despre cele mai bune practici, aspectele etice de actualitate și dificultățile cu care se confruntă.

11.3 Creșterea transparenței și interacțiunea cu publicul

„Depunem constant eforturi pentru a ne face mai bine înțeleși de locuitorii din zona euro, ale căror vieți cotidiene sunt afectate de măsurile noastre”, Christine Lagarde, președinta BCE, 2021

În 2021, BCE a luat măsuri importante pentru a se face mai bine înțeleasă de publicul larg, în special prin inovațiile sale în domeniul comunicării politicii monetare (a se vedea Caseta 3). Totodată, BCE a continuat să transforme în oportunități provocările generate de pandemie, dezvoltând noi moduri de interacțiune cu diferite categorii de public. BCE și-a menținut angajamentul de a asigura accesul la documente, o componentă esențială a politicii sale de transparență și de asumare a responsabilității și a investit în interacțiunea cu cetățenii pentru a promova o mai bună înțelegere a rolului BCE și a motivelor care stau la baza deciziilor acesteia.

Conectarea în timpul pandemiei: intensificarea activităților de comunicare în mediul online cu publicul larg

Pentru a-și consolida prezența în mediul online și a se face mai bine înțeleasă de un public mai larg, în 2021 BCE a realizat schimbări majore în designul website-urilor sale. Atât website-ul BCE, cât și website-ul Supravegherii bancare au în prezent un design nou, cu un layout modern și o navigare optimizată, inclusiv pentru dispozitive mobile. Noul design are la bază abordări moderne în materie de design digital, cu accent pe elemente vizuale, pe o lizibilitate sporită și pe un mod atractiv de prezentare a activității BCE și a Supravegherii bancare a BCE. Părți importante ale website-urilor, în special platformele dedicate unor teme diverse, sunt disponibile în cele 24 de limbi oficiale ale UE. Traficul, în special pe platformele dedicate, a crescut de peste două ori în urma lansării website-urilor BCE cu un nou aspect și o nouă experiență de utilizare.

Formatele moderne de comunicare, precum Blogul BCE și Podcastul BCE, au continuat să reprezinte mijloace atractive și de succes pentru partajarea informațiilor cu privire la opiniile factorilor de decizie asupra unor teme-cheie, cum ar fi cele mai recente decizii ale BCE, o monedă euro digitală sau rolul băncilor centrale în combaterea schimbărilor climatice. A crescut numărul persoanelor care urmăresc Podcastul BCE, acesta atrăgând în special un public mai tânăr. Episoadele au abordat o gamă largă de teme, printre care inflația, utilizarea de metafore cu animale în discursul băncilor centrale, participarea femeilor la procesele decizionale și egalitatea de gen. De exemplu, episodul care prezintă o discuție între președinta BCE, Christine Lagarde, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și secretara Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, pe tema capacitării femeilor, a redresării economice favorabile incluziunii în urma pandemiei de COVID-19 și a cooperării transatlantice, a fost ascultat de 22 909 ori.

În plină pandemie, canalele de comunicare socială ale BCE au constituit un alt mijloc de dialog și de interacțiune directă cu publicul. În 2021, numărul de followeri pe canalele de comunicare socială ale BCE a crescut cu 15% în ansamblu. Sesiunea de întrebări și răspunsuri pe Twitter, organizată în aprilie 2021, cu participarea Isabelei Schnabel, membră a Comitetului executiv, a stabilit un nou record pentru astfel de evenimente, răspunsurile pe Twitter ale dnei Schnabel înregistrând aproximativ două milioane de vizualizări. Evenimentul desfășurat pe această platformă de comunicare socială i-a permis dnei Schnabel să răspundă la întrebările cetățenilor cu privire la o serie de subiecte, variind de la ratele negative ale dobânzilor până la sfaturi pentru femeile interesate să urmeze o carieră în cadrul BCE.

În vederea intensificării în continuare a eforturilor de a interacționa cu cetățenii și de a explica politica BCE chiar și pe fondul restricțiilor legate de interacțiunea fizică în context pandemic, Centrul pentru vizitatori al BCE a extins accesul la prelegerile sale virtuale pentru publicul larg și, în plus, a introdus noi activități interactive, precum prezentări virtuale ale Centrului și prelegeri înregistrate în prealabil.

Prelegere virtuală organizată de Centrul pentru vizitatori

Susținerea transparenței și interacțiunea cu cetățenii

BCE și-a îndeplinit angajamentul de a asigura transparența și a investit în noi modalități de conectare cu cetățenii UE

Regimul BCE privind accesul public reprezintă un mijloc important de susținere a politicii de transparență a instituției. Acesta este conceput pentru a spori transparența și legitimitatea democratică a BCE, acordând publicului larg acces la documentele băncii centrale și asigurând, totodată, o protecție adecvată a independenței și funcționării acesteia. Publicarea din proprie inițiativă a unor documente, de la documente istorice anterioare înființării BCE până la documente de interes pentru publicul larg, a fost activ promovată și pusă în practică. Nu în ultimul rând, publicarea documentelor care pot fi divulgate ca răspuns la solicitările de acces public a fost utilizată tot mai mult ca mijloc de a consolida angajamentul și practica BCE în materie de transparență. Ombudsmanul European nu a formulat constatări privind administrarea defectuoasă în legătură cu modul în care BCE gestionează solicitările de acces public.

În septembrie 2021, BCE a lansat o nouă pagină dedicată solicitărilor de informații din partea publicului, intitulată „Întreabă-ne”. Acest nou instrument facilitează interacțiunea BCE cu cetățenii, simplificând modul în care cetățenii pot intra în contact cu BCE și oferind răspunsuri într-o manieră directă și proactivă la întrebările adresate în mod frecvent. În 2021, echipa BCE responsabilă de solicitările de informații din partea publicului a gestionat 25 189 de cereri, oferindu-le cetățenilor în slujba cărora se află posibilitatea de a-și exprima opiniile, ascultându-le preocupările și așteptările și explicându-le într-un limbaj clar mandatul, atribuțiile și deciziile BCE.

Pagina web „Întreabă-ne”

Seminarele BCE în parteneriat cu societatea civilă au fost, de asemenea, organizate periodic în 2021, la trei dintre evenimente participând reprezentanți ai organizațiilor societății civile europene. Acești reprezentanți au avut ocazia de a face schimb de opinii cu experții BCE pe diverse subiecte, de la evoluțiile macroeconomice din zona euro, trecând prin strategia BCE pentru plățile de mică valoare și până la rezultatele evaluării strategiei de politică monetară a BCE.

11.4 Promovarea rezilienței, capacitării și diversității în rândul colegilor noștri

Oamenii au un rol esențial în desfășurarea activităților BCE, motiv pentru care BCE caută să atragă și să dezvolte talente diverse care să lucreze în beneficiul Europei. În acest scop, BCE a instituit politici și cadre pentru implicarea și capacitarea angajaților, asigurând totodată satisfacția la locul de muncă, reziliența și bunăstarea pe tot parcursul carierei lor profesionale. Aceste politici evoluează și ca răspuns la mediul extern în schimbare. Ele sunt corelate cu eforturile BCE de a promova un mediul de lucru favorabil incluziunii, care permite angajaților să obțină rezultate excelente și sprijină BCE în îndeplinirea mandatului său.

Bunăstare și dezvoltare

Accent pe sănătatea mintală, interconectare și echilibrul între viața profesională și cea personală

În anul 2021, angajații BCE au lucrat preponderent de la distanță ca urmare a pandemiei. Sănătatea fizică și mintală a angajaților BCE, nivelul de interconectare a echipelor și condițiile de lucru au fost principalele teme ale multor activități organizatorice.

Trei sondaje de opinie scurte în rândul angajaților (pulse checks), cu o rată medie de participare de 60%, s-au axat pe sănătatea mintală a colegilor și pe nivelul de interconectare a echipelor și au generat feedback cu privire la măsurile de sprijin adoptate de BCE. Sondajul de opinie din februarie 2021 a relevat un nivel minim al încrederii angajaților în ceea ce privește bunăstarea lor și echilibrul dintre viața profesională și cea personală. Următoarele două sondaje (din iunie și noiembrie) au indicat îmbunătățiri datorate măsurilor de răspuns adoptate de BCE și schimbării generale a dinamicii pandemiei.

BCE a lansat o serie de inițiative pentru a răspunde preocupărilor exprimate de angajați în sondajele de opinie. Centrul virtual pentru bunăstare (Virtual Centre for Well-being) a oferit un număr mai mare de servicii de consiliere socială, cursuri de formare și seminare online bisăptămânale privind aspecte legate de sănătate și bunăstare, care au fost accesibile tuturor membrilor personalului, precum și cinci podcasturi pe teme de actualitate realizate în cadrul instituției. Gradul de satisfacție a personalului față de deciziile BCE privind sănătatea și siguranța angajaților a fluctuat în jurul valorii de 80% în toate cele trei sondaje de opinie.

Vaccinare împotriva COVID-19

Cu sprijinul Crucii Roșii din Germania, BCE a organizat la sediul său campanii de vaccinare gratuită împotriva COVID-19 pentru angajații săi, membrii familiilor acestora și consultanții principali de la sediu. În total, aproximativ 2 000 de persoane au fost vaccinate cu schema completă pe durata verii, iar în decembrie 2021 s-au administrat încă 400 de vaccinuri (inclusiv doze de rapel). Potrivit unui sondaj de opinie intern cu o rată de răspuns de 65%, 91% dintre respondenți erau imunizați prin vaccinare cu schema completă.

Noi măsuri introduse în vederea integrării noilor angajați

În 2021, BCE a integrat cu succes aproximativ 850 de noi angajați. La nivel mondial, pandemia a afectat în mod disproporționat angajații mai tineri și noii angajați. Totodată, sondajele de opinie în rândul angajaților au evidențiat că acest grup este deosebit de vulnerabil în regimul de telemuncă. Pentru a atenua această vulnerabilitate, BCE și-a reorientat programul de integrare și a creat condiții specifice pentru a asigura bunăstarea acestui grup.

Cadrele de conducere au fost instruite să sprijine integrarea de la distanță a colegilor și au fost organizate reuniuni specifice de monitorizare cu noii angajați. În plus, BCE, alături de alte instituții din cadrul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS), a lansat un joc online de colaborare pentru noii angajați. Jocul a fost conceput pentru a-i cunoaște pe noii membri ai personalului de pe întreg continentul european și a pus în legătură aproape 2 000 de persoane din 30 de instituții diferite.

Inițiative de învățare și dezvoltare reconfigurate

Încă de la începutul pandemiei, BCE și-a reconfigurat inițiativele de învățare și dezvoltare, trecând de la un format preponderent fizic la un format complet online. Pe parcursul anului 2021, această abordare a permis membrilor personalului BCE să își continue dezvoltarea profesională prin participarea la 1 421 de sesiuni la distanță pe diverse subiecte, de la competențe tehnice la cele comportamentale. A fost lansat un program specific pentru activitatea de conducere într-un mediu de lucru la distanță și hibrid, iar cadrele de conducere ar putea beneficia, de asemenea, de sprijin sub formă de sesiuni de îndrumare individuală sau în grup.

Anul 2021 a fost al doilea an de implementare a noului cadru al BCE pentru progresul profesional și a constituit prima ocazie de evaluare a performanței acestuia. A fost realizat un amplu exercițiu de consultare inițială (check-in), care a confirmat impactul pozitiv al acestui cadru. Strategia BCE de a acorda prioritate angajaților cu potențial a generat o creștere a ratei promovărilor, iar rata mobilității orizontale a atins un nivel maxim istoric. Totodată, exercițiul de consultare inițială a contribuit la identificarea unor posibile modalități de eficientizare a cadrului BCE pentru progresul profesional.

