CONFERINȚĂ DE PRESĂ

Christine Lagarde, președinta BCE,
Luis de Guindos, vicepreședintele BCE

Frankfurt pe Main, 12 decembrie 2024

Bună ziua, împreună cu domnul vicepreședinte, vă urez bun venit la conferința noastră de presă!

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată privind perspectivele inflației, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare.

Procesul dezinflaționist avansează în mod corespunzător. Experții Eurosistemului estimează o inflație totală medie de 2,4% în 2024, de 2,1% în 2025, de 1,9% în 2026 și de 2,1% în 2027, an în care sistemul extins al UE de comercializare a certificatelor de emisii devine operațional. Conform proiecțiilor acestora, rata medie a inflației exclusiv produse energetice și alimente va fi de 2,9% în 2024, de 2,3% în 2025 și de 1,9% atât în 2026, cât și în 2027.

Majoritatea măsurilor inflației de bază sugerează plasarea de o manieră susținută a inflației în jurul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Inflația internă a înregistrat o ușoară scădere, dar se menține ridicată, mai ales pe seama faptului că salariile și prețurile din anumite sectoare încă se ajustează cu un decalaj substanțial la saltul anterior al inflației.

Condițiile de finanțare consemnează o relaxare, dat fiind că reducerile noastre recente ale ratelor dobânzilor diminuează progresiv costul împrumuturilor noi acordate firmelor și populației. Acestea continuă să fie însă stricte, întrucât politica noastră monetară rămâne restrictivă, iar majorările anterioare ale ratelor dobânzilor încă se transmit la nivelul stocului existent de credite.

Experții anticipează actualmente o redresare economică mai lentă comparativ cu proiecțiile din luna septembrie. Deși creșterea economică s-a intensificat în trimestrul III 2024, indicatorii din sondaje sugerează o încetinire a acesteia în trimestrul curent. Experții estimează o creștere economică de 0,7% în 2024, de 1,1% în 2025, de 1,4% în 2026 și de 1,3% în 2027. Redresarea proiectată se sprijină, în principal, pe majorarea veniturilor reale, care ar trebui să permită populației să își sporească consumul, și pe accelerarea investițiilor firmelor. În timp, disiparea progresivă a efectelor politicii monetare restrictive ar trebui să susțină creșterea cererii interne.

Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

Deciziile adoptate astăzi sunt prezentate într-un comunicat de presă disponibil pe website-ul nostru.

Voi aborda acum mai detaliat modul în care anticipăm evoluția economiei și a inflației, iar ulterior voi explica evaluarea noastră în ceea ce privește condițiile financiare și monetare.

Activitatea economică

Economia a înregistrat o creștere de 0,4% în trimestrul III, depășind așteptările. Aceasta a fost determinată, în principal, de majorarea consumului, reflectând parțial o serie de factori conjuncturali care au impulsionat turismul în perioada verii, și de constituirea de stocuri de către firme. Cele mai recente informații sugerează însă o pierdere de ritm. Potrivit sondajelor, activitatea în industria prelucrătoare se contractă în continuare, iar dinamica serviciilor consemnează o încetinire. Firmele își limitează cheltuielile cu investițiile în contextul cererii modeste și al perspectivelor deosebit de incerte. Și exporturile înregistrează niveluri scăzute, unele sectoare europene confruntându-se cu dificultăți în ceea ce privește menținerea competitivității.

Piața forței de muncă rămâne rezilientă. Ocuparea forței de muncă s-a majorat cu 0,2% în trimestrul III, depășind, și în acest caz, așteptările. Rata șomajului s-a menținut la nivelul minim istoric de 6,3% în luna octombrie. În același timp, cererea de forță de muncă continuă să se modereze. Rata locurilor de muncă vacante a coborât la 2,5% în trimestrul III, nivel inferior cu 0,8 puncte procentuale celui maxim consemnat, sondajele indicând, de asemenea, că în trimestrul curent au fost create mai puține locuri de muncă.

Economia ar trebui să se consolideze în timp, deși într-un ritm mai lent decât cel estimat anterior. Majorarea câștigurilor salariale reale ar trebui să dinamizeze cheltuielile populației. Costurile de creditare mai accesibile ar trebui să impulsioneze consumul și investițiile. În absența unei escaladări a tensiunilor comerciale, exporturile ar trebui să sprijine redresarea, pe fondul creșterii cererii globale.