Diversitate și incluziune

Strategia BCE privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2026 a stabilit obiective ambițioase în materie de egalitate de gen, însoțite de măsuri de sprijin în ceea ce privește recrutarea și promovarea, cultura și asumarea responsabilității, dezvoltarea abilităților de conducere și munca în regim flexibil. În 2021, BCE a conceput o nouă schemă de mentorat și a elaborat orientări generale pentru cadrele de conducere privind alocarea sarcinilor esențiale pentru progresul profesional. De asemenea, BCE a convenit să dubleze numărul de zile de concediu special acordate pentru naștere și adopție îngrijitorilor secundari, pentru a sprijini toate familiile și a promova o repartizare mai echilibrată a responsabilităților familiale.

Promovarea unui mediu de lucru favorabil incluziunii

Dincolo de diversitatea de gen, BCE – în cooperare cu șase rețele de diversitate – a depus eforturi și pentru a promova un mediu de lucru favorabil incluziunii prin creșterea gradului de conștientizare și promovarea includerii unor diferite grupuri, precum colegi cu dizabilități, colegi din comunități diverse din punct de vedere cultural și din comunitatea LGBT+. În 2021, BCE a lansat un program de leadership favorabil incluziunii pentru cadrele sale de conducere, precum și o serie de module de învățare online pentru toți membrii personalului, în vederea orientării comportamentelor individuale către o cultură mai favorabilă incluziunii în cadrul BCE. Aceste inițiative au abordat diversitatea și incluziunea din diferite perspective și au inclus subiecte precum aspecte ale diversității, prejudecățile neconștientizate și demnitatea la locul de muncă.

Publicarea cifrelor privind naționalitatea

BCE este o instituție europeană importantă, iar angajații săi provin din toate cele 27 de state membre ale UE[131]. Pentru a spori transparența în unul dintre principalele sale domenii de diversitate, BCE a hotărât publicarea cifrelor privind naționalitatea[132] pentru toți membrii personalului și, separat, pentru pozițiile superioare (Tabelul 11.1). Acest raport va prezenta anual cifre actualizate.

Tabelul 11.1

Ponderile personalului și ale pozițiilor superioare din cadrul BCE în funcție de naționalitate

Sursa: BCE.
Notă: Tabelul 11.1 prezintă ponderile personalului și ale pozițiilor superioare din cadrul BCE în funcție de naționalitate, și anume membrii personalului cu mai multe naționalități sunt luați în calcul pentru fiecare naționalitate pe care o declară. „Toți membrii personalului” se referă la angajați, inclusiv la cadrele de conducere, cu contracte pe durată nedeterminată, contracte pe durată determinată convertibile în contracte pe durată nedeterminată și, respectiv, neconvertibile la 31 decembrie 2021. „Poziții superioare” se referă la benzile salariale I-M. Valorile totale pot depăși 100% din cauza rotunjirilor.

Un nou canal de soluționare a conflictelor

Crearea funcției de mediere internă

În 2021, BCE a decis, de asemenea, să creeze o funcție specială de mediere internă (cu activități similare celor desfășurate de instituțiile de tip ombudsman). Noua funcție va fi independentă. Mediatorul va ajuta părțile să soluționeze conflictele de muncă în condiții de strictă confidențialitate și imparțialitate. Serviciile de mediere vor fi accesibile întregului personal și pot fi solicitate în orice moment, fără nicio procedură oficială. Utilizarea serviciilor de mediere va fi voluntară. Acest nou canal informal va suplimenta canalele formale și informale existente de soluționare a conflictelor.

11.5 Combaterea schimbărilor climatice și a impactului asupra mediului

Activitatea privind schimbările climatice reprezintă o prioritate principală pentru BCE și va continua să fie astfel și în anii următori. În consecință, BCE a adoptat măsuri concrete pentru a-și extinde inițiativele în acest domeniu în limitele mandatului său și ale domeniilor sale de competență. Această secțiune oferă o imagine de ansamblu asupra principalelor realizări și activități ale BCE în acest domeniu și prezintă demersurile viitoare: în primul rând, arată activitatea desfășurată cu privire la principalele domenii tematice strategice ale Centrului privind schimbările climatice (CSC) (a se vedea Caseta 13); în al doilea rând, descrie contribuția BCE la dezbaterea privind politicile la nivel european și internațional, iar în ultimul rând, analizează inițiativele în curs de desfășurare în alte domenii de activitate ale BCE.

Actualizări privind activitatea BCE în domeniul schimbărilor climatice

Abordarea riscurilor legate de schimbările climatice la adresa stabilității financiare, a supravegherii bancare și a cadrului prudențial

În domeniul stabilității financiare și al politicii prudențiale, BCE s-a axat pe modul în care să abordeze și, eventual, să includă riscurile climatice în cadrul prudențial, să elaboreze un cadru de monitorizare a riscurilor, care să cuprindă indicatorii de risc climatic și expunerile din sistemul financiar, și să consolideze evaluările anticipative ale impactului riscurilor privind schimbările climatice asupra intermediarilor financiari (de exemplu, prin intermediul unor testări la stres specifice cu privire la schimbările climatice). Acest domeniu tematic studiază, de asemenea, impactul pe care îl au politicile de atenuare a schimbărilor climatice și de adaptare la acestea asupra instituțiilor și piețelor financiare, pentru a înțelege modul în care acestea pot sprijini cel mai bine o tranziție ecologică și pot reduce costurile macroeconomice asociate schimbărilor climatice. BCE monitorizează și evaluează periodic riscurile climatice la care sunt expuse instituțiile și societățile financiare în raportul Financial Stability Review[133] și în rapoartele BCE/CERS[134]. În septembrie 2021, BCE a publicat metodologia și rezultatele exercițiului de testare la stres la nivelul economiei în ansamblu din perspectiva riscurilor climatice[135]. Exercițiul va fi utilizat, de asemenea, pentru a fundamenta testarea la stres cu privire la schimbările climate din perspectiva supravegherii din anul 2022, care va fi efectuată de către Supravegherea Bancară a BCE cu scopul de a testa nivelul de pregătire a băncilor pentru evaluarea riscurilor climatice[136]. În domeniul supravegherii bancare, BCE a publicat Ghidul BCE privind riscurile legate de climă și de mediu în luna noiembrie 2020. În 2021, aceasta a solicitat băncilor să efectueze autoevaluări pe baza Ghidului și să elaboreze planuri de acțiune. În anul 2022, Supravegherea bancară a BCE va realiza o evaluare completă din această perspectivă a practicilor de gestionare a riscurilor și de publicare ale băncilor.

Integrarea riscurilor legate de schimbările climatice în modelele macroeconomice și în considerentele privind politica monetară

În domeniul analizei macroeconomice și al politicii monetare, BCE evaluează riscurile macroeconomice generate de schimbările și politicile climatice, precum și implicațiile acestora pentru proiecțiile macroeconomice ale experților și evaluarea riscurilor, inclusiv pentru transmisia politicii monetare[137]. În acest context, experții BCE monitorizează cu atenție evoluțiile macroeconomice legate de schema UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU Emission Trading System – ETS)[138] și analizează implicațiile macroeconomice și structurale ale politicilor de tranziție adoptate la nivel național și european. În conformitate cu planul de acțiune (a se vedea Caseta 2), acest domeniu tematic vizează integrarea riscurilor climatice în modelele macroeconomice de bază (workhorse) ale BCE și are în vedere dezvoltarea de noi modele de analiză pentru problemele specifice legate de schimbările climatice care sunt relevante pentru evoluțiile macroeconomice și pentru politica monetară. De asemenea, este în curs de desfășurare o analiză pentru o mai bună înțelegere a modului în care schimbările climatice afectează transmisia politicii monetare. Strategia privind modalitatea de integrare a considerentelor legate de schimbările climatice în operațiunile de politică monetară ale BCE se încadrează, de asemenea, în această direcție de activitate, incluzând evaluarea potențialelor erori rezultate din alocarea pe piață în contextul ineficiențelor pieței, precum și avantajele și dezavantajele alocărilor alternative.

Integrarea considerentelor privind schimbările climatice în cadrul de implementare a politicii monetare

În cadrul operațiunilor pe piața financiară și al gestionării riscurilor din Eurosistem, BCE depune eforturi pentru a pune în aplicare planul de acțiune convenit privind schimbările climatice pentru integrarea considerentelor legate de modificările climatice în cadrul de implementare a politicii monetare (a se vedea Caseta 2). Acest plan analizează riscurile financiare la adresa Eurosistemului generate de expunerile din perspectiva politicii monetare, inclusiv printr-o testare la stres a bilanțului Eurosistemului. În 2021, acest domeniu s-a axat pe elaborarea planului de acțiune care a fost ulterior aprobat de Consiliul guvernatorilor. De atunci, au fost demarate activitățile de pregătire pentru implementarea concretă a foii de parcurs stabilite pentru planul de acțiune. În plus, BCE a început să accepte drept garanții și în cadrul operațiunilor sale de achiziții de active anumite obligațiuni cu cupon, corelate cu obiective de sustenabilitate (sustainability-linked bonds – SLB)[139]. Eurosistemul a anunțat, de asemenea, o poziție comună în ceea ce privește principiile investițiilor sustenabile și responsabile (SRI) referitoare la schimbările climatice pentru portofoliile în euro rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară, și a demarat un exercițiu de achiziții de date la nivelul Eurosistemului pentru a alege furnizorii de servicii de date potriviți. Acesta va începe să publice informații referitoare la schimbările climatice cu privire la aceste portofolii și la programul BCE de achiziționare de titluri emise de sectorul corporativ în trimestrul I 2023.

Contribuțiile BCE la inițiativele UE legate de schimbările climatice

În domeniul politicii și al reglementării financiare la nivelul UE și pe plan internațional, BCE contribuie la inițiativele UE cum ar fi Pactul ecologic european (European Green Deal), legislația UE privind finanțarea durabilă și inițiativele din cadrul forurilor internaționale. În acest context, în anul 2021 BCE a contribuit la agenda de politici a UE prin publicarea a două avize juridice cu privire la propunerile legislative legate de Directiva în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea[140] și de Regulamentul privind obligațiunile verzi europene[141]. În calitate de membru al Platformei pentru finanțare durabilă, BCE a contribuit la dezvoltarea cadrului UE privind taxonomia și la îmbunătățirea gradului de utilizare a acesteia în sectorul bancar. În plus, BCE a contribuit la elaborarea standardelor UE de raportare privind durabilitatea în contextul grupului operativ al proiectului din cadrul Grupului consultativ european pentru raportare financiară (European Financial Reporting Advisory Group – EFRAG). Totodată, BCE a susținut ferm relansarea programului de finanțare durabilă în cadrul forurilor internaționale (în special, G7, G20 și Grupul de lucru privind finanțarea durabilă, reînființat în cadrul G20). BCE a evidențiat, de asemenea, necesitatea stabilirii unor cadre de reglementare fiabile și coerente la nivel internațional pentru finanțarea durabilă și a sprijinit înființarea unui Consiliu pentru standarde internaționale de sustenabilitate de către Fundația pentru Standarde internaționale de raportare financiară (International Financial Reporting Standards – IFRS).

Elaborarea unor indicatori asociați schimbărilor climatice

Activitatea privind datele referitoare la schimbările climatice vizează elaborarea de indicatori asociați schimbărilor climatice privind riscul fizic, amprenta de carbon și instrumentele de finanțare durabilă, așa cum este prevăzut în planul de acțiune privind modificările climatice. Sunt în curs de desfășurare activități de explorare în vederea elaborării unor astfel de indicatori, care implică o cooperare strânsă în cadrul SEBC și cu alte organizații europene și internaționale. Activitățile care implică utilizarea datelor referitoare la schimbările climatice analizează, de asemenea, diferite modalități de evaluare și partajare a datelor privind schimbările climatice (furnizate în prezent în mare măsură de furnizori externi de date de piață) utilizate la nivelul BCE pentru a asigura deplina aliniere și colaborare cu utilizatorii finali. Această direcție de activitate urmărește, de asemenea, evoluțiile externe ale datelor privind clima din cadrul forurilor europene și internaționale.

Publicarea angajamentului BCE privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice

Dincolo de domeniile tematice strategice prezentate mai sus, BCE, sub coordonarea CSC, elaborează teme generale de interes pentru BCE ca instituție și, în sens mai larg, pentru Eurosistem și pentru forurile europene și internaționale. Cu ocazia Conferinței Organizației Națiunilor Unite din 2021 privind schimbările climatice (COP26), BCE și-a publicat angajamentul privind acțiunile de combatere a schimbărilor climatice pentru a contribui, în cadrul domeniului său de competență, la acțiunile decisive din partea factorilor de decizie în vederea punerii în aplicare a Acordului de la Paris și a atenuării consecințelor schimbărilor climatice.

Participarea activă a BCE în cadrul forurilor internaționale pe probleme legate de schimbările climatice

În anul 2021, BCE s-a implicat activ în activitatea Rețelei băncilor centrale și a autorităților de supraveghere pentru ecologizarea sistemului financiar (Network for Greening the Financial System – NGFS)[142]. Contribuția sa a fost semnificativă la nivelul tuturor celor cinci direcții specializate de activitate (microprudențială și de supraveghere; macro-financiară; extinderea finanțării ecologice; acoperirea lacunelor la nivelul datelor și cercetare), precum și al Grupului operativ juridic. BCE a contribuit, de asemenea, la activitatea Grupului operativ la nivel înalt privind riscurile financiare legate de schimbările climatice[143] al Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, care vizează aprofundarea și, eventual, modificarea celor trei piloni ai cadrului Basel[144]. Pe plan internațional, BCE s-a alăturat în mod activ celor trei direcții de activitate ale Consiliului pentru Stabilitate Financiară care gestionează aspecte legate de schimbările climatice (și anume, Comitetul permanent pentru cooperare în domeniul supravegherii și al reglementării, Grupul de lucru privind riscurile climatice și Comitetul permanent pentru evaluarea vulnerabilităților), Comitetul Irving Fisher pentru statisticile băncilor centrale (care funcționează sub auspiciile Băncii Reglementelor Internaționale) și Inițiativa G20 privind lacunele datelor (G20 Data Gaps Initiative), care sprijină armonizarea și disponibilitatea datelor legate de schimbările climatice la nivel mondial. La nivel european, BCE a contribuit la Rețeaua de finanțare durabilă a Autorității bancare europene (ABE) și la subgrupurile pentru transparență și raportare din cadrul ABE.

Cercetarea BCE privind schimbările climatice și alte inițiative în curs

Experții BCE desfășoară din ce în ce mai multe proiecte de cercetare care abordează schimbările climatice. O serie de lucrări de cercetare au fost publicate în anul 2021 în seria Caietelor de studii ale BCE (Working Paper Series)[145].

Referitor la infrastructurile piețelor financiare (IPF) și plăți, BCE, în colaborare cu alte bănci centrale naționale din zona euro și cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, și-a continuat activitatea cu privire la impactul potențial al riscurilor de mediu asupra IPF, punând inițial accentul pe contrapărțile centrale (central counterparties – CCP). Totodată, în cadrul celei de a treia Conferințe comune anuale privind gestionarea riscurilor aferente contrapărților centrale organizată de Deutsche Bundesbank, Banca Rezervelor Federale din Chicago și BCE, riscurile legate de schimbările climatice pe piețele financiare au reprezentat o temă interdisciplinară importantă în ceea ce privește piețele financiare.

BCE realizează un studiu de evaluare a ciclului de viață al plăților în numerar în zona euro, pentru a stabili efectele potențiale asupra mediului ale celei de-a doua serii de bancnote euro. În plus, BCE a implementat politici și a desfășurat activități de cercetare pentru a reduce la minimum impactul producției de bancnote euro asupra mediului. Aceste politici au inclus programul privind bumbacul sustenabil, prin care BCE s-a angajat să majoreze în proporție de 100% cantitatea de bumbac sustenabil folosit pentru realizarea bancnotelor euro din hârtie. BCE a efectuat exercițiul anual de monitorizare a aspectelor de mediu în ceea ce privește producția de bancnote și a identificat modalități de îmbunătățire a gestionării deșeurilor.

Extinderea sustenabilității corporative a BCE

Nu în cele din urmă, referitor la sustenabilitatea corporativă proprie, BCE își propune să își extindă în continuare activitatea privind sustenabilitatea și procesele de raportare conexe. Pentru BCE, acest domeniu de activitate cuprinde, de asemenea, dezvoltarea sistemului de management de mediu și monitorizarea amprentei de carbon a organizației, după cum se prezintă în ultima secțiune a acestui capitol.

Caseta 13
Centrul BCE privind schimbările climatice – organizare și guvernanță

Dată fiind creșterea numărului de inițiative proprii privind schimbările climatice, BCE a înființat în 2021 un centru privind schimbările climatice (CSC), pentru a promova o abordare structurată a coordonării și planificării strategice a activităților pe care le desfășoară în acest domeniu. Având în vedere importanța deosebită a aspectelor legate de schimbările climatice în contextul mai amplu al dezbaterilor de politici, a fost considerată necesară, de asemenea, consolidarea guvernanței și a resurselor specifice pentru a asigura o contribuție substanțială din partea BCE în acest domeniu – atât la nivel european, cât și internațional. Totodată, CSC urmărește să intensifice coordonarea și cooperarea BCE cu băncile centrale naționale din cadrul Eurosistemului.

Obiectivul general al CSC este de a elabora și orienta strategia BCE privind schimbările climatice, de a identifica prioritățile și de a crea o viziune pentru agenda climatică a instituției. În acest scop, CSC se va baza pe capitalul de cunoștințe și expertiză acumulat în cadrul compartimentelor BCE, asigurând în același timp coerența și coordonarea la nivelul întregii instituții. Pentru a îndeplini aceste obiective, CSC i-au fost atribuite patru responsabilități-cheie:

  • sprijinirea activității la nivelul compartimentelor BCE și al principalilor factori interesați de implementarea strategiei privind schimbările climatice;
  • coordonarea activităților externe și interne referitoare la problemele climatice, asigurarea unei coerențe generale a mesajelor și identificarea sinergiilor;
  • îmbunătățirea schimbului de informații și a comunicării pentru a spori gradul de conștientizare cu privire la activitatea BCE în domeniul schimbărilor climatice în cadrul și în afara instituției;
  • crearea de legături între compartimente și părțile interesate externe, cu scopul de a promova colaborarea în domeniul schimbărilor climatice.

CSC a fost înființat ca o nouă unitate operațională separată în cadrul Cancelariei Comitetului executiv și îi este subordonat direct președintei BCE. Activitatea CSC acoperă șase domenii tematice strategice care cuprind activitățile în curs din cadrul BCE legate de schimbările climatice: stabilitate financiară și politică prudențială; analiză macroeconomică și politică monetară; operațiuni pe piața financiară și gestionarea riscurilor; politică și reglementare financiară în UE și la nivel internațional; date și sustenabilitate corporativă. În plus, CSC stabilește legături și face schimb de informații despre alte activități intersectoriale privind schimbările climatice în domenii precum cercetare, infrastructura pieței și plăți, legislație și bancnote.

O imagine de ansamblu asupra guvernanței și organizării celor șase domenii tematice în care își desfășoară activitatea CSC este prezentată în Figura A.

Figura A

Organizarea și guvernanța Centrului BCE privind schimbările climatice

În cazul unor inițiative de politică prudențială, Consiliul de supraveghere va furniza informații și opinii și va lua decizii.

Abordarea amprentei ecologice organizaționale a BCE

BCE dorește să își îndeplinească rolul în reducerea impactului său ca organizație și s-a angajat să își armonizeze obiectivele de reducere a emisiilor de carbon cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile preindustriale. Luând ca referință modalitățile de îndeplinire a obiectivelor de reducere a emisiilor bazate pe date științifice, acest angajament implică o reducere a emisiilor de carbon ale BCE ca organizație cu 46% până în 2030, comparativ cu scenariul de referință din 2019[146]. Un nou set de obiective și măsuri ambițioase pentru perioada 2022-2024 va fi publicat în Declarația de mediu a BCE din 2022.

Reducerea amprentei de carbon a BCE

Pentru a-și gestiona impactul asupra mediului, în anul 2007 BCE a pus în aplicare o politică de mediu, iar în 2010 a instituit un sistem de management de mediu în conformitate cu Sistemul european de management de mediu și audit (EMAS) și cu ISO 14001. Această abordare sistematică a contribuit la reducerea cu 37% a amprentei de carbon raportate de BCE în perioada 2008-2019, în pofida unei creșteri semnificative a numărului de posturi de lucru. Această scădere a fost și mai pronunțată în 2020, în principal din cauza interdicțiilor de călătorie ca urmare a pandemiei de COVID-19.

Sistemul de management de mediu este implementat de echipa ecologică a BCE, sub conducerea coordonatorului de mediu și a responsabilului cu protecția mediului, care raportează periodic Comitetului executiv prin intermediul managerului principal pentru coordonarea serviciilor. Coordonarea cu alte domenii de activitate este sprijinită de un grup de aproximativ 60 de reprezentanți responsabili cu protecția mediului și de participarea echipei ecologice a BCE la fluxul de lucru al CSC privind sustenabilitatea corporativă.

În fiecare an, BCE raportează cu privire la performanța și obiectivele sale în domeniul mediului în Declarația sa de mediu[147]. Publicația cuprinde informații privind impactul asupra mediului în conformitate cu EMAS și cu Protocolul privind gazele cu efect de seră. Ca urmare a celei mai recente evaluări a amprentei sale de carbon, BCE va începe din 2022 să raporteze cu privire la alte efecte indirecte de-a lungul lanțului său valoric, cum ar fi achiziții de bunuri și servicii, active IT, construcții de clădiri, emisii generate de sistemul de telemuncă, energia consumată în amonte și deplasări ale participanților la conferințe. Raportarea cu privire la aceste elemente suplimentare va presupune o colaborare și mai strânsă cu furnizorii de servicii prin punerea în aplicare a Orientării BCE privind achizițiile sustenabile.

În pofida pandemiei de COVID-19, în anul 2021 au fost puse în aplicare diverse măsuri de îmbunătățire a performanței de mediu. De exemplu, BCE a introdus o orientare privind evenimentele sustenabile, iar numărul de ședințe în format fizic a fost limitat la 50% din totalul reuniunilor planificate în decurs de un an, astfel încât grupurile de reuniuni relevante să limiteze emisiile generate de deplasări și ulterior pandemiei. La fel ca în ultimii doi ani, BCE și-a compensat, de asemenea, emisiile reziduale aferente anului precedent, care nu au putut fi diminuate prin măsuri de evitare, prin sprijinirea proiectelor de compensare a emisiilor de dioxid de carbon certificate conform standardului de referință (Gold Standard).

Mai mult decât atât, BCE a continuat să extindă strategiile SRI în portofoliile sale rezultate din alte operațiuni decât cele de politică monetară, în concordanță cu orientarea comună a Eurosistemului[148].