Politicile fiscale și structurale ar trebui să amelioreze productivitatea, competitivitatea și reziliența economiei. Este esențial să se dea curs rapid, prin politici structurale concrete și ambițioase, propunerilor formulate de Mario Draghi în vederea creșterii productivității la nivel european și de Enrico Letta cu privire la capacitarea pieței unice. Considerăm binevenită evaluarea Comisiei Europene privind planurile de politici fiscale și structurale pe termen mediu prezentate de autoritățile guvernamentale, ca parte a cadrului revizuit de guvernanță economică al UE. Autoritățile guvernamentale ar trebui în momentul de față să se concentreze asupra implementării în totalitate și fără întârziere a angajamentelor asumate conform acestui cadru, ceea ce va contribui la reducerea de o manieră susținută a deficitelor bugetare și a ponderilor datoriei publice în PIB, favorizând totodată reformele destinate stimulării creșterii economice și investițiile.

Inflația

Potrivit estimării preliminare a Eurostat, inflația anuală a consemnat o creștere de 2,3% în luna noiembrie, față de 2,0% în octombrie. Această intensificare a fost anticipată și a reflectat cu precădere un efect de bază în sensul creșterii asociat prețurilor produselor energetice. Dinamica prețurilor alimentelor s-a redus ușor la 2,8%, iar cea a serviciilor, la 3,9%. Componenta „bunuri” a inflației s-a accelerat la 0,7%.

Inflația internă, care urmează îndeaproape inflația măsurată prin prețurile serviciilor, s-a redus din nou marginal în luna octombrie. Aceasta rămâne însă ridicată, la nivelul de 4,2%, reflectând presiunile intense generate de câștigurile salariale și faptul că prețurile unor servicii încă se ajustează cu un decalaj la saltul anterior al inflației. În aceste condiții, inflația de bază evoluează, în general, în concordanță cu o revenire susținută a inflației la nivelul țintei.

Avansul remunerării pe salariat s-a moderat la 4,4% în trimestrul III, față de 4,7% în trimestrul II. Pe fondul productivității stabile, aceasta a contribuit la ritmul mai lent de creștere a costurilor unitare cu forța de muncă. Experții anticipează o încetinire a majorării costurilor cu forța de muncă pe parcursul orizontului de proiecție ca urmare a dinamicii salariale mai scăzute și a intensificării dinamicii productivității. De asemenea, profiturile ar trebui să compenseze în continuare parțial efectele unor costuri mai ridicate cu forța de muncă asupra prețurilor, mai ales pe termen scurt.

Anticipăm că inflația va fluctua în jurul nivelului actual pe termen scurt, în condițiile în care scăderile accentuate anterioare ale prețurilor produselor energetice continuă să iasă din calculul ratelor anuale. Aceasta ar trebui să se plaseze ulterior de o manieră susținută în jurul țintei de 2% pe termen mediu. Diminuarea presiunilor generate de costurile cu forța de muncă și manifestarea în continuare a impactului înăspririi anterioare a politicii monetare asupra prețurilor de consum ar trebui să contribuie la acest proces. Cea mai mare parte a măsurilor anticipațiilor privind inflația pe termen mai lung se situează la circa 2%, iar indicatorii de piață privind măsurile de compensare a inflației pe termen mediu și pe termen mai lung s-au redus semnificativ de la ședința din octombrie a Consiliului guvernatorilor.

Evaluarea riscurilor

Balanța riscurilor la adresa creșterii economice rămâne înclinată în sensul scăderii. Riscul accentuării fricțiunilor la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar putea frâna creșterea economică în zona euro prin inhibarea exporturilor și încetinirea economiei mondiale. Deteriorarea încrederii ar putea împiedica redresarea consumului și investițiilor în ritmul anticipat. Această evoluție ar putea fi amplificată de riscuri geopolitice, precum războiul nejustificat dus de Rusia în Ucraina și conflictul tragic din Orientul Mijlociu, care ar putea perturba aprovizionarea cu produse energetice și schimburile comerciale internaționale. Creșterea economică ar putea fi, de asemenea, mai redusă în cazul în care efectele întârziate ale înăspririi politicii monetare se mențin pe o perioadă mai îndelungată decât s-a anticipat. Dinamica economică ar putea fi mai intensă dacă relaxarea condițiilor de finanțare și scăderea inflației permit o revigorare mai rapidă a consumului și investițiilor pe plan intern.

Inflația ar putea consemna niveluri mai ridicate în cazul în care majorările salariale sau ale profiturilor întrec așteptările. Riscuri în sensul creșterii la adresa inflației sunt generate și de intensificarea tensiunilor geopolitice, care ar putea determina, pe termen scurt, o majorare a prețurilor produselor energetice și a costurilor aferente transportului de mărfuri și ar perturba schimburile comerciale internaționale. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme, precum și evoluția crizei climatice în general ar putea antrena o scumpire peste așteptări a alimentelor. În schimb, inflația poate consemna evoluții neprevăzute în sensul scăderii în eventualitatea în care încrederea redusă și temerile legate de evenimentele geopolitice împiedică redresarea consumului și investițiilor în ritmul anticipat, dacă politica monetară frânează cererea mai mult decât s-a estimat sau în cazul unei deteriorări neprevăzute a mediului economic în restul lumii. Intensificarea fricțiunilor la nivelul schimburilor comerciale internaționale ar accentua incertitudinile asociate perspectivelor inflației în zona euro.

Condițiile financiare și monetare

Ratele dobânzilor pe piață în zona euro au scăzut în continuare ulterior ședinței noastre din luna octombrie, reflectând percepțiile privind deteriorarea perspectivelor economice. Deși condițiile de finanțare rămân restrictive, reducerile ratelor dobânzilor diminuează gradual costurile împrumuturilor pentru firme și populație.

Rata medie a dobânzii la împrumuturile noi acordate firmelor a fost de 4,7% în octombrie, cu mai mult de o jumătate de punct procentual sub nivelul maxim consemnat cu un an înainte. Costul emisiunii de titluri de natura datoriei bazate pe piață s-a diminuat cu mai mult de un punct procentual de la înregistrarea nivelului maxim. Rata medie a dobânzii la creditele ipotecare noi, care s-a situat la 3,6% în luna octombrie, este cu aproximativ o jumătate de punct procentual inferioară celui mai ridicat nivel înregistrat în 2023, chiar dacă rata medie a dobânzii la stocul existent de credite ipotecare este estimată să se majoreze în continuare.

Creditarea bancară a firmelor s-a intensificat treptat de la niveluri scăzute, cu 1,2% în octombrie față de aceeași perioadă a anului precedent. Titlurile de natura datoriei emise de firme au consemnat o creștere de 3,1% în termeni anuali, similară nivelului din lunile anterioare. Creditele ipotecare au continuat să se dinamizeze progresiv în octombrie, înregistrând un ritm anual de creștere de 0,8%.

În concordanță cu strategia noastră de politică monetară, Consiliul guvernatorilor a efectuat o evaluare aprofundată a legăturilor dintre politica monetară și stabilitatea financiară. Băncile din zona euro rămân reziliente și există puține indicii privind tensiuni pe piețele financiare. Cu toate acestea, riscurile la adresa stabilității financiare rămân ridicate. Politica macroprudențială rămâne prima linie de apărare împotriva acumulării de vulnerabilități financiare, consolidând reziliența și menținând spațiul macroprudențial.

Concluzie

Consiliul guvernatorilor a decis astăzi să reducă cu 25 puncte de bază cele trei rate ale dobânzilor reprezentative ale BCE. Mai exact, decizia de a diminua rata dobânzii la facilitatea de depozit, respectiv rata dobânzii prin intermediul căreia influențăm orientarea politicii monetare, se bazează pe evaluarea noastră actualizată privind perspectivele inflației, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Suntem hotărâți să asigurăm stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre de 2% pe termen mediu. Vom urma o abordare bazată pe date și de la o ședință la alta pentru a determina orientarea adecvată a politicii monetare. Mai exact, deciziile noastre privind ratele dobânzilor se vor baza pe evaluarea noastră privind perspectivele inflației în funcție de noile date economice și financiare, pe dinamica inflației de bază și pe robustețea transmisiei politicii monetare. Nu ne asumăm vreun angajament prealabil cu privire la o anumită traiectorie a ratelor dobânzilor.

În orice caz, suntem pregătiți să ne ajustăm toate instrumentele în limitele mandatului nostru pentru a asigura stabilizarea de o manieră susținută a inflației la nivelul țintei noastre pe termen mediu și pentru a menține funcționarea fără sincope a transmisiei politicii monetare.

Vă stăm acum la dispoziție pentru întrebări.

Pentru formularea exactă convenită în cadrul Consiliului guvernatorilor, a se vedea versiunea în limba engleză.