În ceea ce privește fondul de pensii al personalului său, care este gestionat în mod pasiv de doi administratori externi de active, BCE pune în aplicare o politică de investiții sustenabile și responsabile (SRI), bazată pe excluderi limitate și pe orientări privind votul prin reprezentare care încorporează standarde ecologice, sociale și de guvernanță. Votul prin reprezentare este delegat celor doi administratori externi de active, care aplică propriile politici în mod independent atunci când dau instrucțiuni referitoare la voturile privind operațiunile corporative, exercitate în numele deținerilor de capital din fondul de pensii al BCE. În anul 2020, toți indicii de referință pe acțiuni utilizați de regulă pentru fondul de pensii al personalului au fost înlocuiți cu indici echivalenți cu emisii scăzute de dioxid de carbon, ceea ce a redus cu peste 60% amprenta de carbon a portofoliilor de acțiuni La începutul anului 2022, BCE a înlocuit, de asemenea, indicele de referință convențional urmărit în cadrul fondurilor sale de obligațiuni corporative cu un indice de referință aliniat la Acordul de la Paris, numărându-se printre primii utilizatori ai practicii de piață considerată cea mai bună pentru indicii de referință climatici reglementați de UE. Acest indice de referință aliniat la Acordul de la Paris a determinat o reducere inițială cu 50% a emisiilor de carbon ale fondurilor corporative, care va fi urmată de noi reduceri anuale constante de cel puțin 7% pe an în anii următori. BCE va continua să analizeze o posibilă extindere a indicilor pentru activitățile cu impact scăzut în ceea ce privește emisiile de carbon la alte clase de active cu venit fix din cadrul fondului său de pensii, pentru a contribui în continuare la reducerea amprentei sale de carbon. Guvernanța și gestionarea aspectelor legate de pensii în cadrul BCE sunt aprobate de Comitetul executiv, care este consiliat la rândul său de Comitetul pentru investiții la configurarea Fondului de pensii.

În portofoliul de fonduri proprii, BCE aplică o strategie tematică SRI care vizează o creștere a ponderii titlurilor de valoare ecologice. În 2021, această pondere a crescut până la 7,6% prin achiziții bilaterale de titluri de valoare ecologice și prin intermediul plasamentelor în fondul de investiții în obligațiuni ecologice exprimate în euro pentru băncile centrale, lansat în ianuarie 2021 de Banca Reglementelor Internaționale (BISIP G2)[149]. La sfârșitul lunii septembrie 2021, BISIP G2 a investit în obligațiuni ecologice, veniturile fiind utilizate pentru finanțarea proiectelor din următoarele categorii principale: 30% în transportul ecologic, 21% în gestionarea apei și a apelor reziduale și 20% în energia din surse regenerabile.

Impactul asupra mediului generat de ponderea BCE în cadrul fondului este estimat, în termeni echivalenți ai emisiilor de dioxid de carbon evitate, la 49 401 de autoturisme conduse timp de un an, iar în termeni de energie economisită și energie din surse regenerabile, la echivalentul necesar pentru 23 392 de locuințe.

12 Faceți cunoștință cu angajații noștri

Capitolele precedente ale Raportului anual al BCE oferă o prezentare detaliată și factuală a principalelor activități și rezultate obținute în domeniile de competență ale BCE în 2021. În multe cazuri, aceste realizări au fost posibile prin colaborarea între colegii din diverse domenii de activitate, din cadrul Eurosistemului și al SEBC sau chiar din afara acestora. Următoarele relatări ale colegilor noștri oferă o perspectivă asupra acestei colaborări și o idee despre modul în care aceștia contribuie cu adevărat la realizările BCE.

Ursel Baumann, șef de serviciu adjunct, Direcția generală politică monetară

Pe durata evaluării strategiei de politică monetară a BCE în perioada 2020-2021, am fost detașată în cadrul Biroului de proiecte pentru evaluarea strategiei (Project Office Strategy Review), o echipă mică, dar foarte eficace, de colegi cu competențe foarte diverse (în domenii precum economia, elaborarea, coordonarea și managementul proiectelor, tehnologia informației și comunicațiile), care a fost creată pentru a coordona și configura activitățile legate de evaluare.

Evaluarea a reprezentat un efort uriaș de colaborare între peste 650 de angajați ai Eurosistemului, proveniți atât din BCE, cât și din BCN din zona euro. Activitatea complementară de analiză a aspectelor economice și de politică monetară s-a desfășurat în mare parte prin intermediul unor direcții de activitate comune, rezultatele acesteia fiind publicate ulterior în „Evaluarea strategiei BCE” (ECB Strategy Review), Occasional Paper Series. Fiind unul dintre responsabilii direcției de activitate în domeniul anticipațiilor inflaționiste, a fost o adevărată provocare să coordonez fluxul de lucru de la distanță. Am reușit, totuși, să depășim acest impediment datorită motivației ridicate a membrilor personalului și a eforturilor susținute ale acestora de a furniza cea mai bună analiză posibilă într-un interval limitat de timp.

În ansamblu, evaluarea, prin natura sa favorabilă colaborării și incluziunii, a îndeplinit (cel puțin) două obiective: în primul rând, a favorizat exprimarea unor puncte de vedere diferite, conferind astfel mai multă robustețe rezultatelor analitice pe care se bazează noua strategie de politică monetară a BCE, iar în al doilea rând, a sporit încrederea personalului și a factorilor de decizie în Consiliul guvernatorilor. Am avut o satisfacție deosebită să fiu martora procesului de formulare progresivă a deciziilor și, în final, a aprobării în unanimitate a noii strategii.

Alexandra Calmuc, expert superior în reziliență operațională, Manager principal pentru coordonarea serviciilor (Chief Services Office), Riscuri operaționale și continuitatea activității

Adaptarea la contextul pandemic în continuă schimbare a constituit o provocare pentru multe organizații. Răspunsul la nivelul BCE a fost unul coordonat, grație colaborării interdepartamentale fructuoase din cadrul Echipei de intervenție în caz de incidente (Incident Response Team – IRT)[150].

De la izbucnirea pandemiei, IRT a monitorizat activ situația din Frankfurt, Germania și din Europa și a recomandat programe de lucru și măsuri de protecție, în conformitate cu evoluțiile consemnate și cu orientările emise de autorități. Experiența persoanelor implicate a fost folosită în interesul tuturor membrilor personalului și al BCE în ansamblu.

În ceea ce mă privește, am coordonat subgrupurile IRT și am elaborat recomandări comune pentru Comitetul executiv. Încă din fazele foarte timpurii ale pandemiei, am realizat că avem de alergat mai degrabă un maraton decât un sprint. Sunt extrem de bucuroasă că întreaga echipă IRT s-a ridicat la înălțimea așteptărilor. În pofida organizării virtuale, am reușit să rămânem conectați și am colaborat bine. Suntem mândri să afirmăm că, până în prezent, am avut peste 111 reuniuni ale IRT și am formulat 270 de recomandări și continuăm să dăm dovadă de un nivel foarte ridicat de angajament și entuziasm.

Guy-Charles Marhic, reprezentant al BCE la Londra, Direcția generală relații internaționale și europene

Am preluat noile responsabilități în calitate de reprezentant al BCE la Londra la 1 februarie 2021. După Brexit, Regatul Unit rămâne un partener economic și financiar major al UE, iar BCE trebuie să urmărească evoluțiile din Regatul Unit pentru a-și îndeplini mandatul. Principalele obiective ale Biroului reprezentativ al BCE sunt monitorizarea evoluțiilor din Regatul Unit în materie de reglementări și politici, monitorizarea sectorului financiar și a tendințelor economice din Regatul Unit, colectarea de informații prelucrate (intelligence) cu privire la opiniile de politică ale autorităților britanice și explicarea politicilor BCE și a reformelor instituționale ale UE omologilor noștri din Regatul Unit.

De când am ajuns la Londra, am stabilit numeroase contacte atât în sectorul public (de exemplu, cu Banca Angliei, cu Trezoreria MS și cu reprezentanți ai băncilor centrale naționale din UE și ai băncilor centrale străine), cât și în sectorul privat (de exemplu, bănci, organisme profesionale și grupuri de reflecție). Raportez către BCE și interacționez frecvent cu cadrele de conducere și cu membrii personalului din mai multe compartimente ale BCE responsabile cu relațiile internaționale, plățile, stabilitatea financiară și supravegherea bancară.

Biroul reprezentativ al BCE este situat în sediul Delegației Uniunii Europene în Regatul Unit. Astfel, am ocazia de a cunoaște noi colegi, de a organiza o serie de întâlniri și de a lucra împreună, acolo unde este posibil. Această complementaritate este importantă, întrucât mai mulți membri ai personalului Delegației UE au, de asemenea, interese similare în ceea ce privește evoluțiile legislative, macroeconomice și politice din Regatul Unit.

María Soledad Ramos Possenti, analist de conformitate și guvernanță, Biroul de conformitate și guvernanță, Direcția generală secretariat

În calitate de membru al echipei de etică și integritate din cadrul Biroului de conformitate și guvernanță, precum și de secretar al conferinței de etică și conformitate (Ethics and Compliance Conference – ECC), interacționez îndeaproape cu colegii mei din cadrul Eurosistemului și al Mecanismului unic de supraveghere (MUS). Reuniunile ECC (în prezent virtuale) reprezintă o ocazie excelentă de a menține legătura cu colegii din alte instituții, de a face schimb de experiență practică și de a învăța reciproc din aceasta, precum și de a conlucra în vederea elaborării de noi standarde de etică și conformitate.

Recent, am lucrat în cadrul unui proiect solicitant care a vizat optimizarea și alinierea standardelor de integritate la nivelul instituțiilor Eurosistemului și ale MUS. A fost o adevărată realizare când, în noiembrie 2021, Consiliul guvernatorilor a aprobat acest proiect prin adoptarea orientărilor revizuite în materie de etică, punând capăt unui proces îndelungat, care a presupus uneori discuții dificile. În cele din urmă, am ajuns la opinia comună potrivit căreia mandatul nostru public ne impune instituirea unor cadre etice avansate pentru a contribui la menținerea încrederii cetățenilor în Eurosistem și în MUS. Datorită spiritului constructiv și de colaborare din cadrul ECC (inclusiv a sprijinului primit din partea colegilor din BCE), am reușit să lucrăm împreună și să obținem un rezultat concludent. Aștept acum cu interes continuarea cooperării cu ECC pe tema punerii în aplicare a orientărilor revizuite în materie de etică, ceea ce, pentru noi, angajații BCE, va însemna evaluarea propriului Cadru etic.

Fabio Tamburrini, economist, Centrul privind schimbările climatice

La începutul anului 2021, BCE a înființat Centrul privind schimbările climatice (CSC) cu scopul de a grupa activitățile vizând aspectele legate de schimbările climatice desfășurate în diverse compartimente ale băncii. După ce am lucrat mai mult de patru ani în domeniul finanțării durabile de pe poziția deținută anterior în cadrul Direcției generale relații internaționale și europene, am fost dornic să iau parte la această nouă provocare și să sprijin noua echipă în demersul său de structurare și coordonare a agendei climatice a BCE. Având în vedere caracterul interdisciplinar al acestui subiect, centrul este organizat în jurul a șase direcții de activitate concentrate pe diversele acțiuni ale băncii în domeniul combaterii schimbărilor climatice. Sunt responsabil de structura care se ocupă de reglementarea și politica financiară în UE și la nivel internațional. Aceasta presupune coordonarea contribuțiilor BCE la politicile UE privind schimbările climatice, la legislația UE privind finanțarea durabilă și la inițiativele din cadrul forurilor internaționale, cum ar fi G7 și G20. O mare parte a activității mele presupune interacțiunea cu instituțiile UE și cu organizațiile internaționale. Pentru a da doar un exemplu, sunt membru al Platformei UE privind finanțarea durabilă, care oferă consultanță Comisiei Europene cu privire la punerea în aplicare a taxonomiei UE și a agendei UE privind finanțarea durabilă. Activitatea în cadrul CSC este o experiență plină de satisfacții: aceasta îmbină agilitatea și spiritul de echipă al unei întreprinderi nou-înființate și, respectiv, conștientizarea efortului de a soluționa cea mai mare provocare a societății în care trăim.

Gijsbert ter Kuile, șef de echipă, consilier juridic, Secretariatul Consiliului de supraveghere și președinte al consiliului de administrație al Rețelei „Curcubeu” (Rainbow Network) a BCE

În calitate de consilier juridic în cadrul Supravegherii bancare a BCE, contribui la siguranța și soliditatea instituțiilor de credit. Această muncă îmi aduce satisfacții deoarece contribuie la clădirea unui viitor mai bun pentru Europa și generațiile care vin. Simt același lucru legat de activitatea mea în cadrul Rețelei „Curcubeu” a BCE, structură în care dețin funcția de președinte. Colegii mei din consiliul de administrație al rețelei și cu mine depunem eforturi pentru a crea un mediu de lucru în care colegii LGBT+ să se simtă bineveniți și acceptați, iar politicile și normele să fie favorabile incluziunii LGBT+.

De asemenea, urmărim ca toate aspectele diversității să fie tratate cu respect în mediul nostru de lucru. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, colaborăm cu celelalte rețele ale diversității de la nivelul BCE (care pun accentul pe dizabilități, origine etnică și cultură, părinți și gen), precum și cu Comitetul salariaților și cu Direcția generală resurse umane. Ne întrunim periodic și împreună creștem gradul de conștientizare în rândul colegilor noștri cu privire la o serie de aspecte ale diversității – deoarece suntem cu toții diferiți. Eu unul sunt o persoană cisgen, de naționalitate olandeză cu rădăcini indoneziene, cetățean al UE, homosexual, avocat și părinte.

Rețeaua „Curcubeu” desfășoară activități dinamice de informare a colegilor din cadrul băncilor centrale naționale și al autorităților de supraveghere. Calitatea de membru al rețelei noastre este accesibilă tuturor persoanelor care lucrează în BCE, SEBC și MUS, indiferent dacă se identifică drept heterosexual sau LGBT+. Împreună, construim un viitor european, plin de diversitate și de care să fim mândri!

Conturile anuale

https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/annual-accounts/html/ecb.annualaccounts2021~5130ce3be2.ro.html

Bilanțul contabil consolidat la nivelul Eurosistemului la 31 decembrie 2021

https://www.ecb.europa.eu/pub/annual/balance/html/ecb.eurosystembalancesheet2021~f9edd2ff57.ro.html

© Banca Centrală Europeană 2022

Adresa poștală: 60640 Frankfurt am Main, Germany
Telefon: +49 69 1344 0
Website: www.ecb.europa.eu

Toate drepturile rezervate. Reproducerea informațiilor în scopuri necomerciale și educaționale este permisă numai cu indicarea sursei.

Termenul-limită pentru datele incluse în această publicație a fost 24 februarie 2022 (cu excepția situațiilor menționate ca atare).

Pentru terminologia specifică, vă rugăm să consultați Glosarul BCE.

HTML: ISBN 978-92-899-5055-8, ISSN 1830-6055, doi:10.2866/808994, QB-AA-22-001-RO-Q


  1. Secțiunea 1.2 reflectă datele din estimarea Eurostat privind conturile naționale publicată pe 8 martie 2022.

  2. Aceste date ar trebui interpretate cu anumită prudență, având în vedere faptul că ar putea fi supuse unor revizuiri mai ample decât de obicei, datorită implementării în curs a modificărilor din ancheta forței de muncă în UE.

  3. Numărul persoanelor incluse în schemele de menținere a locurilor de muncă a scăzut la aproximativ 1,4% din forța de muncă în decembrie 2021, față de 6,6% în ianuarie 2021 și un nivel maxim de 19,8% în aprilie 2020.

  4. Întrucât datele oficiale privind nivelul de competențe sunt disponibile numai pe o bază neajustată sezonier, pentru comparație, trimestrul III 2019 este considerat în cazul de față ca perioada prepandemică de referință.

  5. Orientarea politicii fiscale reflectă direcția și magnitudinea stimulilor din partea politicilor fiscale asupra economiei, dincolo de reacția automată a finanțelor publice la ciclul economic. Aici este măsurată ca variație a ponderii soldului primar ajustat ciclic, excluzând asistența din fonduri publice acordată sectorului financiar. Având în vedere că veniturile bugetare mai ridicate legate de granturile NGEU de la bugetul UE nu au un impact restrictiv asupra cererii, soldul primar ajustat ciclic este ajustat în acest context pentru a exclude veniturile respective. Pentru mai multe detalii privind conceptul orientării politicii fiscale în zona euro, a se vedea articolul intitulat „The euro area fiscal stance”, Buletin economic, ediția 4/2016, BCE.

  6. A se vedea, de asemenea, caseta intitulată „2021 HICP weights and their implications for the measurement of inflation”, Buletin economic, ediția 2/2021, BCE.

  7. A se vedea caseta intitulată „Consumption patterns and inflation measurement issues during the COVID-19 pandemic”, Buletin economic, ediția 7/2020, BCE.

  8. Pentru o descriere a măsurilor inflației de bază, a se vedea articolul intitulat „Measures of underlying inflation for the euro area”, Buletin economic, ediția 4/2018, BCE.

  9. A se vedea, de asemenea, caseta intitulată „Assessing wage dynamics during the COVID-19 pandemic: can data on negotiated wages help?”, Buletin economic, ediția 8/2020, BCE.

  10. A se vedea, de asemenea, caseta intitulată „Results of a special survey of professional forecasters on the ECB’s new monetary policy strategy”, Buletin economic, ediția 7/2021, BCE.

  11. A se vedea, de asemenea, caseta intitulată „Decomposing market-based measures of inflation compensation into inflation expectations and risk premia”, Buletin economic, ediția 8/2021, BCE.

  12. A se vedea, de asemenea, articolul intitulat „Owner-occupied housing and inflation measurement”, Buletin economic, ediția 1/2022, BCE.

  13. A se vedea, de asemenea, caseta intitulată „Recent dynamics in energy inflation: the role of base effects and taxes”, Buletin economic, ediția 3/2021, BCE.

  14. Impactul inversării reducerii cotei TVA este estimat la circa 0,3 puncte procentuale pentru ianuarie 2021, la aproximativ 0,3 puncte procentuale pentru iulie 2021 și la circa -0,3 puncte procentuale pentru ianuarie 2022 (pentru toate lunile, impactul se referă la rata anuală comparativ cu luna precedentă). Estimarea se bazează pe evaluarea efectuată de Deutsche Bundesbank cu privire la transmisia efectivă, publicată în „Monthly Report”, vol. 72, nr. 11, Deutsche Bundesbank, noiembrie 2020.

  15. Prețurile ridicate ale carbonului (respectiv prețurile certificatelor de emisii) determinate de politicile ecologice au impus gazele naturale drept înlocuitor preferat al energiei eoliene în cazul în care aceasta este produsă în cantități insuficiente din cauza condițiilor meteorologice, deoarece gazele naturale emit mai puțin CO2 decât alți combustibili, îndeosebi cărbunele.

  16. A se vedea casetele intitulate „What is driving the recent surge in shipping costs”, Buletin economic, ediția 3/2021, BCE; „The semiconductor shortage and its implication for euro area trade, production and prices”, Buletin economic, ediția 4/2021, BCE și „Sources of supply chain disruptions and their impact on euro area manufacturing”, Buletin economic, ediția 8/2021, BCE.

  17. Pentru o analiză mai detaliată a evoluției prețurilor de producție din zona euro și a impactului acestora asupra prețurilor de consum, a se vedea caseta intitulată „Recent developments in pipeline pressures for non-energy industrial goods inflation in the euro area”, Buletin economic, ediția 5/2021, BCE.

  18. În timpul măsurilor de izolare, prețurile acestor servicii au fost supuse unor incertitudini de măsurare relativ mai ridicate, întrucât nu au putut fi colectate întotdeauna și, prin urmare, au fost estimate (respectiv imputate); a se vedea, de asemenea, textul principal al Secțiunii 1.4. Pentru o analiză mai detaliată a prețurilor de consum ale serviciilor de turism, a se vedea caseta intitulată „Prices for travel during the COVID-19 pandemic: is there commonality across countries and items?”, Buletin economic, ediția 1/2021, BCE.

  19. În luna decembrie 2020, Consiliul guvernatorilor și-a recalibrat instrumentele de politică monetară după cum urmează: în primul rând, ratele dobânzilor la operațiunile principale de refinanțare (0,00%), la facilitatea de creditare marginală (0,25%) și la facilitatea de depozit (-0,50%) au rămas nemodificate. Consiliul guvernatorilor a declarat că anticipează menținerea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE la nivelurile actuale sau la niveluri inferioare până când va observa o convergență robustă a perspectivelor inflației către un nivel inferior, dar suficient de apropiat de 2% în cadrul orizontului de proiecție, precum și reflectarea consecventă a acestei convergențe în dinamica inflației de bază. În al doilea rând, pachetul aferent programului de achiziționare în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency purchase programme – PEPP) a fost majorat cu 500 de miliarde EUR, până la o valoare totală de 1 850 de miliarde EUR, iar orizontul stabilit pentru achizițiile nete a fost extins cel puțin până la sfârșitul lunii martie 2022. Consiliul guvernatorilor a afirmat că, în orice caz, va efectua achiziții nete până când va considera că faza de criză a pandemiei de coronavirus a fost depășită. Reinvestirea principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul PEPP a fost prelungită cel puțin până la sfârșitul anului 2023. În al treilea rând, au fost recalibrate condițiile aplicabile celei de-a treia serii de operațiuni țintite de refinanțare pe termen mai lung (OTRTL III). În al patrulea rând, durata setului de măsuri de relaxare privind garanțiile, adoptat la 7 și 22 aprilie 2020, a fost prelungită până în iunie 2022. În al cincilea rând, Consiliul guvernatorilor a anunțat că, în anul 2021, vor fi oferite patru operațiuni suplimentare de refinanțare pe termen mai lung în regim de urgență în caz de pandemie (pandemic emergency longer-term refinancing operations – PELTRO). În al șaselea rând, Consiliul guvernatorilor a declarat că achizițiile nete în cadrul programului de achiziționare de active (asset purchase programme – APP) vor continua într-un ritm lunar de 20 de miliarde EUR și că anticipează derularea acestora atât timp cât va fi necesar în vederea consolidării impactului acomodativ al ratelor de politică monetară și încetarea acestora puțin înainte de a iniția majorarea ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE. Consiliul guvernatorilor a afirmat că intenționează, de asemenea, să continue reinvestirea integrală a principalului aferent titlurilor ajunse la scadență achiziționate în cadrul APP pe o perioadă extinsă după data majorării ratelor dobânzilor reprezentative ale BCE și, în orice caz, atât timp cât va fi necesar pentru menținerea unor condiții favorabile de lichiditate și a unui grad amplu de acomodare monetară. În al șaptelea rând, s-a anunțat extinderea până în luna martie 2022 a facilității repo a Eurosistemului pentru băncile centrale (Eurosystem repo facility for central banks – EUREP) și a tuturor liniilor repo și de swap temporare cu bănci centrale din afara zonei euro. Nu în ultimul rând, s-a decis de asemenea efectuarea în continuare a operațiunilor periodice de creditare sub forma unor licitații cu rată fixă a dobânzii și alocare integrală, în condițiile în vigoare, atât timp cât va fi necesar.

  20. A se vedea prima notă de subsol din Secțiunea 2.1.

  21. A se vedea „The financial risk management of the Eurosystem’s monetary policy operations”, BCE, iulie 2015.

  22. A se vedea și pagina dedicată „Asset purchase programmes”, disponibilă pe website-ul BCE.

  23. Titlurile garantate cu active trebuie să fi obținut cel puțin două evaluări ale creditului.

  24. Ca parte a măsurilor sale de relaxare privind garanțiile pentru operațiunile de creditare ale Eurosistemului introduse în luna aprilie 2020 ca răspuns la pandemia de COVID-19, Consiliul guvernatorilor a renunțat, de asemenea, temporar la această cerință pentru titlurile de natura datoriei tranzacționabile emise de Republica Elenă care sunt mobilizate drept garanții. Totodată, acesta a hotărât să mențină eligibilitatea activelor tranzacționabile și emitenților acestor active care au îndeplinit cerințele minime privind calitatea creditului la data de 7 aprilie 2020 (BBB- pentru toate activele, cu excepția titlurilor garantate cu active) în eventualitatea unor retrogradări ale ratingului, atât timp cât ratingurile se mențin în sau sunt superioare categoriei 5 a calității creditului (CQS 5, echivalent al calificativului BB) conform scalei armonizate de evaluare a Eurosistemului.

  25. A se vedea articolul 138 alineatul 3(b) din Orientarea (UE) 2015/510 a Băncii Centrale Europene din 19 decembrie 2014 privind punerea în aplicare a cadrului de politică monetară din Eurosistem (BCE/2014/60) (JO L 91, 2.4.2015, p. 3).

  26. Declarația completă privind strategia și prezentarea generală a strategiei de politică monetară a BCE sunt disponibile pe website-ul BCE.

  27. Pentru detalii suplimentare, a se vedea structura care analizează obiectivul stabilității prețurilor, „The ECB’s price stability framework: past experience, and current and future challenges”, Occasional Paper Series, nr. 269, BCE, septembrie 2021.

  28. A se vedea structura care analizează instrumentele politicii monetare, „Assessing the efficacy, efficiency and potential side effects of the ECB’s monetary policy instruments since 2014”, Occasional Paper Series, nr. 278, BCE, septembrie 2021, revizuită în decembrie 2021.

  29. A se vedea structura care analizează măsurarea inflației, „Inflation measurement and its assessment in the ECB’s monetary policy strategy review”, Occasional Paper Series, nr. 265, BCE, septembrie 2021.

  30. Evaluarea strategiei a indicat că politica monetară afectează în mod diferit grupuri sociale diferite. Evenimentele nefavorabile reduc consumul gospodăriilor mai sărace într-o măsură mai mare decât cel al gospodăriilor mai înstărite și este nevoie de un interval mai îndelungat, în urma acestor evenimente, pentru redresarea perspectivelor de angajare în cazul gospodăriilor mai nevoiașe. Menținerea, în astfel de situații, a unor niveluri mai scăzute ale ratelor dobânzilor pe o perioadă mai îndelungată contribuie la contracararea șomajului pe termen lung în rândul gospodăriilor mai puțin înstărite. A se vedea structura care analizează gradul de ocupare a forței de muncă, „Employment and the conduct of monetary policy in the euro area”, Occasional Paper Series, nr. 275, BCE, septembrie 2021.

  31. A se vedea structura care analizează politica macroprudențială, politica monetară și stabilitatea financiară, „The role of financial stability considerations in monetary policy and the interaction with macroprudential policy in the euro area”, Occasional Paper Series, nr. 272, BCE, septembrie 2021.

  32. Structura care analizează schimbările climatice, „Climate change and monetary policy in the euro area”, Occasional Paper Series, nr. 271, BCE, septembrie 2021.

  33. A se vedea lista cu evenimentele din seria „BCE ascultă” organizate în întreaga zonă euro de către BCE și băncile centrale naționale.

  34. Structura care analizează comunicările în domeniul politicii monetare, „Clear, consistent and engaging: ECB monetary policy communication in a changing world”, Occasional Paper Series, nr. 274, BCE, septembrie 2021, revizuită în decembrie 2021.

  35. Ehrmann, M., Georgarakos, D. și Kenny, G., „Credibility gains from communicating with the public: evidence from the ECB’s new monetary policy strategy”, Working Paper Series, BCE, în curs de apariție.

  36. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „ECB decides not to extend dividend recommendation beyond September 2021”, Supravegherea bancară a BCE, 23 iulie 2021.

  37. A se vedea Special Feature B cu titlul „Climate-related risks to financial stability” din ediția din mai 2021 a raportului BCE Financial Stability Review.

  38. Articolul 5 din Regulamentul privind MUS atribuie BCE un rol important și prerogative specifice în acest domeniu.

  39. A se vedea declarația și prezentarea generală privind strategia de politică monetară a BCE, precum și studiul privind politica macroprudențială, politica monetară și stabilitatea financiară intitulat „The role of financial stability considerations in monetary policy and the interaction with macroprudential policy in the euro area”, Occasional Paper Series, nr. 272, BCE, septembrie 2021. A se vedea și caseta intitulată „The role of financial stability in the ECB’s new monetary policy strategy”, Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2021.

  40. În perioadele de recesiune, politica monetară poate stabiliza atât economia (diminuând astfel pierderile sectorului financiar), cât și inflația, reducând riscul apariției unei spirale a datoriei și deflației. În mod esențial, aceasta poate limita, de asemenea, retragerile masive de depozite și lichidările de active în regim de urgență în perioade caracterizate de tensiuni financiare directe.

  41. A se vedea Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2021.

  42. În Cipru, Lituania și Portugalia, aceste măsuri au fost susținute prin amânarea simultană a introducerii treptate a amortizoarelor pentru alte instituții de importanță sistemică (O-SII). De asemenea, autoritățile macroprudențiale au optimizat măsurile de politică în domeniul imobiliar rezidențial pentru a evita amplificarea neintenționată a ciclului economic și pentru a menține reziliența băncilor și a debitorilor. A se vedea Caseta 3 din articolul intitulat „The euro area housing market during the COVID-19 pandemic”, Buletin economic, ediția 7/noiembrie 2021, BCE.

  43. În luna martie 2020, BCE a recomandat băncilor să se abțină de la distribuirea de dividende și de la răscumpărarea acțiunilor cel puțin până la 1 octombrie 2020 (în iulie 2020, BCE a prelungit această recomandare până la 1 ianuarie 2021, iar în decembrie 2020 a solicitat băncilor să ia în considerare limitarea sau abținerea totală de la plata dividendelor în numerar până la sfârșitul lunii septembrie 2021) și a permis băncilor să opereze temporar sub nivelul capitalului stabilit în orientarea din Pilonul 2 și în cerința privind amortizorul de conservare a capitalului cel mai devreme până la sfârșitul anului 2022. Astfel, calendarul pentru revenirea băncilor la nivelurile stabilite în orientarea din Pilonul 2 depinde de condițiile economice. Acest calendar a fost confirmat de rezultatele exercițiului de testare la stres din 2021, derulat de Autoritatea bancară europeană. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „ECB Banking Supervision provides temporary capital and operational relief in reaction to coronavirus”, 12 martie 2020; comunicatul de presă cu titlul „ECB asks banks not to pay dividends until at least October 2020”, 27 martie 2020; comunicatul de presă cu titlul „ECB ask banks to refrain from or limit dividends until September 2021”, 15 decembrie 2020 și răspunsurile la întrebări frecvente privind măsurile de supraveghere ale BCE ca răspuns la coronavirus. BCE a ridicat restricțiile privind distribuirea de dividende și răscumpărarea acțiunilor începând din 30 septembrie 2021.

  44. În Bulgaria, rata pozitivă actuală a amortizorului va fi majorată consecutiv de două ori, respectiv în octombrie 2022 și ianuarie 2023, în timp ce în Estonia majorarea va intra în vigoare în decembrie 2022.

  45. Amortizorul de risc sistemic sectorial va acoperi toate expunerile de tip retail față de persoane fizice, care sunt garantate cu bunuri imobile locative, și va intra în vigoare în iulie 2022.

  46. Pe lângă măsurile menționate anterior, unele autorități au ajustat amortizorul O-SII și au restabilit sau eliminat amortizoarele de risc sistemic pentru ca nivelurile acestora să corespundă modificărilor aduse Directivei privind cerințele de capital. BCE publică pe website-ul propriu o prezentare generală a măsurilor macroprudențiale cu privire la care BCE a fost notificată și care au fost puse în aplicare sau anunțate public în țările care fac obiectul Supravegherii bancare a BCE.

  47. Această măsură a fost adoptată în 2020, dar punerea sa în aplicare a fost amânată la începutul crizei provocate de pandemia de COVID-19.

  48. A se vedea Secțiunea 5 din raportul Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2021.

  49. În iulie 2021, Comisia Europeană a adresat Comitetului european pentru risc sistemic, Autorității bancare europene și BCE o solicitare privind emiterea unui aviz în vederea revizuirii legislative a cadrului macroprudențial al UE. Avizul se referă la: (i) elaborarea și funcționarea cadrului privind amortizoarele de capital, (ii) instrumentele care lipsesc sau care sunt perimate, (iii) aspectele privind piața internă și (iv) riscurile globale.

  50. CERS este responsabil de supravegherea macroprudențială a sistemului financiar al UE și de prevenirea și reducerea riscurilor sistemice.

  51. Grupul de lucru al CERS a publicat un raport intitulat „Financial stability implications of support measures to protect the real economy from the COVID-19 pandemic” în februarie 2021 și un raport actualizat de monitorizare în septembrie 2021.

  52. Raportul intitulat „Lower for longer – macroprudential policy issues arising from the low interest rate environment” a fost publicat în iunie 2021.

  53. Această activitate a inclus redactarea celei de-a șasea ediții a EU Non-bank Financial Intermediation Risk Monitor și, în iulie 2021, a lucrării Issues note on systemic vulnerabilities of and preliminary policy considerations to reform money market funds, care analizează contextul cadrului de reglementare al UE.

  54. Raportul intitulat „Climate-related risk and financial stability” a fost publicat în luna iulie 2021.

  55. Acesta a pregătit scenariile adverse pentru exercițiul de testare la stres din 2021 a sectorului asigurărilor din UE derulat de Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale (EIOPA), pentru exercițiul de testare la stres a contrapărților centrale, derulat în 2021 de Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA) și pentru exercițiul de testare la stres a sectorului bancar din UE, coordonat de Autoritatea bancară europeană.

  56. Raportul privind conduita politicii macroprudențiale a fost publicat în decembrie 2021.

  57. Raportul privind suprapunerea cerințelor de capital a fost publicat în decembrie 2021.

  58. Fondurile proprii de nivel 1 de bază (CET1) totale necesare pentru îndeplinirea cerinței privind amortizorul de conservare a capitalului, la care se adaugă, după caz, amortizorul anticiclic de capital specific instituției, un amortizor G-SII (amortizorul pentru instituții globale de importanță sistemică), un amortizor O-SII (amortizorul pentru alte instituții de importanță sistemică) și un amortizor de risc sistemic. Indicatorul este definit la articolul 128 din Directiva privind cerințele de capital.

  59. Atunci când rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a unei bănci este mai mică decât suma cerințelor de capital din Pilonul 1 și Pilonul 2 și a cerinței privind amortizorul combinat – nivel denumit „pragul de declanșare pentru suma maximă distribuibilă” – banca trebuie să calculeze suma minimă distribuibilă, care limitează eventualele plăți de capital sub formă de dividende, prime și răscumpărări de acțiuni. Cu cât este mai mare diferența dintre rata fondurilor proprii de nivel 1 de bază a băncii și pragul de declanșare pentru suma maximă distribuibilă, cu atât este mai mică suma pe care aceasta este autorizată să o plătească.

  60. O rezervă de capital menită să asigure faptul că instituțiile de credit acumulează suficient capital în perioadele de creștere excesivă a creditării pentru a putea absorbi pierderile în perioade de criză. Aceasta trebuie acoperită din fonduri proprii de nivel 1 de bază. Amortizorul este specific instituției și se calculează ca medie ponderată a ratelor amortizorului anticiclic de capital care se aplică în țările în care se află expunerile din credite ale unei instituții.

  61. O rezervă de capital aplicată sectorului financiar sau unuia sau mai multor segmente ale sectorului, în scopul prevenirii și limitării riscurilor macroprudențiale sau sistemice. Aceasta trebuie acoperită din fonduri proprii de nivel 1 de bază și poate fi aplicată tuturor expunerilor sau unui subset de expuneri.

  62. A se vedea Special Feature A cu titlul „Bank capital buffers and lending in the euro area during the pandemic”, Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2021.

  63. Date statistice primare ale BCE privind instituțiile financiare monetare, societățile de asigurare și fondurile de pensii, precum și fondurile de investiții.

  64. Pe baza datelor din conturile zonei euro și a datelor statistice primare ale BCE; a se vedea și Graficul 4.1 din Financial Stability Review, BCE, noiembrie 2020.

  65. A se vedea „Holistic Review of the March Market Turmoil”, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, 17 noiembrie 2020.

  66. A se vedea „Policy Proposals to Enhance Money Market Fund Resilience – Final report”, Consiliul pentru Stabilitate Financiară, 11 octombrie 2021.

  67. A se vedea „Mind the liquidity gap: a discussion of money market fund reform proposals” și „Assessing the impact of a mandatory public debt quota for private debt money market funds”, Buletin macroprudențial, nr. 16, 21 ianuarie 2022, BCE.

  68. A se vedea BCBS, CPMI și IOSCO, „Consultative report: Review of margining practices”, Banca Reglementelor Internaționale și Organizația Internațională a Reglementatorilor de Valori Mobiliare, octombrie 2021.

  69. A se vedea scrisoarea din partea BCE și a Autorității bancare europene, precum și scrisoarea comună adresată Comisiei Europene de mai multe autorități naționale din UE, prin care se solicită implementarea deplină a reformelor Basel III, ambele din data de 7 septembrie 2021, și „Basel III implementation: the last mile is always the hardest”, discurs susținut de Andrea Enria, președintele Consiliului de supraveghere al BCE, la conferința online „Marco Fanno Alumni”, 3 mai 2021.

  70. A se vedea „Basel III reforms: impact study and key recommendations”, Autoritatea bancară europeană, decembrie 2019, „Macroeconomic impact of Basel III finalisation on the euro area”, Buletin macroprudențial, nr. 14, iulie 2021, BCE și „Basel III Reforms: Updated Impact Study”, Autoritatea bancară europeană, 2020.

  71. A se vedea „Strengthening banks’ resilience in the banking union”, discurs susținut de Kerstin af Jochnick, membră a Consiliului de supraveghere al BCE, în cadrul Conferinței privind stabilitatea financiară din 2021, Berlin, 19 noiembrie 2021.

  72. Buletin macroprudențial, nr. 12, aprilie 2021, BCE.

  73. Echipa de proiect pentru monitorizarea riscurilor climatice a BCE/CERS, „Climate-related risk and financial stability”, BCE, iulie 2021.

  74. Buletin macroprudențial, nr. 15, octombrie 2021, BCE.

  75. Traficul consemnat de TARGET2 în 2020 a indicat o creștere foarte scăzută față de anul 2019 (+1,0%), în condițiile în care scăderea puternică observată după izbucnirea pandemiei de COVID-19 (-5,9% în trimestrul II 2020 comparativ cu trimestrul II 2019) a fost anulată de creșterea raportată în trimestrele I și IV din 2020.

  76. A se vedea declarația publică „ESMA concludes Tier 2 CCP assessment under Article 25(2c) of EMIR”, dată de AEVMP în 17 decembrie 2021.

  77. A se vedea comunicatul de presă al BCE „Eurosystem launches digital euro project” din data de 14 iulie 2021.

  78. A se vedea comunicatul de presă al BCE „ECB announces members of Digital Euro Market Advisory Group” din data de 25 octombrie 2021.

  79. Experts invited to join technical talks on digital euro”, MIP NEWS, BCE, 15 octombrie 2021.

  80. ECB intensifies technical work on digital euro with the European Commission”, MIP NEWS, BCE, 19 ianuarie 2021.

  81. A se vedea Caseta 11 pentru detalii referitoare la comunicările BCE cu legiuitorii europeni pe tema proiectului euro digital.

  82. G7 Public Policy Principles for Retail Central Bank Digital Currencies, 14 octombrie 2021.

  83. Bank of Canada, Bank of England, Banca Japoniei, BCE, Sistemul Rezervelor Federale, Sveriges Riksbank și Banca Națională a Elveției.

  84. A se vedea Central bank digital currencies: financial stability implications, Banca Reglementelor Internaționale, septembrie 2021, în special rezumatul și rapoartele privind proiectarea și interoperabilitatea sistemelor; nevoile utilizatorilor și strategii vizând adoptarea; precum și implicațiile din perspectiva stabilității financiare.

  85. A se vedea și Panetta, F. și Schnabel, I., „The provision of euro liquidity through the ECB’s swap and repo operations”, Blogul BCE, BCE, 19 august 2020.

  86. Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/1848 al Comisiei din 21 octombrie 2021 privind desemnarea unui indice de referință de înlocuire pentru rata medie a dobânzii overnight în euro (C/2021/7487) (JO L 374, 22.10.2021, p. 6).

  87. Ratele LIBOR pentru CHF și EUR, precum și pentru anumite scadențe pentru USD, vor înceta să fie disponibile începând cu 3 ianuarie 2022. Totodată, ratele LIBOR aferente JPY și GBP și-au pierdut reprezentativitatea în aceeași zi, limitându-se astfel utilizarea acestora.

  88. O „Declarație de angajament” standardizată permite participanților pe piață să își demonstreze recunoașterea și angajamentul față de adoptarea bunelor practici prevăzute în Codul global de conduită pe piața valutară.

  89. În conformitate cu articolul 141 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, cu articolele 17, 21.2, 43.1 și 46.1 din Statutul SEBC, precum și cu articolul 9 din Regulamentul (CE) nr. 332/2002 al Consiliului din 18 februarie 2002.

  90. În conformitate cu articolul 122 alineatul (2) și articolul 132 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene și cu articolele 17 și 21 din Statutul SEBC, precum și cu articolul 8 din Regulamentul (UE) nr. 407/2010 al Consiliului din 11 mai 2010.

  91. În conformitate cu articolele 17 și 21 din Statutul SEBC (în coroborare cu articolul 10 din Regulamentul (UE) 2020/672 al Consiliului din 19 mai 2020 privind instituirea unui instrument european de sprijin temporar pentru atenuarea riscurilor de șomaj într-o situație de urgență (SURE) ca urmare a epidemiei de COVID-19).

  92. În conformitate cu articolele 17 și 21 din Statutul SEBC (în coroborare cu Regulamentul (UE) 2021/241 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență).

  93. În conformitate cu articolele 17 și 21 din Statutul SEBC (în coroborare cu articolul 3 alineatul (5) din Acordul-cadru privind EFSF).

  94. În conformitate cu articolele 17 și 21 din Statutul SEBC (în coroborare cu articolul 5.12.1 din Termenii generali ai MES pentru Acordurile privind mecanismul de asistență financiară).

  95. În contextul acordului privind facilitatea de împrumut încheiat de statele membre a căror monedă este euro (cu excepția Greciei și a Germaniei) și Kreditanstalt für Wiederaufbau (acționând în interes public, fiind supus instrucțiunilor și beneficiind de garanția Republicii Federale Germania), în calitate de creditori, cu Republica Elenă, în calitate de debitor, și Bank of Greece, în calitate de agent al debitorului, și conform articolelor 17 și 21.2 din Statutul SEBC și articolului 2 din Decizia Băncii Centrale Europene din 10 mai 2010 privind administrarea împrumuturilor bilaterale cumulate acordate Republicii Elene și de modificare a Deciziei BCE/2007/7 (BCE/2010/4) (JO L 119, 13.5.2010, p. 24).

  96. Orientarea (UE) 2021/827 a Băncii Centrale Europene din 29 aprilie 2021 de modificare a Orientării BCE/2013/24 privind cerințele de raportare statistică ale Băncii Centrale Europene în domeniul conturilor financiare trimestriale (BCE/2021/20) (JO L 184, 25.5.2021, p. 4).

  97. Regulamentul (UE) 2021/379 al Băncii Centrale Europene din 22 ianuarie 2021 privind posturile din bilanț ale instituțiilor de credit și ale sectorului instituții financiare monetare (reformare) (BCE/2021/2) (JO L 73, 3.3.2021, p. 16).

  98. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „ECB moves towards harmonising statistical reporting to ease burden for banks and improve analysis”, 17 decembrie 2021.

  99. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „BCE prezintă un plan de acțiune destinat includerii unor considerații referitoare la schimbările climatice în strategia sa de politică monetară”, BCE, 8 iulie 2021.

  100. Pe baza activității desfășurate de Grupul de experți privind schimbările climatice și statisticile din cadrul Comitetului de statistică al SEBC, încheiate la sfârșitul anului 2020.

  101. Acest lucru s-a regăsit în portalul „BCE ascultă” și în Rezoluția Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la Raportul anual 2020 al Băncii Centrale Europene.

  102. Dependența sa de prețurile tranzacțiilor, și nu de chiriile imputate, este de natură să sporească conținutul informațional al IAPC și poate răspunde mai bine preocupărilor cetățenilor din zona euro, majoritatea cărora ar dori o reprezentare mai solidă și mai realistă a costurilor locuințelor.

  103. Indicele actual al prețurilor locuințelor ocupate de proprietari nu îndeplinește cerințele cu privire la disponibilitate, frecvență și problema separării componentei de consum de componenta de investiții. Prin urmare, BCE sprijină în continuare proiectele de cercetare privind metodele optime de măsurare, care ar trebui să vizeze inclusiv o mai bună izolare a componentei de consum de componenta de investiții, cea dintâi fiind singura relevantă pentru politica monetară.

  104. Compounded €STR average rates and index, Calculation and publication rules, BCE, 2021.

  105. Orientarea (UE) 2021/565 a Băncii Centrale Europene din 17 martie 2021 de modificare a Orientării (UE) 2019/1265 privind rata dobânzii pe termen scurt la operațiunile în euro (€STR) (BCE/2021/10) (JO L 119, 7.4.2021, p. 128).

  106. Pentru lista completă, a se vedea Regulatory uses of the LEI; a se vedea și „The benefits of the Legal Entity Identifier for monitoring systemic risk”, CERS, Occasional Paper Series, nr. 18, septembrie 2021.

  107. Cea de a 8-a Conferință internațională cu privire la SDMX a avut loc în perioada 27-30 septembrie 2021. BCE s-a implicat în mod activ în pregătirea și organizarea evenimentului. Conferința a reprezentat o ocazie de a prezenta implementarea cu succes a standardului SDMX de către organizațiile naționale și internaționale în diferite etape ale ciclului de viață a datelor. BCE a prezidat o sesiune specială privind utilizarea SDMX în vederea modernizării proceselor statistice și a infrastructurii informatice.

  108. Inițial, standardul a fost utilizat cu precădere pentru mesajele de plată, dar în prezent acoperă mai multe domenii legate de diverse procese operaționale din sectorul financiar, inclusiv raportarea către autoritățile publice.

  109. În cadrul acestor seminare online au fost prezentate deja mai multe lucrări elaborate de cercetătorii băncilor centrale naționale, inclusiv Faiella, I., Lavecchia, L., Michelangeli, V. și Mistretta, A., „A micro-founded climate stress test on the financial vulnerability of Italian households and firms”, Occasional Papers, nr. 639, Banca d’Italia, octombrie 2021; Bernard, R., Tzamourani, P. și Weber, M., „Climate Change and Individual Behavior”, Discussion Papers, Nr. 01, Deutsche Bundesbank, 2022; și von Kalckreuth, U. „Carbon costs: Towards a system of indicators for the carbon impact of products, enterprises and industries”, Deutsche Bundesbank, 2021.

  110. Papoutsi, M., Piazzesi, M. și Schneider, M., „How unconventional is green monetary policy?”, Working Paper Series, BCE, în curs de publicare.

  111. Aghion, P., Boneva, L., Breckenfelder, J., Laeven, L., Olovsson, C., Popov, A. și Rancoita E., „Financial markets and „green” innovation”, Discussion Paper Series, BCE, în curs de publicare.

  112. A se vedea Christelis, D., Georgarakos, D., Jappelli, T. și Kenny, G., „How has the COVID-19 crisis affected different households’ consumption in the euro area?”, Buletin de cercetare, nr. 84, BCE, 31 mai 2021.

  113. A se vedea și Lane, P., „Expectations surveys: a tool for research and monetary policy”, Observații introductive cu ocazia celei de-a doua conferințe comune a Băncii Centrale Europene și a Băncii Rezervelor Federale din New York, 11 noiembrie 2021.

  114. A se vedea Georgarakos, D. și Kenny, G., „Household spending and fiscal support during the COVID-19 pandemic: Insights from a new consumer survey”, lucrare prezentată la cea de-a doua conferință comună a Băncii Centrale Europene și a Băncii Rezervelor Federale din New York cu tema „Expectations surveys: a tool for research and monetary policy”, 11 noiembrie 2021.

  115. Cazurile de nerespectare a obligației de consultare includ situații în care: (i) o autoritate națională nu a solicitat avizul BCE asupra prevederilor unor proiecte legislative din sfera de competență a Băncii Centrale Europene sau (ii) deși BCE a fost consultată în mod formal, autoritatea națională respectivă nu a alocat Băncii Centrale Europene o perioadă suficientă de timp pentru a analiza proiectele legislative și a emite un aviz anterior adoptării legislației în cauză.

  116. A se vedea Comisia Europeană, Eurobarometrul standard 95 – Primăvara 2021, septembrie 2021.

  117. A se vedea Declarația membrilor summitului zonei euro din data de 25 martie 2021, scrisoarea de sinteză după reuniunea Eurogrupului din 21 mai 2021, concluziile Consiliului UE privind Comunicarea Comisiei referitoare la o strategie a Uniunii Europene privind plățile de retail din data de 8 martie 2021, rezoluția Parlamentului European din 10 februarie 2021 referitoare la Raportul anual 2020 al BCE, precum și Comunicarea Comisiei din 19 ianuarie 2021 cu tema „Sistemul economic și financiar european: promovarea deschiderii, a solidității și a rezilienței”.

  118. A se vedea comunicatul de presă al BCE „Eurosystem launches digital euro project” din data de 14 iulie 2021.

  119. A se vedea Scrisoarea adresată de Fabio Panetta doamnei Irene Tinagli, membră a Parlamentului European, cu privire la decizia Consiliului guvernatorilor BCE de a lansa etapa de investigare a proiectului aferent euro digital.

  120. ECB intensifies technical work on digital euro with the European Commission”, MIP NEWS, BCE, 19 ianuarie 2021.

  121. A se vedea Panetta, F., „A digital euro to meet the expectations of Europeans”, remarci introductive în fața Comisiei ECON a Parlamentului European, Frankfurt pe Main, 14 aprilie 2021; și „Designing a digital euro for the retail payments landscape of tomorrow”, remarci introductive în fața Comisiei ECON a Parlamentului European, Bruxelles, 18 noiembrie 2021.

  122. A se vedea Scrisoarea din 22 decembrie 2020 adresată de președinta BCE parlamentarilor Marco Zanni, Francesca Donato, Valentino Grant și Antonio Maria Rinaldi; Scrisoarea din 21 ianuarie 2021 adresată de președinta BCE domnului Chris MacManus, membru al Parlamentului European; Scrisoarea din 5 februarie 2021 adresată de președinta BCE doamnei Julie Lechanteux, membră a Parlamentului European; și Scrisoarea din 29 octombrie 2021 adresată de președinta BCE domnului Gunnar Beck, membru al Parlamentului European.

  123. A se vedea remarcile și scrisorile de sinteză ale președintelui Eurogrupului după reuniunile Eurogrupului din 16 aprilie 2021 (remarci, scrisoare de sinteză) și, respectiv, 12 iulie 2021 (remarci, scrisoare de sinteză).

  124. A se vedea remarcile și scrisoarea de sinteză ale președintelui Eurogrupului după reuniunea Eurogrupului din 8 noiembrie 2021.

  125. DST este un activ internațional de rezervă creat de FMI în anul 1969. Acesta reprezintă o creanță virtuală asupra monedelor liber utilizabile în țările membre ale FMI, iar valoarea sa se bazează pe un coș de cinci valute (dolarul SUA, euro, yuanul chinezesc, yenul japonez, lira sterlină).

  126. Capacitatea de a accepta vânzări și, respectiv, achiziții de DST din perspectiva părților inițiatoare.

  127. Directiva 2014/95/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2014 de modificare a Directivei 2013/34/UE în ceea ce privește prezentarea de informații nefinanciare și de informații privind diversitatea de către anumite întreprinderi și grupuri mari (JO L 30, 15.11.2014, p. 1).

  128. Mai multe informații despre structura de guvernanță a BCE sunt disponibile pe website-ul BCE.

  129. Avizele Comitetului de etică pentru cazurile de conflicte de interese și angajare remunerată post-mandat sunt publicate pe website-ul BCE.

  130. Orientarea (UE) 2021/2253 a Băncii Centrale Europene din 2 noiembrie 2021 privind principiile Cadrului etic pentru Eurosistem (BCE/2021/49) (JO L 454, 17.12.2021, p. 7) și Orientarea (UE) 2021/2256 a Băncii Centrale Europene din 2 noiembrie 2021 privind principiile Cadrului etic pentru Mecanismul unic de supraveghere (BCE/2021/50) (JO L 454, 17.12.2021, p. 21).

  131. În pofida faptului că Regatul Unit nu mai este un stat membru al UE, naționalitatea britanică este, de asemenea, este inclusă, din motive de continuitate.

  132. Cifrele se bazează pe declararea naționalității de către angajați pe proprie răspundere. BCE solicită membrilor personalului să specifice cel puțin o naționalitate din UE, alături de declararea obligatorie a naționalității germane în scopul stabilirii alocațiilor.

  133. A se vedea edițiile din mai 2019 și mai 2021 ale raportului BCE Financial Stability Review.

  134. A se vedea „Climate-related risk and financial stability”, al echipei de proiect BCE/CERS pentru monitorizarea riscurilor climatice, BCE, iulie 2021.

  135. A se vedea „ECB economy-wide climate stress test – methodology and results”, Occasional Paper Series, nr. 281, BCE, septembrie 2021.

  136. A se vedea „Climate risk stress test – SSM stress test 2022”, Raportul Supravegherii bancare a BCE, octombrie 2021.

  137. A se vedea direcția de activitate privind schimbările climatice, „Climate change and monetary policy in the euro area”, Occasional Paper Series, nr. 271, BCE, septembrie 2021.

  138. A se vedea caseta intitulată „EU emissions allowance prices in the context of the ECB’s climate change action planBuletin economic, ediția 6/2021, BCE.

  139. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „ECB to accept sustainability-linked bonds as collateral”, BCE, 22 septembrie 2020.

  140. A se vedea Avizul Băncii Centrale Europene din 7 septembrie 2021 cu privire la o propunere de directivă de modificare a Directivei 2013/34/UE, a Directivei 2004/109/CE, a Directivei 2006/43/CE și a Regulamentului (UE) nr. 537/2014 în ceea ce privește raportarea de către întreprinderi de informații privind durabilitatea (CON/2021/27) (JO C 446, 3.11.2021, p. 2).

  141. A se vedea Avizul Băncii Centrale Europene din 5 noiembrie 2021 cu privire la o propunere de regulament privind obligațiunile verzi europene (CON/2021/30) (JO C 27, 19.1.2022, p. 4).

  142. Prezidată de Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE; BCE este, de asemenea, membră a Comitetului director al NGFS.

  143. Co-prezidat de Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE.

  144. Cadrul Basel este alcătuit din trei piloni, Pilonul 1 fiind acea parte a cadrului care stabilește normele de calcul pentru cerințele de capital reglementate pentru riscul de credit, riscul de piață și riscul operațional, adăugându-se o dimensiune macroprudențială care include amortizoarele de capital. Pilonul 2 este acea parte a cadrului care stabilește normele de gestionare a riscurilor și de supraveghere, iar Pilonul 3 stabilește cerințele de publicare ale băncilor pentru a consolida disciplina pieței. A se vedea Basel Committee on Banking Supervision reforms – Basel III Summary Table pentru o prezentare generală a celor trei piloni.

  145. Bijnens, G., Hutchinson, J., Konings, J. și Saint-Guilhem, A., „The interplay between green policy, electricity prices, financial constraints and jobs: Firm-level evidence”, Working Paper Series, nr. 2537, BCE, 2021; Ciccarelli, M. și Marotta, F., „Demand or supply? An empirical exploration of the effects of climate change on the macroeconomy”, Working Paper Series, nr. 2608, BCE, 2021; Pagliari, M., „LSIs’ exposures to climate change related risks: An approach to assess physical risks”, Working Paper Series, nr. 2517, BCE, 2021; Pagliari, M. și Ferrari, M., „No country is an island: International cooperation and climate change”, Working Paper Series, nr. 2568, BCE, 2021; Reghezza, A., Altunbas, Y., Marques, D., d’Acri, C. și Spaggiari, M., „Do banks fuel climate change?”, Working Paper Series, nr. 2550, BCE, 2021; Carbone, S., Giuzio, M., Kapadia, S., Krämer, J., Nyholm, K. și Vozian, K., „The low-carbon transition, climate commitments and firm credit risk”, Working Paper Series, nr. 2631, BCE, 2021.

  146. Rezultatele extinderii amprentei de carbon a BCE și obiectivele finalizate de reducere a emisiilor de dioxid de carbon vor fi publicate în Declarația de mediu a BCE din anul 2022.

  147. Pentru o prezentare detaliată, a se vedea actualizarea din 2021 a Declarației de mediu a BCE.

  148. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „Eurosystem agrees on common stance for climate change-related sustainable investments in non-monetary policy portfolios”, BCE, 4 februarie 2021.

  149. A se vedea comunicatul de presă cu titlul „ECB to invest in Bank for International Settlements’ green bond fund”, BCE, 25 ianuarie 2021.

  150. Echipa de intervenție în caz de incidente (Incident Response Team – IRT) este o echipă interdepartamentală aflată sub coordonarea Serviciului de riscuri operaționale și continuitate a activității (Operational Risk and Business Continuity – ORM/BCM), care are o componență flexibilă și face parte din structura de intervenție a BCE pentru gestionarea incidentelor majore. Pe durata pandemiei de COVID-19, IRT a fost compusă din reprezentanți ai Direcției generale resurse umane, inclusiv consultanți medicali, ai Comitetului pentru securitatea și sănătatea în muncă, ai Direcției administrație, Direcției generale sisteme informatice, Direcției generale comunicare, Direcției generale servicii juridice, Serviciului ORM/BCM și ai Direcției generale operațiuni de piață, Direcției generale infrastructura pieței și plăți și ai Mecanismului unic de supraveghere.